Vreți un magazin online?

Au lansat afacerile pe o nişă care abia se forma, iar acum afacerile lor sunt în plin boom, în contextul în care altele trec prin criza coronavirus

Două companii locale, Shopmania Net şi ContentSpeed, au pornit la drum în urmă cu circa 20 ani, când comerţul electronic părea doar o nişă de piaţă. Pariul a fost însă unul câştigător, comerţul online dezvoltându-se tot mai agresiv în ultimii ani, atât la nivel global, cât şi local. Iar creşterea este încă departe de a-şi fi atins potenţialul maxim.

Arthur Rădulescu, fondatorul ShopMania Net, a intrat în lumea antreprenoriatului în urmă cu aproximativ 20 ani. Prima companie a fost un eşec, însă a doua încercare a dat roade şi s-a transformat în ShopMania Net, compania locală care a dezvoltat două soluţii web proprii – comparatorul online de preţuri ShopMania şi platforma de e-commerce MerchantPro (anterior ShopMania BIZ), folosite azi de câteva sute de mii de persoane, respectiv peste 1.000 de magazine online din peste 20 de ţări.

„Prima companie a fost un eşec total. Am pornit-o cu un amic şi am încercat să facem o serie de proiecte web. Tocmai începuse atunci era internetului. Întâmplător am dat atunci la firma unde lucram ca şofer peste o carte de HTML şi după ce am citit-o am hotărât să deschid o firmă. Nu am reuşit să găsim clienţi şi nici nu ne-am înţeles bine", a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Arthur Rădulescu, fondatorul ShopMania Net, cum a intrat în lumea antreprenoriatului. Prima încercare nu l-a descurajat, iar patru ani mai târziu, perioadă în care a fost angajat, a decis să înceapă din nou un business.

„La început am dezvoltat proiecte web pentru clienţi din străinătate. Obţineam proiectele de pe diverse site-uri de freelanceri. Treptat am hotărât să schimbăm direcţia şi ne-am dezvoltat propriile produse, primul fiind Shopmania – comparatorul de preţuri", a relatat el.

Iniţial, comparatorul online de preţuri ShopMania a fost dedicat pieţei locale, apoi s-a extins şi în alte ţări, iar astăzi este disponibil în peste 20 de ţări – majoritatea din Europa, cele mai importante fiind Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Serbia, Bulgaria, Ungaria. Anul trecut, circa 500.000 de persoane au folosit comparatorul de preţuri ShopMania la nivel internaţional.

După succesul avut cu primul proiect, comparatorul online de preţuri ShopMania, Arthur Rădulescu a avut o altă idee, pentru un al doilea produs software propriu: o platformă de tip SaaS (Software as a Service) care permite crearea de magazine online, fără a fi nevoie de cunoştinţe tehnice sau de programare. La început, aceasta s-a numit ShopMania BIZ, iar recent a trecut printr-un proces de rebranding, acum fiind denumită MerchantPro.

„Prima dată când am încercat să dezvolt o astfel de platformă a fost acum 20 de ani. Atunci am avut prima idee de a crea un shopping cart ca software, nu ca platformă. Apoi am ajuns la concluzia că e o idee foarte interesantă", a punctat el.

Prima versiune a MerchantPro a fost lansată în 2004, când a fost oferită circa 2-3 ani în mod gratuit de către companie.

„La un moment dat am intuit însă potenţialul proiectului MerchantPro şi am refăcut integral platforma – am rescris totul de la zero, în urmă cu circa zece ani. Atunci am dat drumul de fapt la ShopMania BIZ", a relatat Arthur Rădulescu.

Valoarea totală a investiţiilor realizate până acum pentru dezvoltarea platformei MerchantPro se ridică la peste 1,5 milioane euro. De-a lungul timpului peste 5.000 de magazine online au folosit soluţia MerchantPro, iar în prezent circa 1.200 de comercianţi online folosesc în mod activ platforma, dintre care 1.000 sunt din România. Aproape un sfert (24%) dintre magazinele online care folosesc platforma MarchantPro sunt însă din străinătate, cele mai multe fiind în Serbia, Italia, Portugalia şi Bulgaria. La nivel global, magazinele online care utilizează platforma MerchantPro au listate un număr total de 6 milioane de produse, dintre care peste 5 milioane sunt listate pe magazinele din România.

