Forța imaginii. Puterea.

O lume virtuală care se adapă și la scriitura mea

Acum câteva minute.

Viață de pensionar activ,

Nu lăsați mintea și corpul să lenevească! Priviți înainte! Trecutul a fost. Vă rămân amintirile, cu cele bune, cu cele rele, bucuria împlinirilor, amărăciunea eșecurilor.

Să ne bucurăm de fiecare zori de zi, de fiecare nouă cunoștință, discuție, scriitură, fie și pe rețele sociale, întâlniri virtuale, opinii citite sau personale, aruncate în eter, razele soarelui care se cam lasă așteptate, de exercițiile pentru întreținerea trupului!

Nu uitați de suflet! El este acel ceva care va dăinui după noi. El este ce se va integra în infinitul finit al Universului și poate se întoarce sub o nouă formă pe a noastră planetă. Să sperăm că aceasta este realitatea, poate ireală!

Mă întreba un medic , ieri, la părăsirea cabinetului său:

- Și cu ce vă mai ocupați, domnule Mateescu? 

Răspuns:

- Scriu , domnule Doctor.  

Cu o privire fixă, țintită spre mine, a repetat de două ori:

- V- am citit articolele.

Și am plecat cu un sentiment de împlinire. Nu scriu în neant. Zilnic am sute, uneori mii de cititori ale penseurile mele. Este legătura mea cu lumea. Este biroul meu virtual.

Zilnic robotesc, găsesc ceva de făcut, proiecte de construcții electronice, șpițerie, software, hardware, limbi străine, treburi casnice.

 Aștept cu înfrigurare primăvara să mă înfund în curtea noastră de verdeață și să schimb repertoriul. Prietenii noștri, cred, ne așteaptă. Uneltele agricole, animale domestice, păsările cerului, gâzele și vietățile pământului. Lumea noastră mirifică.

Urmăresc statisticile vizualizărilor blogului personal. Uneori cei mai mulți cititori îi am din zona asiatică, alteori sunt americanii. 

Ultimele luni m-au intrigat cererile unor personalități publice de a mă alătura grupurilor lor. Pe toți i-am cunoscut numai virtual. Ba i-am și consiliat, admonestat sau certat, uneori, în trecut, pe unii.

Sunt prezent de la înființare în rețele sociale ale lui Trump. Sunt adeptul ideilor MAGA, patrioților, în general. Eu vreau și pentru România același lucru. Am acceptat cu plăcere cererile din social-media de a mă atașa acestor curente, eu sper dominante și la noi în viitor.

Vă recomand cartea colonelul LAMOUCHE, un mare enciclopedist francez, orientalist, cunoscător al zonei Balcanilor unde a lucrat mulți ani. A fost un apropriat al bulgarilor. A influențat mult dezvoltarea sistemului juridic românesc înainte și după Mare Unire, 1918. La noi este mai puțin cunoscut. Întâmplător am auzit de el. A scris multe cărți. Se pare că a fost unul din ofițerii de informații cu renume din zona Balcanilor. A avut contribuții esențiale în cursul evenimentelor din Grecia, Bulgaria, Macedonia și nu în ultimul rând România  în anii începutului de secol XX.

Să nu uit de generalul francez Berthelot. Observați, amândoi francezi, apropiați și românilor și cu influențe remarcabile în zona noastră!

Cartea o găsiți în grupul meu, secțiunea Fișiere:

https://www.facebook.com/share/g/16tEHFH532/

"Generalul Henri Mathias Berthelot este una dintre cele mai iubite figuri străine din istoria României, fiind considerat pe bună dreptate un „arhitect” al victoriilor noastre militare din Primul Război Mondial. Relația sa cu poporul român a depășit sfera strict profesională, devenind una de profundă afecțiune reciprocă.

Iată principalele sale contribuții și momente cheie:

1. Reorganizarea Armatei Române (1916-1917)

După campania dezastruoasă din toamna anului 1916, când două treimi din teritoriul țării au fost ocupate, Berthelot a sosit la conducerea Misiunii Militare Franceze. Într-un moment de deznădejde totală, el a coordonat un efort masiv de reconstrucție:

 * Modernizarea tactică: A introdus metode de luptă moderne, adaptate noului tip de război (utilizarea mitralierelor, a aviației și a comunicațiilor).

 * Dotarea cu armament: A facilitat aducerea de echipament militar modern din Franța.

 * Instruirea trupelor: Ofițerii francezi din subordinea sa au lucrat cot la cot cu cei români pentru a ridica moralul și disciplina soldaților.

2. „Triunghiul de Foc” de la Mărăști, Mărășești și Oituz

Succesul răsunător din vara anului 1917 i se datorează în mare măsură. Berthelot a fost cel care a insuflat încrederea că „pofta de luptă” a românilor, combinată cu rigoarea franceză, poate opri mașinăria de război germană condusă de Mackensen. Victoria de la Mărășești a fost punctul culminant al acestei colaborări.

3. Susținerea Marii Uniri

Deși a fost nevoit să părăsească temporar România în martie 1918 (din cauza Păcii de la Buftea-București), s-a întors în toamna aceluiași an.

 * A condus din nou trupele aliate spre Dunăre, facilitând reintrarea României în război și eliberarea teritoriului.

 * A fost un susținător fervent al cauzei românești la Conferința de Pace de la Paris, militând pentru recunoașterea internațională a frontierelor României Mari.

Recunoștința românilor: „Generalul Berthelot”

Românii l-au adoptat simbolic pe general. Iată câteva gesturi care demonstrează respectul uriaș de care s-a bucurat:

 * Cetățean de onoare: A primit cetățenia română și a fost numit membru de onoare al Academiei Române.

