Europa cu „valorile” sale a pierdut războiul din Ucraina, în primul rând din punct de vedere moral
https://cutiapandorei.org/a/europa-cu-valorile-sale-a-pierdut-razboiul-din-ucraina-in-primul-rand-din-punct-de-vedere-moral-6593ae563fac8
Autor: Gerald Markel, comentator politic austriac
Ce a mai rămas din Ucraina? Am pierdut cu toții. Nimic nu a mai rămas din celebrele „valori europene”. Războiul din Ucraina intră în faza finală: Rusia va câștiga acest război pe toate fronturile. Militar, geopolitic și economic. Cum s-ar fi putut întâmpla această catastrofă, această înfrângere istorică a Occidentului? Răspunsul este simplu: Occidentul colectiv și-a depășit peste tot limitele autoimpuse.
Europa nu numai că nu a condamnat folosirea muniției îmbogățite cu uraniu, bombardarea cu „covor” de muniții cu dispersie și bombardarea țintelor civile de către ucraineni, dar chiar a negat categoric și chiar a acceptat naziști adevărați în unitățile obișnuite ale armatei ucrainene și pur și simplu au ignorat atrocitățile lor de la Mariupol. Occidentul și-a pierdut toată credibilitatea în ochii restului lumii ca „integritate morală” pentru că, pe de o parte, am luat la sine înțeles toate zvonurile despre partea rusă ca fiind fapte. Pe de altă parte, am idealizat Ucraina ca „far al libertății și al valorilor”, ca „centrul și apărătorul Europei”, ca „model al valorilor europene” și am glorificat-o într-un mod propagandistic cu totul absurd.
În realitate, Rusia nu este o fortăreață a răului. Și Ucraina este departe de a fi o țară în stil european. Dacă am fi mai realiști și mai puțin ipocriți, restul lumii nu ar reacționa acum cu un asemenea dispreț față de europenii care și-au îngropat moralitatea în ultimii doi ani. Și aici ajungem la al doilea eșec geopolitic: nu Rusia, ci noi suntem acum izolați în lume. Lumea nu a fost unită în a condamna războiul din Ucraina. Războiul este perceput acolo așa cum este, adică un război proxy între Occident și Rusia pe pământ ucrainean, cu riscul vieții poporului ucrainean.
Și cu restul lumii care nu are nimic de-a face cu asta, furia față de daunele colaterale aduse propriilor interese economice este incomensurabilă. Nimeni în restul lumii nu este surprins de faptul că Rusia nu permite NATO să se apropie de granița sa imediată. Ne întrebăm de ce suntem surprinși și revoltați de bolboroseala despre un „atac neprovocat”.
Restul lumii nici nu se gândește să se alăture sancțiunilor stupide împotriva Rusiei. Dimpotrivă, sinuciderea economică a Europei, lovitura de glonte în picior pe care Europa și-a tras-o singură, ca urmare a acestei nebunii, deschide posibilități inimaginabile pentru restul lumii. India și Arabia Saudită cumpără petrol și benzină din Rusia și le vând cu profit unor europeni proști. În decurs de un an, China a înlocuit producătorii de mașini europeni ca furnizor al Rusiei, o piață de 140 de milioane de oameni.
Și o duzină de țări mari s-au alăturat în mod ostentativ alianței BRICS și sunt acum aliați clari ai Rusiei : economic în BRICS, dar și militar. China, India și Rusia într-o alianță militară sunt un coșmar pentru Occident. În concluzie, războiul din Ucraina este cea mai mare înfrângere militară, geopolitică și economică a Occidentului din ultimii 80 de ani.
Dar ceea ce mă revoltă cel mai mult este că Occidentul și-a trădat toate valorile morale în acest război. Sechestrarea bunurilor persoanelor fizice ruși este o nebunie legală, o tâlhărie internațională morală și economică. Europa s-a autodistrus ca un refugiu sigur pentru investitorii din întreaga lume. Excluderea sportivilor, artiștilor și oamenilor de știință ruși este o greșeală uriașă, nejustificată și inexcusabilă. Toate acestea ne fac adevărații învinși ai acestui război.
Sursa: https://exxpress.at/gerald-markel-was-bleibt-von-der-ukraine-wir-haben-alle-verloren/
Unii, foști militari activi, acum în retragere sau în rezervă apreciază:
"DD: “Cu toate că ar cam fi necesar un Front Update, pe moment mi-a atras atenția altceva. În bombardamentele rușilor au ieșit în evidență trei chestii:
- modul aberant de funcționare a sistemului nemțesc Iris-T(ucrainenii au vrut să „demonstreze” că au doborât un Kinjal, doar că cei care știu unde să se uite au realizat imediat că „prăvălirea” era a unui interceptor de-al IRIS-T)
- ușurința cu care a fost distrusă matricea Patriot(din nou ucrainenii spun că Patriot a interceptat Kinjalul; așa e, doar că l-a interceptat la sol, împreună cu toate componentele sistemului său!😂)
A treia chestie o scriu separat. Este vorba de fragilitatea sistemului NASAMS care a fost distrus de ruși fără nicio bătaie de cap. Povestea e ceva mai lungă. Inițial occidentalii au împins în Ucraina NASAMS 1, gândindu-se că astfel îi vor îngenunchea pe ruși. A fost un fel de „vax albina”. De aceea, în sistemele livrate pe sub mână acum, au strecurat NASAMS 2 gândindu-se oarecum la fel. De fapt, versiunea 1 a sistemului este veche de vreo 30 de ani, devenind operațională abia în 1995(s-a tot dezvoltat la ea din 1980). De aceea s-au gândit că e prea veche și ar trebui să pună la bătaie varianta revizuită, anume NASAMS 2. Această versiune a apărut prin 2000, devenind operațională în 2006. Diferențele dintre cele două constau în capabilitatea versiunii noi de a utiliza standardele de date LINKK 16/LINK 11/JREAP,ATDL-1 și, în special, un radar mult îmbunătățit. Versiunea 3 a sistemului, cea mai avansată, a fost lansată în 2019, iar ceea ce trebuie să rețineți este că diferă de versiunea 2 doar prin capabilitățile SHORAD.
Acum vine șocul: în timpul atacurilor rusești, sistemul NASAMS 2 a fost distrus cu o teribilă ușurință de către ruși, amănunt sesizat toți cei care știu cu ce se mănâncă socoteala. Astfel încât succesul comercial de până acum al sistemului, cu siguranță va avea de suferit. Deja sunt câteva țări care-și pun întrebarea dacă mai merită să achiziționeze sistemul.
De ce e importantă pentru noi discuția? Pentru că Ministerul Apărării vrea să cumpere NASAMS 3, din nou cu banii înainte. Asta în condițiile în care sunt cel puțin doi competitori care oferă condiții mai bune și rezultate palpabile. Primii sunt francezii - pe care chiar dacă nu-i suport, oferă acces la ultima tehnologie și investiții palpabile în România - iar ceilalți sunt cei de la Rafael Defense, care cel puțin au demonstrat în condiții reale de atac ce anume poate face sistemul lor.”