„Anul trecut portofoliul de magazine online active care funcţionează pe platforma MerchantPro a crescut cu 200 maga­zine noi. Majoritatea sunt din România, iar domeniile în care activează cele mai multe sunt fashion, beauty, home & bricolage. De altfel, acestea sunt categoriile cele mai populare în prezent pentru magazinele online de pe MerchantPro", a menţionat el. Printre cei mai mari clienţi

ai MerchantPro se numără

dEpurtat.ro, TheHome.ro şi Ankl.ro.

Peste 80% dintre clienţii MerchantPro plătesc abonament, tarifele pentru subscripţiile anuale pornind de la 22 euro/lună. Valoarea medie se situează la 45 euro/lună, iar cel mai scump abonament, enterprise, costă 77 euro/lună.

Anul trecut, platforma MerchantPro (fosta ShopMania BIZ) a generat venituri de 500.000 euro, în creştere cu 15% faţă de 2019. Pentru 2020, antreprenorul mizează pe o creştere de 20% a businessului per total (platforma MerchantPro şi comparatorul de preţuri online ShopMania), cifra de afaceri urmând să ajungă astfel la circa 1,2 milioane euro. 

„Estimarea se bazează pe evoluţia anuală din ultimii ani, pe răspunsul din piaţă pe care estimăm că îl vom obţine ca urmare a lansării mai multor funcţionalităţi planificate pentru 2020. Totodată, şi la nivelul proiectului MerchantPro mizăm pe o creştere a cifrei de afaceri de minimum 20%. Estimăm că anul acesta MerchantPro îşi va menţine sau chiar creşte ponderea în vânzări şi va genera între 50% şi 60% din cifra de afaceri totală a companiei", a afirmat el.

După 17 ani de la

primele linii de cod

Compania locală ContentSpeed, specializată tot în furnizarea de soluţii software pentru industria de comerţ electronic, ţinteşte la rândul ei o creştere a afacerilor anul acesta, însă mai mare, de circa 45-50% faţă de 2019. Astfel, afacerile ContentSpeed ar urma să ajungă la circa 1,5 milioane dolari la finalul lui 2020. Anul trecut, compania a încheiat cu o cifră de afaceri de un milion de dolari, cu 34% mai mare comparativ cu 2018, creşterea bazându-se pe câştigarea de noi clienţi şi pe mărirea echipei de consultanţi. „2019 a fost un an promiţător, am avut o creştere de 34% faţă de 2018, deci cumva peste piaţă. Am ajuns la afaceri de un milion de dolari“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Doina Vîlceanu, chief marketing officer (CMO) şi acţionar al companiei.

Povestea ContentSpeed a început în 2003, când soţul ei, Radu Vîlceanu împreună cu colegul lui de bancă din liceu au scris primele linii de cod ale platformei de comerţ electronic.

„Ulterior, mult mai târziu, m-am alăturat şi eu companiei", a precizat ea. Începutul a fost mai greu, în condiţiile în care puţine firme realizau importanţa realizării unui site propriu de prezentare, şi cu atât mai puţin pentru a vinde online.

„Noi avem fax, de ce ne-ar trebui nouă site? spuneau atunci companiile. Nici nu se punea problema la momentul respectiv de magazine online. Lucrurile au evoluat însă la e-mail şi la utilizarea internetului pentru informare, până când au apărut şi primii vizionari din ţară, care au fost de acord să facă cu noi printre primele magazine online şi în România. De acolo a escaladat totul, trecând prin diverse etape, inclusiv cea a crahului din 2009, când eram pe cai mari şi ne-a luat timp să ne revenim pentru că nici cererea nu mai exista în piaţă", a povestit Doina Vîlceanu.

