sâmbătă, 24 octombrie 2026

Pensionar militar. Am slujit țara sub drapel mulți ani, cu onoare și cinste.


 

Ziua Armatei Române este sărbătorită anual pe 25 octombrie și reprezintă un moment de profund omagiu adus militarilor români, eroilor neamului și tradițiilor de luptă ale armatei.

Semnificația Istorică

Data de 25 octombrie marchează un moment decisiv din istoria națională: eliberarea deplină a teritoriului național de sub ocupația horthystă în anul 1944.

În acea zi, prin bătăliile purtate de Armata Română (în special prin eliberarea orașelor Carei și Satu Mare), a fost eliberat ultimul petic de pământ românesc din Nord-Vestul Transilvaniei, teritoriu cedat în 1940 prin Dictatul de la Viena. Deși campania din Vest a continuat dincolo de frontierele țării (în Ungaria, Cehoslovacia și Austria), data de 25 octombrie a rămas în conștiința publică drept simbolul consacrat al triumfului oștirii române.

Activități și Tradiții

Cu prilejul acestei sărbători, în garnizoanele din întreagă țară, la monumentele eroilor, precum și în bazele militare din străinătate unde sunt dislocați militari români, se organizează:

  • Ceremonii militare și religioase, depuneri de coroane și jerbe de flori.
  • Porți deschise la unitățile militare, expoziții de tehnică și armament.
  • Retreceri cu torțe susținute de muzici militare pe trasee centrale din București și alte orașe importante.
  • Activități comemorative în cimitire și la monumente ale ostașilor români căzuți la datorie.

O masă împărătească.

Meniul secret al împărăteselor. Ce mâncau cele mai faimoase femei din istoria Europei

Există impresia, în rândul publicului larg, că reginele și împărătesele mâncau doar preparate extrem de luxoase, greu de pregătit, greu de găsit. În realitatea, printre cele mai faimoase femei din istorie, preferau alimentele tradiționale sau extrem de hrănitoare, ușor de făcut.

Împărăteasa Elisabeta, „Sisi" Foto: wikipedia

Atunci când spunem că mâncăm regește, ne gândim la o masă lungă cât o zi de post, pe care se află bucate din belșug, de la bucăți mari de carne la proțap sau cuptor și până la tot soiul de preparate culinare extravagante, costisitoare și exclusiviste. Adică, pe scurt, o masă îmbelșugată, copioasă și de o calitate excelentă, la fel cum se presupune că mănâncă un rege sau un monarh. Iar atunci când facem referire la masa servită zilnic de o împărăteasă, de exemplu, majoritatea ne gândim la ceva frugal, minimalist, dar luxos și exclusivist, special pentru păstrarea siluetei.

Ei bine, situația o fi fost valabilă pentru unii monarhi, dar majoritatea nu luau masa așa cum își imaginează publicul larg. Mai ales împărătesele faimoase ale istoriei. Unele dintre ele nu se gândeau deloc la siluetă și mâncau de multe ori la fel ca un soldat sau chiar țăran. Altele, în schimb, țineau să consume doar alimente foarte simple și sănătoase pentru a-și îngriji tenul și mai ales pentru a se bucura de o sănătate de fier. Iată ce mâncau trei dintre cele mai faimoase împărătese și regine din istorie.

Una dintre cele mai faimoase și puternice femei din istoria Europei a fost, fără îndoială, Ecaterina cea Mare, țarina Imperiului Rus. A trăit în secolul al XVIII-lea și a condus Rusia timp de 34 de ani (1762–1796). Era la origine nemțoaică, fiind născută în Prusia, cu numele de Sophie Friederike Auguste von Anhalt-Zerbst-Dornburg. A ajuns în Rusia la 15 ani pentru a se căsători cu moștenitorul tronului, viitorul țar Petru al III-lea, ocazie cu care s-a convertit la ortodoxie și și-a luat numele de Ecaterina.

Relația cu soțul ei a fost extrem de tensionată. În septembrie 1762, la doar câteva luni după ce acesta devenise țar, Ecaterina a orchestrat o lovitură de stat cu sprijinul armatei și al iubitului ei de atunci, Grigory Orlov, detronându-și soțul și autoproclamându-se împărăteasă. A extins granițele Rusiei cu sute de mii de kilometri pătrați. A obținut controlul asupra Mării Negre și a Crimeii în urma războaielor cu Imperiul Otoman și a participat la împărțirea Poloniei, integrând teritorii vaste în imperiu.

Influențată de Iluminismul european, a întreținut o corespondență strânsă cu filosofi celebri precum Voltaire și Diderot. A reformat sistemul juridic, a implementat o reformă educațională ce oferea educație gratuită și a fondat legendarul Muzeu Ermitaj din Sankt Petersburg. În plus, se spune că era o amantă focoasă.

