Vladimir Putin has arrived to \uD83C\uDDF7\uD83C\uDDFA -occupied Crimea to celebrate “the Day of the reunification of Crimea with Russia."
— Jason Jay Smart (@officejjsmart) March 18, 2023
You know, if Ukraine \uD83C\uDDFA\uD83C\uDDE6 had long range weapons, we could all be celebrating “the Day of Vladimir Putin’s Unification with Eternal Sleep." pic.twitter.com/CHxgDX8frZ
President Putin arrived in #Crimea to celebrate the anniversary of the annexation of the Peninsula pic.twitter.com/UnBrXad6o5
— Michael A. Horowitz (@michaelh992) March 18, 2023
Vineri, 17 Martie 2023, ora 22:30, Ziare.com
Angajat la birou în timpul programului de lucru FOTO Pixabay
Programul de lucru obișnuit în România este de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, ceea ce înseamnă că românii lucrează în medie 40 de ore pe săptămână.
Există, totuși, și alte programe de lucru, cum ar fi cel în ture, care poate varia între 6 și 12 ore pe zi.
Sunt situații în care angajații nu își petrec toate cele 8 ore muncind.
Este tema de discuție lansată în mediul online.
"Sunt curios câte ore lucrați efectiv pe zi? Indiferent că lucrați de acasă, IT-iști sau sunteți vânzători la Vodafone.
Întrebarea mea: din alea 8 ore, câte ore lucrați și în ce domeniu.
Eu lucrez de acasă. Am zile când lucrez 2h, dar am și zile când lucrez 10h. Media e sub 8. La voi cum e?", a întrebat un utilizator al platformei Reddit.
Mulți recunosc că lucrează mai mult sau mai puțin, în funcție de volumul de muncă dintr-o perioadă anume.
"Sunt bugetar. Lucrez câteva minute pe zi."
"Lucrez cam 6h din cele 8, pentru că 2 ore în fiecare zi sunt meetings."
"Sunt navigator, muncesc la program, 8 ore pe zi, dar la muncă sunt 24 de ore, casa mea fiind vaporul 8 luni pe an, minim."
"Din 8 ore pe zi lucrez în medie 10. Dar e fain în IT… crede lumea că ești bogat."
"Lucrez 24 de ore, cu 48 de ore pauză. Preponderent muncă fizică."
"De acasă, digital data operations, pe program 8 ore (în medie: 2 Reddit, 2 Youtube, 2 lucru, 2 Netflix)."
"Din 8 ore 9:00-17:00 scad 30 min. "Recreația mare" când mănânc și citesc chestii pe net și vreo 15-20 minute pauze de pipi. Per ansamblu, lucrez vreo 7 ore și un pic la foc continuu cam zi de zi. Da' nu fac niciodată overtime. E și asta ceva."
"Eu la muncă am timer, trebuie mereu să dau start/stop de fiecare dată când iau pauză. La o normă de 8 ore, trebuie să lucrez 7 ore jumate efectiv. Și de obicei stau la muncă 8 ore jumate, pauzele însumând cam o ora. Lucrez în IT."
"De obicei 6/7, minim 4, maxim 9, tot IT. O singură dată am stat vreo 10 ore că intervenise o urgență."
"5-11 (contorizez timpul activ la laptop - exclud pauzele <= 5 min) depinde de volum, chef, deadlineuri și altele. Azi închid cu 7."
"Eu lucrez pe PFA (din ăla real), deci poate să varieze destul de mult. În medie să zic vreo 5 ore, da mai bine le grupez și îmi iau o zi liberă.
Deci cel mai puțin: 0. Cel mai mult: cred că vreo 14, cu pauze de vreo 5 minute la fiecare oră. Am mâncat în față calculatorului în ziua aia."
"7 ore jumate program din care 30 de min pauză de masă. Lucrat propriu zis…uneori 4-5 ore dar de multe ori 1 ora sau 2."
"8-10 ore, acum spre 0. Perioade și perioade, media anuală e sub 8h/zi, dar asta nu înseamnă că în acele 8h cu 0 muncă pot face altceva."
