Fostul președinte Ion Iliescu, care a ieșit din viața publică de mai mulți ani, este „perfect lucid” în ciuda vârstei înaintate - 93 de ani - și capabil să participe la discuții la un nivel înalt, inclusiv în ceea ce privește problematica revoluției din decembrie 1989, apreciază generalul Ranco Pițu, fost procuror-șef la Secția Parchetelor Militare, care a jucat un rol esențial în ancheta care a vizat revoluţia din decembrie 1989.
Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, procurorul a relatat despre eforturile sale de a obține de la fostul președinte Ion Iliescu o declarație în dosarul Revoluției, dar de fiecare dată s-a lovit de refuzul fostului șef al statului, care i-a sugerat că, dacă dorește să obțină informații, poate citi cărțile pe care le-a scris.
„L-am văzut ultima dată în luna mai a anului trecut, când am fost la domiciliu, pentru a încerca să iau o declarație, declarație pe care nu a vrut să o dea. Este dreptul lui de altfel să nu dea declarații. Este prevăzută de procedură această variantă. L-am găsit bine din punct de vedere mental, să spun așa. Mai puțin bine din punct de vedere al mobilității, însă apreciez că este perfect lucid și se poate discuta la un nivel elevat cu dumnealui, inclusiv despre problematica revoluției”, a spus procurorul militar, întrebat de Florin Negruțiu ce mai face Ion Iliescu.
„În acel moment, constatam în mod vizibil o schimbare la față” a lui Ion Iliescu
În discuțiile purtate cu fostul șef al statului, procurorul spune că a încercat să afle de la Iliescu cum se explică faptul că au murit 850 de persoane și alte 3500 au fost rănite după plecarea lui Ceaușescu. în 22 decembrie, când Ion Iliescu a preluat puterea în statul român. Cu toate acestea, Ion Iliescu a rămas ferm în hotărârea sa de a nu face declarații în dosar, spune procurorul Pițu.
„Discuțiile purtate, repet, au fost interesante și chiar m-a întrebat de mai multe ori care este scopul meu ca procuror anchetator. Am explicat că vrem să știm de ce, după ce dumnealui a preluat puterea totală în statul român, a fost nevoie ca 850 de oameni să moară și alte 3.500 de persoane să fie rănite, plus persoanele care și-au pierdut libertatea pentru o anumită perioadă, persoane bătute, persoane traumatizate psihic pe viață. Ei bine, în acel moment constatam în mod vizibil o schimbare la față, să zic așa. Fostul președinte devenea taciturn, fizionomia i se schimba într-un sens negativ, aș aprecia eu. Cu toate acestea, hotărârea dumnealui de a nu declara nimic a fost constantă. Tot ce a putut să îmi spună este că, dacă vreau să aflu opinia lui despre Revoluție, nu am decât să-i citesc cărțile, lucru care nu mă interesa. Mă interesa să reușesc să-l conving să dea o declarație în premieră, cât se poate de aproape de adevăr. I-am explicat că nu are ce pierde. Chiar l-am rugat în repetate rânduri să fie dispus spre o deschidere în acest sens. La un moment dat, mi s-a părut că reușesc să îl conving. Totuși, până la urmă a rămas blocat în această decizie de a nu face declarații”, a relatat generalul Pițu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Nicolae Ceaușescu a pierdut total puterea, a subliniat procurorul Pițu.
Pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați pentru ce s-a întâmplat în decembrie 89, au fost întocmite, începând cu 1990, un total de 102 rechizitorii, care au fost trimiși în judecată și ulterior condamnați, de exemplu, peste 25 de generali, sute de ofițeri, sute de militari. Însă de abia prin rechizitoriul întocmit de procurorul Pițu statul român s-a îndreptat împotriva factorilor esențiali de decizie politico-militară – fostul președinte Ion Iliescu, vicepremierul Gelu Voican Voiculescu, șeful aviației Iosif Rus și alții.
Dacă gruparea care a preluat puterea în 22 decembrie 1989 în România scăpase de Ceaușescu, de ce a fost nevoie să continue această acțiune care a dus la moartea 850 de oameni? Procurorul spune că pe 22 decembrie, între Ion Iliescu și capii armatei a existat un pact. Capii militari i-ar fi garantat lui Ion Iliescu preluarea și păstrarea puterii totale în schimbul exonerării lor de responsabilitate pentru represiunea armată asupra populației de dinaintea acelei date, a afirmat Pițu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24
Generalul Pițu a adăugat că, pentru a face această înțelegere mai acceptabilă în ochii publicului, a fost necesar să se creeze un dușman fictiv: securism-terorismul. Astfel, s-a recurs la inventarea acestui dușman pentru a justifica acțiunile ulterioare și pentru a obține legitimitate în fața opiniei publice, spune procurorul militar „În decembrie 89 nu au existat teroriști, nu a existat nici măcar un singur terorist și asta o spun cu titlu de certitudine”, a punctat el.