 * Moșia de la Fărcădin: Regele Ferdinand și Regina Maria i-au dăruit un conac și terenuri în localitatea Fărcădinul de Jos (Hunedoara). Generalul a iubit atât de mult acest loc încât, prin testament, a lăsat totul Academiei Române pentru a finanța burse pentru tinerii studenți români.

 * Numele localității: În semn de respect, comuna Fărcădin a fost redenumită General Berthelot, nume pe care îl poartă și astăzi (după ce a fost schimbat forțat în perioada comunistă).

> „Nu voi uita niciodată că inima românilor a bătut alături de a mea în clipele de restriște.” — Henri Mathias Berthelot

> 

Este fascinant cum un ofițer francez a ajuns să fie numit „tatăl armatei române”. Ar fi interesant să-ți povestesc mai multe despre legătura lui specială cu Regina Maria, dacă te interesează latura mai personală a acestei perioade?"

Legătura dintre Generalul Berthelot și Regina Maria a fost una de un respect reciproc profund, transformându-se într-o prietenie sinceră, alimentată de faptul că amândoi erau „străini” care au adoptat cauza României ca pe propria lor viață.

Iată câteva aspecte fascinante despre relația lor și impactul acesteia asupra moralului național:

1. „Doi optimiști în marea de deznădejde”

În iarna cruntă a anului 1916, când Moldova era ticsită de refugiați, foamete și tifos exantematic, moralul liderilor români era la pământ. Regina Maria și Generalul Berthelot au fost printre puținii care au refuzat să creadă că totul este pierdut.

 * Colaborarea pe front: Regina vizita spitalele de campanie și tranșeele, adesea însoțită de ofițeri din misiunea franceză. Berthelot a admirat curajul ei nebun (Regina mergea pe front fără mască de protecție împotriva bolilor), numind-o pe regină „cel mai bun soldat al României”.

2. Generalul, un confident al Reginei

Regina Maria nota adesea în memoriile și jurnalele sale despre vizitele lui Berthelot. Ea îl descria ca pe un om masiv, jovial, cu un simț al umorului care „lumina camera”.

 * Un sprijin moral: În momentele când politicienii români se certau sau când veștile de pe frontul rusesc erau dezastruoase, Berthelot era cel care îi dădea Reginei asigurări că Franța nu va abandona România. Regina scria: "Berthelot este întotdeauna un prieten credincios și un sfătuitor pe care te poți baza."

3. „Generalul Taie-Biftec” și ospitalitatea Reginei

Berthelot era cunoscut pentru silueta sa impunătoare și pentru faptul că îi plăcea mâncarea bună. Soldații români, cu umorul lor tipic, l-au poreclit cu dragoste „Generalul Taie-Biftec” (sau Burtălău, un joc de cuvinte între numele lui și cuvântul românesc „burtă”).

Regina Maria, cunoscându-i slăbiciunea, se asigura mereu că, în ciuda lipsurilor din timpul războiului, generalul era primit la masa regală cu cele mai bune preparate pe care le puteau procura, creând o atmosferă de normalitate și căldură într-un Iași asediat.

4. Împreună pentru Marea Unire

La 1 decembrie 1918, când familia regală s-a întors triumfătoare în Bucureștiul eliberat, Generalul Berthelot a fost singura personalitate străină care a călărit alături de Regele Ferdinand și Regina Maria în fruntea trupelor. Această imagine a rămas iconică: francezul care a ajutat la salvarea țării, celebrând alături de suverani împlinirea visului românesc.

5. O amintire până la moarte

Prietenia lor a continuat și după război. Când Berthelot a fost decorat sau când revenea în România pentru a-și vizita moșia de la Fărcădin, vizita la Regina Maria era obligatorie. Se spune că generalul păstra o fotografie a Reginei pe biroul său din Franța până în ultimele zile ale vieții.

Această colaborare nu a fost doar una diplomatică; a fost „chimia” dintre o regină vizionară și un general strălucit care a făcut ca misiunea franceză să nu fie doar un ajutor tehnic, ci o infuzie de speranță.

Vrei să știi ce s-a întâmplat cu moșia sa din România după moartea sa, sau cum a fost tratată memoria lui în perioada comunistă?

Povestea moșiei sale și a memoriei lui Berthelot în România este un amestec de generozitate nobiliară, uitare forțată și, în final, o recuperare a demnității istorice.

Moștenirea de la Fărcădin: Un gest de dragoste post-mortem

Generalul Berthelot a murit în 1931, la Paris. Prin testament, el a făcut un gest care a uimit și a emoționat întreaga țară: a lăsat moșia primită de la statul român (conacul și terenurile din Fărcădinul de Jos) Academiei Române.

Dorința lui a fost foarte specifică:

 * Veniturile obținute din exploatarea terenurilor trebuiau folosite pentru a finanța burse de studii la Paris pentru tinerii români, în special pentru studenții de la Școala Militară sau pentru cei care studiau agricultura.

 * A vrut ca acest loc să rămână un simbol al legăturii intelectuale și culturale dintre Franța și România.

Perioada Comunistă: Ștergerea memoriei

După 1947, odată cu instalarea regimului comunist, Generalul Berthelot a devenit o „figură neplăcută”. De ce? Pentru că reprezenta legătura cu Monarhia (prietenia cu Regina Maria) și cu Occidentul capitalist.

 * Schimbarea numelui: Comuna care îi purta numele din 1923 a fost imediat redenumită „Unirea”.