În prezent, ContentSpeed oferă toată gama de soluţii necesare unui business în online, indiferent de mărimea acestuia.

„Noi suntem o agenţie full-service – avem soluţii pentru orice tip de business. În 2015 am creat varianta pentru start-up-uri, noi fiind cunoscuţi până atunci doar pentru soluţii personalizate, soluţii scumpe care vizau doar companiile medii şi mari din România", a adăugat ea.

Din 2015 compania a început dezvoltarea paltformei în regim Software as a Service (SaaS) din 2015, ContentSpeed schimbându-şi atunci modelul de business în această direcţie, oferind abonamente pentru start-up-uri de la 4 euro/lună la 70 euro/lună. Pentru businessurile care evoluează, sau care deja au ajuns la un anumit nivel de dezvoltare, ContentSpeed oferă în continuare platforma şi în regim de licenţiere. De asemenea, compania oferă şi soluţii de dezvoltare a platformelor online B2B.

În cei 17 ani de activitate, ContentSpeed a ajuns la un portofoliu de clienţi de peste 700 de magazine online. Printre cei mai mari clienţi ai ContentSpeed se numără branduri precum Sephora, Kiko, Diverta, Chicco, Mizar Fashion House sau Profihairshop, platforma software de e-commerce fiind personalizată pentru fiecare industrie în parte.

Tot ceea ce a construit ContentSpeed ca business până acum este evaluat la câteva milioane de euro, conform estimărilor acţionarilor. „Din calculele noastre şi ofertele primite anterior valoarea ContentSpeed se situează între 2,8 milioane de euro şi 4 milioane de euro, cam acestea sunt cifrele.“ Până acum compania a luat doar o finanţare de la un investitor de tip angel.

„Am avut o etapă de angel investment, o persoană care este în continuare în cadrul companiei şi parte a echipei din punct de vedere financiar."

Compania nu a căutat în mod activ finanţări, iar discuţiile despre o vânzare nu ar fi potrivite la gradul actual de încărcare al firmei. „Nu am căutat în mod activ finanţări. Am primit mai multe propuneri de-a lungul timpului, însă suntem cumva între nivelurile de finanţare. Dacă am vinde exact acum, am lua prea puţin, nu putem să luăm maximul la care considerăm noi că am putea spera.“ Compania speră ca în cinci ani piaţa de comerţ electronic din România să crească puternic.

„Sper ca până în 2025 piaţa din România să fi avansat atât de mult în e-commerce încât  noi să nu mai avem cui să vindem aici. În momentul respectiv este clar că va trebui să atingem şi alte pieţe, să găsim o altă «Românie» cu acelaşi trend crescător – poate fi Indonezia sau Vietnamul.“

Comerţul online din România, estimat la peste 4,3 mld. euro în 2019, creşte anual cu o rată de două cifre, existând astfel încă un potenţial de dezvoltare mare pe această piaţă. Pe piaţa locală a furnizorilor de soluţii de e-commerce mai activează jucători autohtoni precum Gomag, dar şi companii care vând soluţii din străinătate – VTEX, Shopify, Magento, Prestashop ş.a.m.d.

Forța de muncă. Impactul Coronavirus

Ce impact are criza cauzată de pandemia de coronavirus asupra pieţei muncii? Cererile de recrutare au scăzut cu 60%, iar 40% din contractele semnate au fost îngheţate

Impactul pandemiei de coronavirus a fost şi este încă resimţit puternic pe piaţa muncii din România.

Impactul pandemiei de coronavirus a fost şi este încă resimţit puternic pe piaţa muncii din România.

Marile companii din economie şi-au trimis angajaţii în şomaj tehnic, iar majoritatea angajărilor sunt anulate, amânate sau îngheţate.  

Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Search, spune că cererile de recrutare au scăzut cu 60%, iar circa 40% din contractele semnate au fost îngheţate în această perioadă.