"40h pe săptămână, pot munci într-o zi 10/ 12h și următoarea zi stau mai puțin cu 2/4h."
"4h sau uneori 2-3h. Marketing digital."
Citește și:
Jucătoarea română de tenis Sorana Cîrstea s-a calificat fără emoţii în optimile de finală ale turneului WTA 1.000 de la Indian Wells (California), dotat cu premii totale de 8,8 milioane de...
Pompierii din Bucureşti intervin marţi, 14 martie, după ce au fost sesizaţi cu privire la degajarea de fum în sediul BNR, iar angajaţii au fost evacuaţi."Intervenim ca urmare a unei...
Industria militară a SUA depinde de minerale critice aduse din China FOTO: Military
În 1944, când rezultatul celui de-al Doilea Război Mondial atârna de un fir de păr, avansul rapid al forțelor aliate în Europa s-a blocat brusc din cauza lipsei de combustibil. Acum, armata Statelor Unite depinde de anumite produse critice care vin din China.
Astfel, America este nevoită să astupe fisura apărută în statutul său de super putere mondială: să regândească lanțurile de aprovizionare pentru industria sa de apărare, care sunt vitale pentru securitatea SUA, potrivit Foreign Policy.
În termeni simpli, lanțurile de aprovizionare câștigă războaie și salvează vieți. Materialele trebuie să se afle la locul potrivit la momentul potrivit. Pentru Statele Unite în prezent, aceste materiale includ mult mai multe resurse decât combustibilul pentru tancuri.
O serie de așa-numite minerale critice sunt esențiale pentru construirea și întreținerea sistemelor de armament moderne. În lumea globalizată de astăzi, Statele Unite și alte mari puteri mondiale sunt alarmant de dependente de alte națiuni - în primul rând de China - pentru aceste materiale. Construirea rapidă a unei armate sofisticate de către China a transformat-o în cel mai important concurent strategic al Americii și a stabilit așa-numita amenințare de ritm pentru strategia de apărare americană.
Invazia Rusiei în Ucraina a demonstrat pericolele inerente unei dependențe puternice de un alt stat, în special de unul ostil. Războiul a inaugurat cea mai gravă criză energetică din anii 1970 și a forțat Europa, care devenise periculos de mulțumitoare în ceea ce privește dependența de petrolul și gazele rusești.
Statele Unite și aliații lor nu produc nici pe departe suficient de multe din aceste minerale pentru a menține avantajul tehnologic al armatei noastre în următoarele decenii. De asemenea, Departamentul de Apărare al SUA a fost mult timp lider în domeniul științei materialelor și al armamentului avansat, domenii care necesită minerale și metale din abundență și în care cererea poate crește brusc și dramatic. Gândiți-vă la transporturile masive de armament care se îndreaptă spre Ucraina sau la armamentul care trebuie stocat pentru posibilele acțiuni în Marea Chinei de Sud.
Războiul fără sfârșit al Kremlinului în Ucraina: Forța neștiută a lui Putin
Dar menținerea stocurilor existente ale armatei americane reprezintă doar o provocare. În ciuda faptului că Statele Unite nu sunt angajate într-un conflict direct, războiul din Ucraina a epuizat stocurile americane de anumite tipuri de muniție până la niveluri "inconfortabil de scăzute".
Industria de armament din SUA dependentă de 50 de minerale critice
Dezvoltarea de armament avansat va necesita noi minerale critice și lanțurile de aprovizionare care le furnizează. Semiconductorii avansați sunt componente esențiale ale sistemelor de ghidare a rachetelor, ale războiului cibernetic și ale capacităților de inteligență artificială.
Acești semiconductori necesită materiale, inclusiv galiu, arsenic și neon - o mare parte dintre acestea fiind localizate și produse în Rusia, China și Ucraina. Statele Unite nu produc galiu, iar invazia Rusiei în Ucraina a înjumătățit oferta mondială de neon de calitate pentru semiconductori.
U.S. Geological Survey păstrează o listă a acestor minerale și a altor minerale esențiale pentru securitatea națională, economia, infrastructura și nevoile energetice ale SUA. În 2018, lista cuprindea 35 de minerale.