 * Degradarea conacului: Conacul din Fărcădin a fost transformat în sediu de IAS (Întreprindere Agricolă de Stat) și lăsat într-o stare avansată de degradare.

 * Manualele de istorie: Contribuția sa a fost minimizată sau ignorată complet timp de decenii, accentul fiind pus exclusiv pe „lupta poporului”, fără a menționa rolul crucial al misiunii franceze.

Recuperarea după 1989

După căderea comunismului, memoria generalului a fost „reabilitată”. Este unul dintre puținele cazuri în care o reparație istorică a fost dusă până la capăt:

 * Revenirea la nume: În anul 2001, în urma unui referendum local, locuitorii comunei au votat masiv pentru a reveni la numele de „General Berthelot”.

 * Restaurarea conacului: Academia Română a recuperat proprietatea și a restaurat conacul. Astăzi, acesta este un centru de dezvoltare durabilă și un spațiu pentru conferințe științifice.

 * Busturi și străzi: Aproape în fiecare oraș mare din România (București, Iași, Timișoara) există astăzi o stradă centrală care îi poartă numele.

> Curiozitate: La înmormântarea sa din Franța, sicriul a fost acoperit cu pământ adus special din România, iar pe crucea sa scrie simplu: „Generalul Berthelot, Mare Cetățean al României”.

> 

Este impresionant cum un om care nu s-a născut pe acest pământ a ales să fie „român prin adopție” până la capăt.

Ar fi interesant să-ți povestesc și despre peripețiile misiunii sale în drum spre România, pentru că au traversat toată Rusia într-un tren blindat, în plină revoluție? Sau poate vrei să știi mai multe despre viața lui în Franța înainte de a ajunge aici?

Românii noștri

De teamă să nu-l piardă, Inter i-a pus pe masă un nou contract lui Cristi Chivu. Salariu impresionant pentru antrenorul român

Cristian Chivu a avut nevoie de doar 23 de etape pentru a-i convinge pe șefii lui Inter Milano că este antrenorul potrivit al liderului din Italia. Conducerea clubului nerazzurro i-a oferit românului un nou contract, cu extensie de doi ani și mult mai bun din punct de vedere financiar, potrivit Tuttomercato.

Cristi Chivu face treabă bună în Italia. Foto Facebook Inter

La începutul acestui sezon, vicecampioana Europei a surprins când l-a angajat pe Cristi Chivu, având în vedere experiența de doar 13 etape la nivel de seniori a antrenorului din Reșița. După ce a salvat Parma de la retrogradare, românul a făcut un pas enorm, pe banca lui Inter Milano, care i-a oferit un contract până în 2027, remunerat cu 2,5 milioane de euro pe stagiune. Acum, după ce Chivu și-a făcut un nume și ca antrenor, Inter i-a propus prelungirea înțelegerii, de teamă să nu-l piardă. Cristi are pe masă un contract nou, până pe 30 iunie 2029, cu un milion de euro în plus la salariu.

"Cristian Chivu își va prelungi contractul cu nerazzurrii până pe 30 iunie 2029. Actuala înțelegere este valabilă până în vara lui 2027, dar șefii clubului i-au pus pe masă un nou contract, cu o mărire de salariu. Conducerea este încântată de treaba excelentă pe care o face românul și de progresele evidente de la meci la meci și i-a propus o nouă înțelegere.

Românul a fost desemnat antrenorul lunii în Italia în decembrie 2025 și ianuarie 2026 

Pe lângă noul contract, valabil până în 2029, salariul său, în prezent de 2,5 de milioane de euro pe an, va crește la 3,5 milioane de euro pe sezon, plus bonusuri. Șefii îi dau credit lui Chivu pentru reconstrucția echipei, care era devastată după sezonul trecut. Pentru patroni, conducere, jucători și chiar pentru fani, doar un antrenor adevărat poate face asta", au scris cei de la tuttomercatoweb.com.

În 34 de partide pe banca nerazzurrilor, fostul internațional tricolor a adunat 25 de victorii, este pe primul loc în Serie A, a dus echipa în semifinalele Cupei Italiei și în play-off-ul Ligii Campionilor.

Un reportaj, pe care l-am citit demult, revine în atenție pe INTERNET. De ce?

Revolutie! Aiurea !!!

 UITE ce declara seful contraspionajului roman. 

Paulian Păsărin a fost şeful Serviciului de Contraspionaj. El a condus serviciul de la înfiinţarea sa, în anul 1974, până la dizolvare, în decembrie 1989. Acesta declara că în decembrie 1989 nu a fost revoluţie, iar evenimentele care au dus la înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu şi chiar împuşcarea lui şi a Elenei Ceauşescu, au fost planificate cu mult timp înainte, de Uniunea Sovietică şi Statele Unite.

Paulian Păsărin a murit în anul 2007, iar apropiaţi ai săi au declarat că ultimele sale cuvinte ar fi fost: „Mi-au făcut-o şi ei mie.”.

Reporter: Domnule colonel, a ştiut Nicolae Ceauşescu ce i se pregăteşte, sau a fost luat prin surprindere de Revoluţia din Decembrie 1989 ?