„Nesiguranţa predomină atât la angajaţi, cât şi la angajatori. Primele restructurări şi şomaje tehnice deja au loc. Industriile precum turismul, HoReCa, automotive sunt cele mai afectate. Circa 80% dintre companii nici nu îşi mai pun problema să facă noi angajări. Impactul îl simţim şi noi, cei din industria executive search. Cererile de recrutare au scăzut cu 60%, iar circa 40% din contractele semnate au fost îngheţate“, afirmă Sorina Faier.

Principalele temeri ale angajaţilor în această perioadă sunt legate de micşorări salariale, concedieri sau imposibilitatea de a găsi un nou loc de muncă.

„Angajaţii sunt îngrijoraţi că li se vor micşora salariile, că vor fi daţi afară sau efectiv că nu vor mai avea ce sau cu cine să lucreze. Angajatorii, de asemenea, sunt foarte îngrijoraţi de ceea ce va urma. Unii dintre ei vor încerca să susţină pe cât vor putea angajaţii şi compania, dar unii iau deja măsuri radicale încă de pe acum şi reduc sau opresc total activitatea“, spune Sorina Faier.

În ceea ce priveşte comportamentul candi­daţilor, aceştia preferă interviurile online în această perioadă, iar 40% dintre ei sunt reticenţi la o nouă ofertă de muncă.

„Candidaţii nu mai doresc să participe la interviuri face to face, preferă întâlnirile online şi este de înţeles. Aproximativ 40% dintre ei sunt reticenţi acum la o nouă ofertă de muncă. Cei care au semnat deja contractele de muncă înainte de pandemie sunt temători de ceea ce va urma“, explică Sorina Faier.

Companiile care încă mai fac angajări în această perioadă activează în sectoare precum IT, producţie alimentară şi chemicals.

„Angajări se mai fac în aceasta perioadă, dar mult mai puţine. Noi avem cereri din sectorul IT, chemicals, producţie alimentară şi producţie de cabluri electrice. În afară de domeniul IT, unde cererea este de specialişti, ceilalţi doresc top manageri“, spune Sorina Faier.

Ea afirmă că angajaţii firmelor din domenii precum farma sau retail vor fi cei care vor trece cu bine de această criză cauzată de pandemia de coronavirus.

„Piaţa muncii nu va arăta deloc bine după trecerea acestei crize pentru multe domenii. Vor rezista doar firmele puternice, angajatorii şi angajaţii din domeniile pharma, food production sau retail food. Multe firme şi angajaţi vor fi nevoiţi să se reprofileze şi să o ia din nou de la zero. Cu cât va dura mai mult această pandemie, cu atât economia îşi va reveni mai greu şi, implicit, şi piaţa muncii“, afirmă Sorina Faier.

Companiile trebuie să le ofere posibilitatea angajaţilor să lucreze de acasă în această perioadă şi trebuie să le ofere constant informaţii despre planurile de viitor, crede ea.

„Comunicarea joacă un rol foarte important într-o organizaţie, iar acum cu atât mai mult. Angajaţii trebuie informaţi de către angajator despre planurile, strategiile de criză ale companiei şi dacă vor fi restructurări. Dacă se pune problema restructurării, ar trebui luate în calcul serviciile unui partener din executive search pentru a-i ajuta cu outplacement-ul, adică să ajutăm angajaţii să-şi găsească un job în altă parte“, afirmă Faier.

Pentru restructurări, expertul în resurse umane recomandă  companiilor să colaboreze cu un specialist pentru a evalua şi testa performanţele profesionale ale angajaţilor.

„Aşa compania vă avea o imagine obiectivă şi vă putea decide pe cine este mai bine să păstreze şi pe cine nu. Angajaţii restructuraţi trebuie să fie deschişi şi pregătiţi pentru o reprofilare. În perioada de criză nu este uşor să-ţi găseşti un nou job. Totodată, companiile trebuie să aibă o echipă de top adaptabilă, inovativă şi rezistentă la stres şi schimbare. Resursa umană va face diferenţa într-o companie, mai ales în momentele de criză“, concluzionează Sorina Faier.

Și eu vreau.