Până în 2020, aceasta a crescut la 50 de minerale, multe dintre ele fiind axate pe aplicații militare. Unele dintre aceste minerale includ titanul pentru componente aerospațiale, superaliaje de înaltă temperatură pentru turbine și rachete hipersonice, compozite cu matrice ceramică și sisteme de protecție termică hipersonice. Alte minerale de pe listă sunt tantanul sau beriliul, care este utilizat la avioanele de luptă.
Unele minerale critice sunt folosite pentru sistemele de sonar, radar și supraveghere care formează prima linie de apărare a armatei americane. În 2019, deși China a extras mai puțin de 20% din totalul aprovizionării mondiale de litiu, a controlat peste 60% din capacitatea sa de rafinare și producție.
Grafitul este un alt mineral cheie folosit în producția de baterii pentru vehiculele electrice. În 2022, SUA au importat 100% din grafitul său, din care aproape o treime provine din China.
La rândul său, Agenția de Logistică a Apărării (DLA) listează pe site-ul său peste 50 de astfel de materiale, toate cu utilizări militare cheie. În fiecare an, efectuează vânzări strategice, precum și achiziții bazate pe nevoile viitoare.
În ultimii câțiva ani, Pentagonul a făcut eforturi pentru a consolida producția internă de minerale esențiale. Dar, pe măsură ce provocările de securitate și geopolitice ale secolului 21 continuă să crească, este foarte clar că viitorul armatei americane se bazează și pe un lanț intern de aprovizionare mai robust pentru minerale esențiale.
Ultimele 12 ore | Ziare.com / 16 hours ago
Din 2014 de când Putin a anexat în mod ilegal Crimeea la ”mama” Rusia, președintele rus încearcă să pună mâna pe întreaga Ucraină, într-un război ce pare fără sfârșit. Acum, Grigori Yudin, profesor la Universitatea de științe sociale și economice din Moscova, explică faptul că Putin ”este motivat de resentimentul față de Occident, și în special față de SUA, este forța care îl împinge” în războiul din Ucraina.
Forța pe care Friedrich Nietzsche, filosoful german, o numea resentiment, conduce acum Kremlinul la un război fără sfârșit. Una dintre cele mai puternice motivații umane este resentimentul, iar Putin este bântuit de asta, potrivit unei analize din Bloomberg.
Cel puțin aceasta este teza lui Grigori Yudin, un sociolog rus de la Universitatea din Moscova, care a fost unul dintre puținii care au prezis atacul neprovocat al lui Putin împotriva Ucrainei în februarie 2022. După cum vede Yudin, mulți ruși se conectează cu liderul lor la nivel psihologic, deoarece se complac în "resentimente - resentimente monstruoase, nesfârșite".
Acest univers mental de amărăciune și nemulțumire este cel care îi face pe Putin și pe susținătorii săi ruși să nu fie interesați de cultivarea unor relații productive și pozitive cu alte țări. În acest fel, Putin și rușii la care se gândește Yudin se aseamănă cu "un copil mic care se simte profund jignit și apoi îi rănește pe cei din jurul său", spune sociologul. "Răul devine din ce în ce mai mare și, la un moment dat, începe serios să distrugă viețile celorlalți, precum și pe a lui".
De unde vine acest resentiment? S-a vorbit mult despre umilința pe care mulți ruși au simțit-o atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, eveniment pe care Putin l-a numit "cea mai mare tragedie geopolitică a secolului al XX-lea". Aparent peste noapte, țara lor a trecut de la una dintre cele două superputeri la ceva asemănător cu o țară în curs de dezvoltare.
Lăsată să se înrăutățească, această umilință a crescut pe măsură ce Rusia nu a reușit să înflorească din punct de vedere economic și pe măsură ce țările aflate anterior pe orbita Moscovei s-au aruncat cu entuziasm în brațele Occidentului, aderând la NATO și la Uniunea Europeană.