Paulian Păsărin: Despre evenimentele din 1989 pot să spun adevărul, pentru că am cunoscut faţa nevăzută a lucrurilor, dar nu voi folosi termenul de revoluţie, pentru că nu împărtăşesc această variantă şi vă voi argumenta în continuare de ce. S-a ştiut cu mult timp înainte ce va urma. Au existat informaţii în mediul oamenilor de informaţii şi nu de genul că s-ar putea, ci au fost informaţii certe. Totul a plecat de la o greşeală a lui Nicolae Ceauşescu. La sfârşitul anilor ’70, după moartea lui Brejnev, s-a pus problema cine să fie succesorul lui la conducerea Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Printre posibilii succesori a apărut şi Andropov, care era şeful KGB-ului în Uniunea Sovietică. Atunci Ceauşescu a făcut greşeala (nu ştiu dacă sfătuit, sau din proprie iniţiativă, dar cred că a fost o iniţiativă personală), de a ieşi pe postul naţional de televiziune cu părerea că nu este Andropov cel mai potrivit să-l urmeze pe Brejnev la conducerea partidului. De aici au sărit scântei şi de o parte şi de alta, dar mai ales din partea lui Andropov, care a ajuns în poziţia de preşedinte al Uniunii Sovietice. Deci înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu a fost pusă la cale la Moscova.

În plan informativ, un subordonat de-al meu a venit şi mi-a spus că, în fiecare zi de marţi şi de vineri ale săptămânii, la blocul din Piaţa Aviatorilor, bloc care era al sovieticilor şi era un cămin-hotel, vin un autocar sau două cu turişti, care a două zi nu făceau altceva decât să împânzească Bucureştiul. În urma verificării informaţiilor am constatat că turiştii verificau pieţele, magazinele, dar mai ales se familiarizau cu dispozitivele de pe traseele pe care circula Ceauşescu. Dacă bărbaţii aveau ca sarcină să monitorizeze intersecţiile şi să vadă lipsurile cu care se confruntă populaţia, femeile au mers până acolo încât îi identificau pe băieţii noştri aflaţi în dispozitiv şi încercau să le facă „ochi dulci”, în ideea de a intra în vorbă cu ei. Am mers mai departe cu verificarea şi am aflat că aceste grupuri făceau parte dintr-o divizie amplasată în Basarabia. Unii dintre ei îşi căutau anumite poziţii, din care să poată acţiona cu arme de foc. Eu îmi întăresc afirmaţia prin faptul că toţi care s-au aflat în mulţime şi asupra cărora s-a tras, au fost împuşcaţi de la înălţime, după traiectoria gloanţelor.

R: Coincid clădirile în jurul cărora au stat mai mult presupuşii turişti cu cele din care s-a tras în timpul evenimentelor din Decembrie 1989?

P. P.: Da, cele mai studiate clădiri de către respectivele persoane au fost chiar cele din care sau de pe care s-a tras în mulţime. De exemplu, în jurul Televiziunii au fost instalate acele simulatoare, iar eu cunosc un caz concret, al unui anume Popescu, de pe Zambaccian, care a mânuit tot timpul simulatorul şi a recunoscut ulterior acest lucru. Este un fost agent KGB, care a povestit că a folosit simulatorul, iar pe masă avea un pahar cu apă şi o pastilă, pe care trebuia să o ia, ca să moară, dacă acţiunea ar fi eşuat, iar el ar fi fost prins.

R: Ce se făcea, concret, cu acele simulatoare?

P. P.: Simulatoarele erau de mai multe categorii: de zgomot care imitau trecerea unui tanc, o rafală de mitralieră, o explozie, dar şi simulatoare cu efecte luminoase, cu trasoare. Deci, revenind la întrebarea iniţială, dacă s-a cunoscut sau nu ce urmează, este cert că Ceauşescu a fost informat despre faptul că urma să fie înlăturat. Astfel, pentru că ştia că i se pregăteşte ceva, nu a rămas niciodată pe timp de noapte în URSS, de câte ori s-a dus în vizită, n-a acceptat niciodată să se facă aplicaţii pe teritoriul României, împreună cu celelalte state din Tratatul de la Varşovia şi nici măcar să treacă trupele pe teritoriul ţării, singurul lucru pe care l-a acceptat fiind aplicaţiile pe hartă.

Mulţi spun că ar fi fost vorba despre o trădare a Securităţii, dar Securitatea şi-a făcut datoria, aceea de a culege informaţii, de a le verifica şi de a informa pe preşedinte despre ce se întâmplă, ori noi asta am făcut. Trebuie precizat că eu şi cu oamenii mei ne ocupam strict de securitatea preşedintelui şi nu aveam nici o legătură cu trupele de securitate, care se ocupau de securitatea naţională. Poate am fost acuzaţi că nu am acţionat în timpul evenimentelor din 1989, dar trebuia să te gândeşti întâi la ţară şi apoi dacă e bine sau nu să-l aperi pe Ceauşescu. Dacă ar fi acţionat Securitatea, ar fi însemnat măcel naţional.

Trebuie spus că s-a afirmat că în România a fost genocid şi că sunt 62.000 de morţi, o cifră lansată dinainte de sistemul de dezinformare sovietic, ca să justifice intervenţia militară, o altă variantă pusă la cale de sovietici, dacă varianta începută ar fi eşuat. S-a acţionat cu planuri de dezinformare, s-a acţionat cu zvonuri, propagandă defăimătoare, prin Europa Liberă şi cu mobilizare de oameni, ceea ce s-a întâmplat la Timişoara şi la Bucureşti. Asta pentru că lumea era nemulţumită şi era uşor de scos în stradă. Iar la acţiune n-au participat numai sovieticii, au participat şi americanii, aceştia din urmă în partea aeriană.

R: Deci, concret, cine şi ce a hotărât îl legătură cu soarta soţilor Ceauşescu?