Vreau să revin la lucru, serviciu/job, vreau să se redeschidă cafenelele, restaurantele, mallurile, vreau să fie viaţă în Centrul Vechi

Parcă cu toţii trăim într-un film absurd (vă recomand să vedeţi sau să revedeţi filmul “Nuntă mută" în situaţia de astăzi), unde suntem figuranţi dar şi obiecte de studiu, cum ne descurcăm închişi în casă în secolul XXI.

Nu cred că ne putem imagina că într-o lume deschisă, globalizată, democratică, europeană, cu libertatea de mişcare garantată, vom ajunge să închidem ţările, graniţele, oraşele, restaurantele, mallurile, parcurile, şcolile, grădiniţele dar şi locurile de muncă, în forma lor naturală.

De aproape două săptămâni, ne-am autoizolat şi repetăm obsesiv “Staţi în casă", când cu toţii nu mai vrem să stăm în casă, nu mai putem.

De-abia au trecut zece zile şi mai avem de stat poate încă o lună, varianta optimistă.

Până acum două săptămâni, conform sondajelor firmelor de resurse umane, jumătate dintre voi nu vă apreciaţi jobul şi chiar voiaţi să-l schimbaţi.

Cei mai mulţi vă uitaţi la job cu frustrare, cu ură, cu impresia că v-aţi ratat cariera şi că timpul trece în defavoarea voastră.

Companiile, patronii, şefii erau priviţi cu ură.

Ca să nu mai vorbim câţi voiau să plece din ţară pe lângă ei 4-5 milioane care au plecat deja.

La începutul anului, 500.000 de români din ţară îşi căutau activ un job în afară. Acum, un milion de români sunt aşteptaţi să intre în şomaj tehnic, poate un milion lucrează de-acasă, mulţi vor ajunge şomeri după această perioadă de situaţie de urgenţă, având în vedere că repornirea economiei nu va fi peste noapte.

De fapt, repornirea economiei, a activităţii trebuie făcută cu orice preţ, având în vedere resursele limitate pe care le avem pentru a supravieţui.

Poate unii sunt mai norocoşi pentru că pot să lucreze de acasă, pot să rezolve lucruri din telefon, prin teleconferinţă, prin Skype, prin Zoom.

Prin ceea ce facem acum, de fapt ne pregătim pentru perioada când vom fi pensionari, când vom vorbi singuri cu cei patru pereţi, pentru că nimeni nu va mai fi în casă.

Asta îmi aminteşte de un articol pe care l-am scris acum câtva timp, în care spuneam că vom ajunge să plătim ca să lucrăm şi să nu fim pensionari.

Din punct de vedere al protecţiei sănătăţii, am putea sta acasă până trece pandemia, dar din punct de vedere economic, nu.

Chiar dacă băncile centrale printează acum bani non-stop, niciun guvern, nicio ţară nu-şi poate permite să închidă totul până trece coronavirus.

Cu toţii vrem să ne revedem colegii, să vedem viaţă în jurul nostru, copiii să meargă la grădiniţă, şcoală, facultate, nu umai vrem să trăim între patru pereţi şi o teleconferinţă.

Dacă treceţi acum prin Centrul Vechi din Capitală, totul este închis, ferecat, depozitat, parcă suntem într-o scenă absurdă.

3.000 de unităţi HoReCa sunt închise în Bucureşti, 30.000 sunt închise în ţară într-o seară de sâmbătă, când ar fi trebuit să auzim şi să vedem veselie, râsete, plânsete, adică viaţă.

Cum au putut să dispară toate aceste lucruri în numai zece zile?

Probabil că 3 milioane din 5 milioane de angajaţi sunt acasă , 5 milioane de pensionari ascultă ca la război anunţul statistic al situaţiei îmbolnăvirilor şi morţilor de coronavirus, 5 milioane de copii i-au albit deja pe părinţi.

În aceste condiţii, orice teorie a conspiraţiei, oricât de absurdă ar fi ea, câştigă teren.

Nu ştiu ce va fi luni, dar ştiu sigur că vreau să merg din nou la job/serviciu/lucru!