Putin a răsturnat realitatea cu fundul în jos
Dacă ucrainenilor li s-ar fi permis să meargă și ei pe această cale, rușinea din mintea lui Putin ar fi fost insuportabilă. Așa că, asemenea băiatului arțăgos din analogia lui Iudin, a început să distrugă.
Dacă resentimentul față de Occident, și în special față de SUA, este forța care îl motivează pe Putin, o mulțime de lucruri aparent ilogice încep să capete mai mult sens. Luați în considerare obiectivele sale de război schimbătoare, confuze și adesea de-a dreptul bizare.
Putin a susținut (în mod fals) că a fost obligat să atace pentru că etnicii ruși erau amenințați în Ucraina și pentru că ucrainenii sunt naziști și sataniști, ca să nu mai vorbim de marionete ale adevăratului inamic de la Washington.
Declarație șocantă a lui Putin: Germania ”rămâne” ocupată după retragerea Uniunii Sovietice
Yudin nu este primul gânditor care vede resentimentul ca pe o forță primară care conduce istoria. Unul dintre cei mai importanți gânditori, filosoful german Friedrich Nietzsche credea că resentimentul - a folosit termenul francez în scrierile sale germane - a furnizat energia creatoare care a dus la sisteme etice precum creștinismul, pe care l-a numit "moralitatea sclavilor".
Există diferențe uriașe în modul în care Nietzsche și Yudin folosesc termenul de resentiment, dar asemănările sunt izbitoare. Putin și mașinăria sa de propagandă au fost, de asemenea, ocupați cu "transvaloarea", sau răsturnarea realității pe dos. Eroii ucraineni care își apără națiunea devin sataniști naziști. Propria agresiune neprovocată a Rusiei devine un fel de autoapărare apocaliptică împotriva unui Occident mereu ostil. Autorii devin victime și viceversa.
Adevărul este că resentimentul este una dintre cele mai puternice emoții și, adesea, învinge speranțele și idealurile. Acest lucru are implicații înspăimântătoare. Una dintre ele este că războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a Occidentului, atât timp cât Putin este la putere, nu are un sfârșit vizibil.
Xxxx
Curtea Penală Internațională a emis mandatul de arestare a lui Putin sub suspiciunea de deportare ilegală a unor copii din Ucraina și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă. Separat, instanța de la Haga a emis un alt mandat pentru Maria Alekseievna Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, pentru aceleași acuzații. Moscova a negat în mod repetat acuzațiile conform cărora forțele sale ar fi comis atrocități în timpul invaziei începute pe 24 februarie 2022 în Ucraina.
Citeşte întreaga ştire: Curtea Internațională de la Haga a emis mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război
Camera preliminară a Curții Penale Internaționale a emis mandate de arestare pe numele lui Putin și al Mariei Lvova-Belova, responnsabila pentru drepturile copiilor în Rusia.
„Deciziile Curții Penale Internaționale nu au niciun sens pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic", a scris Zaharova pe canalul său de Telegram.
„Rusia nu este parte a Statutului de la Roma pentru Curtea Penală Internațională și nu are nicio obligație în temeiul acestuia. Rusia nu cooperează cu acest organism, iar posibilele „rețete" de arestare venite de la Curtea Internațională sunt nule din punct de vedere juridic pentru noi", a subliniat ea.
CPI a emis mandatul pentru arestarea lui Putin pentru suspiciuni de deportare ilegală a copiilor ucraineni și transferul ilegal de oameni de pe teritoriul Ucrainei spre cel al Rusiei.
Separat, CPI a emis mandat și pentru Maria Lvova-Belova, pentru aceleași acuzații.
123 de țări sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. Dintre ele, 33 sunt state africane, 19 sunt țări din Asia-Pacific, 18 din Europa de Est și 28 din America Latină și Caraibe, iar 25 din Europa de Vest. Tratatul nu a fost nici semnat nici ratificat de câteva țări importante precum Statele Unite, Rusia, China, Israel și Irak.
Soluția pentru colectarea datoriilor fiscale: modernizarea ANAF prin parteneriate controlate. „Se practică în toate țările civilizate” Român...