P. P.: Bush cu Gorbaciov s-au întâlnit în vara lui ’89 la Malta şi au hotărât înlăturarea lui Ceauşescu de la conducerea României, dar s-a hotărât ca treaba să fie executată pe cale terestră de Uniunea Sovietică şi pe cale aeriană de Statele Unite.

Reţeaua informativă, însă, a fost îmbunătăţită, pentru că, pe lângă serviciile secrete ruse şi americane ce au acţionat în plan informaţional, s-a colaborat şi cu serviciile de informaţii ale evreilor, sârbilor. De altfel, vreau să-i informez pe cititori că primul partid comunist care a rupt legăturile cu Nicolae Ceauşescu a fost Uniunea Comuniştilor Iugoslavi, în frunte cu Miloşevici, iar principala poartă de intrare a trupelor de comando în România, care au declanşat evenimentele de la Timişoara, a fost graniţa sârbească.

R: Am înţeles cine au fost actorii acestor scene, dar care era scopul, ce voiau, de fapt, să facă ?

P. P.: Gorbaciov voia înlăturarea lui Ceauşescu şi o Perestroika, adică schimbarea şi destinderea, care să ducă la un grad mai mare de libertate, dar tot într-un socialism cu un singur partid. De ce? Pentru că Gorbaciov era finul lui Andropov şi a fost şeful direcţiei de dezinformare din KGB, deci acţiona ca un profesionist.

De altfel, la întâlnirea şefilor de state şi de guverne din Tratatul de la Varşovia, care a avut loc la Moscova, Gorbaciov s-a întâlnit separat cu fiecare şef de stat, iar când s-a întâlnit cu Ceauşescu i-a spus că trebuie făcută o schimbare, iar aşa cum s-au retras alţii (Honecker a plecat, Brejnev a plecat, Jivkov a plecat), e cazul să se retragă şi el, la al XIV-lea Congres.

Răspunsul lui Ceauşescu a fost destul de categoric, cum că e treaba partidului şi a poporului său, iar atunci Gorbaciov l-a ameninţat, că-l şterge de pe faţa pământului, la care Ceauşescu a trecut şi el la ameninţări, spunând:

„Dacă te mai amesteci în ţara mea îţi fac din Europa un Vietnam cum n-ai mai văzut niciodată şi-ţi cer Tezaurul, Insula Şerpilor şi Basarabia!”

… Efectul discuţiei lor s-a văzut şi în întâlnirea generală, pentru că Ceauşescu a anunţat că s-a înţeles cu şefii de state şi cu primii miniştrii, ca următoarea întâlnire a primilor miniştrii să aibă loc la Bucureşti şi Gorbaciov din prezidiu i-a zis: „Să vedem dacă mai apuci!…”.

R: A fost acea întâlnire de la Moscova semnalul de începere a evenimentelor din decembrie 1989?

P. P.: Categoric! La cererea lui Gorbaciov, a pornit ofensiva şi trebuie să clarificăm ce s-a întâmplat la Timişoara . Se tot vorbeşte de cei 42 de morţi, care au fost împuşcaţi laTimişoara şi arşi în crematoriu la Bucureşti.

Nu au fost oameni din Timişoara, ci oameni din trupele de comando, care trăgeau de aproape în oamenii care manifestau. Au fost depistaţi, împuşcaţi şi duşi la Morgă. Din toţi, n-a venit până acum vreo rudă să spună că le-a fost ars cineva la crematoriu. Ei erau oameni recrutaţi cu ani în urmă din străinătate, e drept români, dar despre care nu se mai ştia nimic.Ei au fost recrutaţi şi pregătiţi în Ungaria şi au fost pregătiţi special. Ei au fost cei care i-au scos pe studenţi afară cu forţa. Mulţi se tem să spună, dar eu ştiu, pentru că am cules informaţii.

R: Pe aceşti oameni din trupele de comando cine i-a împuşcat?

P. P.: Oamenii generalului Nuţă Constantin, şeful Inspectoratului General al Miliţiei i-au împuşcat, iar el a fost trimis la Timişoara de Elena Ceauşescu, pentru că Ceauşescu era în Iran. Iar ca o dovadă că aşa a fost, ungurii au făcut deja monument celor 42 de morţi în Ungaria.

Când a plecat din Timişoara, Nuţă a luat cu el toate documentele şi probele pe care le avea de la acţiunea care a avut loc, inclusiv probe video. Ruşii au ştiut, însă, că acesta are probe împotriva lor, aşa că l-au interceptat în tren la Alba Iulia şi l-au urcat într-un elicopter, care a pierit într-o explozie, iar Nuţă, echipajul şi dovezile au ars.

Deci, după cum vedeţi, totul a fost pus la punct, spontane fiind doar manifestaţiile oamenilor în stradă, dar şi ieşirea lor a fost provocată de cei care au organizat totul.

Asta pentru ca o simulare de revoluţie a poporului să mascheze intervenţia externă.

https://www.buletindecarei.ro/

Alte postări

Alte vremuri, aceiași coloniști...

Tănase avea dreptate... azi e la fel, situația e aceeași prin nepăsarea maselor...

Sa nu ne uitam istoria !

Coliva României…

Sau Decalogul transformării unei țări fără datorii într-o colonie disciplinată.

1. Aranjezi o lovitura de stat (pe care fraierii o s-o numească multă vreme revoluție) ca să vină la conducere niște șmecheri pofticioși, care pentru un tablou în plus și-un cont în Elveția au fost dispuși s-o vândă și pe mă-sa.

2. Le spui proștilor că industria lor chimică e de căcat, că ale lor combinate sunt falimentare, că sunt înapoiați rău și le promiți două bax-uri de Bonibon, dacă te lasă s-o manageriezi tu; privatizezi tot, cumperi combinate, uzine și fabrici la preț de fier vechi și calci pe cap orice tâmpit mic care vrea să devină intreprinzător.

3. Pui mâna pe bănci și le instruiești să le dea fraierilor credite căcălău cu buletinul pentru orice, apartamente, mașini, smartfoane, cizmulițe dă vară, alte acareturi la Mall, după care crești dobânzile, îi distrugi psihic cu ratele., le trimiți executorii tăi și-i arunci cu curul gol în stradă. Pentru că tu, șemecherul, ești deja proprietar și pe aerul din jurul fraierilor pe care i-ai păcălit cu reclame colorate și luminoase.

4. Pasul următor este să-i convingi pe fraieri că e musai să intre într-o alianță armată că altfel vin rușii peste ei. Și atunci fraierii ăia mari care au impresia că conduc țara, pun armata preș și slugă la picioarele unor asupritori ai altor țări și mai mult decât atât, le dai și o bucată mare de teritoriu din țara ta pe care ei s-o ocupe, ca mai apoi să le plătești masă, casă și le asiguri și regulatul cu prospăturile autohtone.

5. Privim iar spre fraierii autohtoni. Le faci burta mare de chipsuri, bere și Orice-Cola, și-ai obișnuit pițipoancele că nu mai poa’ să trăiască dacă părul lor „n-are volum”, începi să racolezi forța de muncă și-o aduci la tine în țară unde-o plătești cum se cuvine, ca batante și căpșunari.

6. Degeaba încerci să-i lămurești că țara ta geme de resurse și că ar trebui să-i ia de gulerul cămășii pe idioții care stau în fruntea ei. N-ai cu cine. E târziu. Smartophonul cumpărat din sclavia pe alte meleaguri are vocea mai puternică.

7. Dacă încerci să le mai explici și faptul că trebuie musai să ridicăm paradisul energiei verzi, să ridicăm moriști de vânt peste tot pentru a plăti energie la preț minimal, vor spune că ești nebun. Păi ești nebun, căci asta ar însemna să-i zboare afară din țară pe austriecii care au împânzit țara cu eoliene și transportă energia la ei acasă. Între timp, termocentralele și hidrocentralele construite cu jerte omenești românești se duc sulii de suflet.

8. Dacă le-a mai rămas fraierilor cumva vreo urmă din industria chimică, de-alde Oltchim cumva, bag-o în faliment, ca să fii sigur că țara asta nu mai are nevoie de gaze naturale decât puțin pentru brichetele fumătorilor și cât să se încălzească fraierii iarna. Tot românul știe că Marea Neagră colcăie de gaze naturale, ale noastre, de n-are ce să facă toată România cu ele, dar șmecherii ne povestesc moartea căprioarei lui Labiș cum că trebuie să importăm gaze la prețuri exorbitante. Și ce importăm?? Gazele noastre vândute la preț de nimic. Prostești pe proști zicându-le că le pune Dumnezeu mâna în cap și-o să treacă pe la ei o mare conductă care ar urma să-i aprovizioneze cu gaz natural ieftin. Liberalizează prețul la gaze pe piața internă (că industrie care să mai profite de chestia asta nu mai există) pentru ca nu cumva să guițe vreun fraier atunci când o să le dai gazele pe piața externă la ce preț vrei tu. Ce să vezi, când începe Exxon să scoată gazu’ din Marea Neagră, hop, o să fie pe-aproape și-o conductă să-l trimită în afară. Și iacătă ce frumos devine România exportatoare de gaze naturale, alea pe care Putin le dădea cam scump vesticilor care o să le ia acum mai ieftin de la niște fraieri!

9. Dar despre toate acestea, Serviciile noastre care ar trebui să aibă grijă de România, tac mâlc. Ehe, cine naiba nu a auzit de băieții deștepți din Energie?? Sau de băieții deștepți din spatele companiilor farmaceutice? Sau de toți băieții deștepți din toate punctele cheie economice care ar fi trebuit să facă din România regină?

10. Tocmai ați citit Coliva Decalog. Trăim într-o Românie fărâmată ca lovită de unul din trenurile ruginite care bântuie ca fantomele pe infrastructura feroviară distrusă. Daună aproape totală: 90%. Dacă am uitat ceva (și sigur am făcut-o!) îmi cer iertare față de toți săracii României, față de toți flămânzii ei, față de toți bolnavii omorâți cu zile în spitale, față de toți părinții care tremură pentru siguranța propriilor copii!

PS

Dar nimic nu vă oprește sa o completați.

-preluata-

Delictul de opinie.

Am crezut că mi-a deraiat mintea. 

Încă nu, constat cu plăcere. De peste un an folosesc intens AI pe diverse probleme, tehnică, cultură, știința, medicina naturistă , filozofie, istorie etc. 

Spre surprinderea mea, unele scrieri nu convin biților și tiriboților, mai ales europeni. Spre ciuda lor sunt activ pe site-urile de socializare, AI, ale unor personalități americane. FACEBOOK - ul și Tiktok -ul, controlat de Europeni,  mă asasinează, chiar dacă distribui materiale critice din terță sursă. DSA-ul de la Bruxelles  și organismele interne m-au pus la INDEX.

Pe perioada pandemiei am primit amenințări cu închiderea conturilor, nefinalizată în cele din urmă.

Constat cu surprindere dar și plăcere că personalități politice românești mă invită să mă înscriu în grupurilor lor. 

Grupurile patriotice, naționaliste mă încântă.

În ultimii ani am consiliat pe rețelele sociale diverși politicieni. Mi s-au cerut să mă alătur partidelor lor. Nu am făcut-o și nu o voi face. 

Am mai scris, am aderat la comuniști nu din convingere ci din necesitate. Am avut diverse calități. Îmi ajunge pentru tot restul vieții.

Ca să vă delectați vă invit să parcurgeți o discuție a mea cu AI. Veți înțelege ce forță se ascunde în spatele acestui mamut. Prevede chiar ce gândim, ce necesități avem.

Extraordinar!

În grupul meu:

https://www.facebook.com/share/g/1CbZLouM4p/

Secțiunea Fișiere găsiți un PDF, "Istorie, LAMOUCHE, ...." cu această discuție.

O zi bună, dragilor!

Viața trăită la Moscova, văzută de o familie de români, nu numai prin ura față de ruși.

Moscova pentru o familie de români: „Instagramul e colorat, bogat, fițos și scump. Viața a devenit un coșmar”

Ilie Rădeanu și soția sa, creatorii canalului de YouTube Planeta Rădeanu, vorbesc într-unul dintre cele mai recente vloguri despre viața reală în Moscova, dincolo de imaginile atent filtrate de pe Instagram și de entuziasmul turiștilor sau al vloggerilor ocazionali.

Ilie Rădeanu locuiește de 20 de ani la Moscova. FOTO: Captură video

„VIAȚA în MOSCOVA a devenit un COȘMAR. De ce NU plecam din Rusia?" – este titlul ultimului vlog al soților Rădeanu.

După peste 20 de ani trăiți în capitala Rusiei, cei doi descriu un oraș „frumos, cu perspectivă mare", dar care vine cu un cost psihologic și social greu de ignorat.

„Mulți cunosc Moscova din poze frumoase, din centru. Dar nu-i cunosc partea cealaltă. Partea cu neajunsuri. Partea cu rutina. Moscova cea mai adevărată", spune Ilie Rădeanu.

Unul dintre cele mai apăsătoare minusuri este ritmul de viață. Moscova este descrisă ca un oraș care „te mănâncă" prin grabă continuă și stres.

„Una din cele mai mari probleme ale Moscovei este lipsa timpului liber. Chiar când ai timp liber, simți că trebuie să faci ceva și să-i dai bătaie mai departe", spune Ilie.

Soția sa completează: „Trăim pe autopilot. Muncă, metrou, acasă și pe urmă somn."

Chiar și transportul public, adesea lăudat drept unul dintre cele mai bune din lume, devine o povară când este trăit zilnic: „Metroul merge bine, e rapid, dar faci o oră, o oră jumătate într-o direcție. Este timp luat din viață."

Pe lângă grabă, Moscova este percepută ca un oraș al controlului permanent.

„Toate verificările la intrare, controalele dimineața și seara. Poate pentru cineva e bine, dar totuși este un disconfort", explică Ilie.

Un alt neajuns major este autocenzura: „Sunt lucruri care trebuie vorbite mai în șoaptă. Despre politică, în general. Las-o mai moale, că nu ești mare politician."

Costul locuirii este descris drept unul dintre cele mai dure realități ale Moscovei.

„Chiria pentru o cameră variază de la 40.000 (cca 450 euro) la 75.000 de ruble (cca 830 de euro-nr), în funcție de cât de aproape e de metrou", explică soția lui Ilie. Pentru un apartament mic, de 36–40 mp, familia plătește aproximativ 440 de euro, sumă considerată „nu dramatică, dar nici ușoară". Asta în condițiile în care salariul pentru 8 ore de muncă este echivalentul în ruble a circa  6-700 de euro.  

„Moscova a devenit foarte scumpă. Turist e una, dar când trăiești aici, e cu totul alta."

Marele neajuns al Moscovei este locuirea. „Pentru un credit trebuie să plătești 20% - 22% dobândă. Pentru cei cu pașapoarte străine ca noi dobânda este peste 23-24%". Pentru un apartament de 45 de metri pătrați, de o camera, trebuie să plătești, spune Ilie, minimum 100.000 de euro. „Deși nu cred că găsești așa ieftin, dar hai să zicem. Spre finalul perioadei de achitare trebuie să îl plătești de vreo cinci ori."

Viața online este și ea afectată; „Suntem într-un blocaj de rețele. Instagram, Facebook, YouTube… le folosim cu VPN. E un colac de salvare, dar creează un disconfort în plus."

Un alt minus structural este polarizarea socială: „Există luxul de centru și viața de cartier. Pătura de mijloc, ca în Europa, aici nu prea există."

„Există cei de sus și noi, ăștia care stăm într-un purgatoriu", spune Ilie, ironic, dar apăsat.

Moscova este descrisă ca un oraș al oportunităților rapide, dar instabile: „Am venit, am văzut și am cucerit. Pe termen scurt iei bani și pleci. Eu nu vreau așa rapiditate. Vreau ceva mai lent și mai stabil."

Pierderea locului de muncă poate fi dramatică: „Dacă ai stat o zi, două fără muncă, cu chiriile astea, te trezești că nu ai nici bani de bilet spre casă."

Viața socială este descrisă ca fiind superficială: „Prietenia se face doar pe interes. Nici măcar vecinii nu se știu între ei."

„Locuim de ani de zile pe același etaj și nu știu cum îi cheamă pe vecini", recunoaște Ilie.

Poate cea mai puternică temă este diferența dintre imagine și realitate: „Instagramul e colorat, bogat, fițos și scump. Dar iluzia se termină repede. Cinci minute de poză și fugă la muncă."

„Pe lângă tine trece viața. Ce este mai prețios? Timpul. Și îl lași în metrou, în transport, la muncă."

Ilie Rădeanu sintetizează poate cel mai dur verdict:

„În Moscova n-ai să fii niciodată flămând, dar nici liniștit nu vei fi."

Moscova rămâne un oraș impresionant, cu infrastructură, bani și oportunități, dar, dincolo de vitrinele strălucitoare, viața de zi cu zi este descrisă ca scumpă, stresantă și consumatoare de timp. „Poți să trăiești 20 de ani aici și să nu simți că trăiești. Doar să supraviețuiești frumos." La final, Ilie explic de ce rămân totuși în Rusia: este vorba despre cele două fete care sunt la școală.

„Sistemul de educație este bun", concluzionează ei. În plus, una dintre fete este premiantă, un motiv în plus de mândrie pentru familia Rădeanu. Așteptând viața mai ușoară, cei doi se luptă în fiecare zi cu existența monotnă: muncă, metrou, somn și de la capăt. 

Articol din Adevărul.ro

Articol. Când bordelul este oficializat și la case mai mari.

👉 Reacția Melindei French Gates după apariția numelui lui Bill Gates în dosarele Epstein: „Vremuri dureroase în căsnicia mea” Citește: https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/reactia-melindei-french-gates-dupa-aparitia-numelui-lui-bill-gates-in-dosarele-epstein-vremuri-dureroase-in-casnicia-mea-3615009 Trimis folosind aplicația Stiri Romania

Cum a fost anulată democrația în România

 

Iată aici documentul integral:

 https://judiciary.house.gov/sites/evo-subsites/republicans-judiciary.house.gov/files/2026-02/THE-FOREIGN-CENSORSHIP-THREAT-PART-II-2-3-26.pdf

Documentul îl găsiți și în secțiunea "Fișiere" din grupul meu:

https://www.facebook.com/share/g/14b3vqgDEgD/

Documentul oficial care include și informații despre LOVITURA DE STAT: 

Cum a fost „anulată” democrația sub pretextul dezinformării. Ce dezvăluie raportul oficial al Congresului SUA

Un nou raport al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA (publicat în februarie 2026) aruncă în aer narativul oficial despre alegerile prezidențiale din România din 2024. Documentele interne obținute prin citații legale de la marile companii tehnologice demonstrează că anularea primului tur al alegerilor nu a fost o măsură de protecție, ci rezultatul unei presiuni politice masive, bazată pe acuzații pe care platformele le-au infirmat constant.

1. „Interferența rusă” – O acuzație fără probe tehnice

Principala justificare a Curții Constituționale din România (CCR) pentru anularea turului întâi a fost existența unei campanii rusești coordonate pe TikTok care l-ar fi propulsat pe candidatul populist Călin Georgescu.

Totuși, raportul SUA dezvăluie o realitate tehnică diferită:

TikTok a infirmat constant teoria: Echipele interne de informații ale TikTok au evaluat că Rusia NU a desfășurat nicio operațiune de influență coordonată pentru a-l susține pe Georgescu.

Cifrele nu se susțin: TikTok a raportat că a identificat o singură operațiune locală (din România) care îl susținea pe Georgescu, dar aceasta avea mai puțin de 2.000 de urmăritori – o cifră insignifiantă pentru a influența un rezultat național.

2. Cine a plătit, de fapt, campania?

Deși s-a fluturat spectrul Moscovei, dovezile ulterioare menționate în raport indică o sursă mult mai apropiată:

Rapoartele autorității fiscale din România (ANAF) au scos la iveală faptul că așa-zisa „campanie rusă” fusese, în realitate, finanțată de un partid politic din România (Partidul Național Liberal – PNL).

3. Cenzura ca armă electorală: „Ștergeți tot ce e cu Georgescu”

Raportul descrie măsuri de cenzură fără precedent, orchestrate de autoritățile române și sprijinite de Comisia Europeană prin mecanismele Digital Services Act (DSA). Documentele arată că:

Autoritățile de reglementare din România au cerut TikTok eliminarea tuturor materialelor care conțineau imaginea lui Călin Georgescu între cele două tururi.

S-au emis ordine de eliminare a conținutului pe motiv că acesta ar fi fost „nerespectuos” sau că „insulta partidul PSD” (aflat atunci la guvernare).

TikTok s-a opus inițial acestor cereri, avertizând asupra „potențialului de influență politică” și a „eliminării nejustificate a discursului politic legal”.

4. Un deznodământ controlat

În ciuda faptului că platformele au informat autoritățile că nu există dovezi de interferență externă, alegerile au fost anulate pe 6 decembrie 2024. Mai mult, lui Călin Georgescu i s-a interzis participarea la alegerile reprogramate din mai 2025, în care „candidatul preferat al sistemului” a câștigat președinția.

Un precedent periculos

Raportul american concluzionează că aceste acțiuni au fost profund antidemocratice. Sub masca luptei împotriva „dezinformării”, instituțiile au folosit puterea de reglementare pentru a anula un rezultat electoral incomod.

Ceea ce s-a întâmplat în România 2024 nu a fost un triumf al securității naționale, ci, conform probelor din acest raport, o intervenție ilegală asupra voinței populare, bazată pe o narațiune construită artificial pentru a menține controlul politic.

Fraudache de România a creat o rețea de tip mafiot după modelul celei absolvite de el la Paris. Omul are o aură de șarlatan, susținut și finanțat de oligarhiile europene.