Iar la mâncare nu făcea nazuri deloc. Deși era cea mai puternică femeie din Europa, Ecaterina prefera mâncărurile simple, tradițional rusești. De exemplu, prefera să mănânce ca orice târgoveț sau țăran rus o porție sănătoasă de borș. Era vorba despre faimosul borș de sfeclă. Unii istorici ai gastronomiei spun că borșul preferat al Ecaterinei a fost inventat în Ucraina, pe la începutul secolului al XIV-lea.

I

Borș rusesc Foto: wikipedia

Orice ar fi, iată rețeta: aveți nevoie de 1,9 litri de apă, 450 de grame de rasol de vită, cinci boabe întregi de piper, două foi de dafin, o linguriță de sare, mărar uscat, trei sfecle roșii medii (curățate și rase), două linguri de ulei, două lingurițe de oțet alb, doi morcovi tăiați rondele, o cană de varză tocată, două linguri de pătrunjel proaspăt tocat, o ceapă medie tocată și o lingură de făină. Pentru o versiune modernă puteți pune și câțiva cartofi, dar și niște roșii tocate, fie și de la conservă.

Se prepară simplu: turnați apa într-o oală mare și adăugați rasolul de vită, boabele de piper, foile de dafin, sarea și mărarul uscat. Când apa începe să fiarbă, reduceți focul și lăsați carnea să fiarbă la foc mic timp de aproximativ două ore sau până când se desprinde ușor de pe os. Între timp, căliți în ulei sfecla rasă până se înmoaie, aproximativ trei minute. Încorporați oțetul și dați tigaia deoparte. Scoateți rasolul din oală și lăsați-l să se răcească. Desprindeți carnea de pe oase și tăiați-o în bucăți potrivite. Strecurați supa pentru a îndepărta boabele de piper și foile de dafin, apoi îndepărtați excesul de grăsime de la suprafață. Puneți în oală cartofii, morcovii, varza, pătrunjelul și sfecla călită. Aduceți supa la punctul de fierbere, apoi reduceți focul și lăsați-o să fiarbă încet. Se călește ceapa separat, se presară făina, iar apoi amestecul se bagă în oala cu supă. Se amestecă bine. Era servită fierbinte.

Ecaterina cea Mare Foto: wikipedia

Pe lângă borș, Ecaterina mânca în general alimente obișnuite, cu puține delicatese. Avea o rutină alimentară strictă. Dimineața, la ora 6.00, servea două cești mici de cafea. Băutura era însă atât de tare încât, atunci când farfuriile de la micul dejun erau duse în bucătărie pentru a fi spălate, servitorii adăugau apă clocotită peste zațul rămas, obținând astfel încă 18 cești de cafea pentru personalul de la parter. Ecaterina bea cafeaua cu o lingură de smântână și două felii de pâine prăjită cu migdale.

O staţiune din România, printre preferatele împărătesei Sisi. Ce boală îşi trata în ţara noastră

Prânzul îl servea la ora 13.00 și, cum am amintit, prefera borșul de sfeclă sau carnea de vită fiartă, servită cu castraveți murați. Ceva mai extravagantă era mâncarea cu un sos din limbi de cerb.

La cină mânca puțin. La ospețe își servea însă invitații cu mese de poveste. De exemplu, la un banchet obișnuit erau servite peste o sută de preparate: zeci de supe, pui fripți, prepelițe cu trufe, fazani cu fistic, biban cu șuncă, rațe sălbatice cu măsline și multe altele, preciza profesorul Pavel Romanov în lucrarea sa „Repast History of the Russian State". La capitolul desert, Ecaterina prefera Kolomna Pastila, o prăjitură rusească cu piure de fructe și bezea a cărei rețetă originală a rămas secretă.

Cine nu a auzit de „Sisi", celebra împărăteasă austriacă devenită subiect de film și beletristică? Se numea de fapt Elisabeta, era bavareză și soția împăratului Franz Joseph al Austriei. A fost într-adevăr una dintre cele mai fascinante figuri imperiale din istoria Europei. Ea a deținut titlul de împărăteasă a Austriei și regină a Ungariei.

Sissi era recunoscută pentru obsesia sa legată de aspectul fizic. Avea o rutină zilnică riguroasă pentru îngrijirea părului extrem de lung și menținerea unei talii neobișnuit de subțiri prin diete drastice și exerciții fizice intense. Născută într-un mediu mult mai liber, Sisi a urât rigiditatea și formalitățile stricte de la curtea imperială din Viena, fiind cunoscută pentru caracterul ei rebel.

Viața ei a fost marcată de suferință. Prima ei fiică, Sofia, a murit la o vârstă fragedă, însă cea mai mare lovitură a fost sinuciderea singurului ei fiu, prințul moștenitor Rudolf, pe domeniul de vânătoare de la Mayerling.

Împărăteasa Elisabeta mânca destul de frugal, dar o hrană bogată în proteine. Este cunoscută lupta Elisabetei cu kilogramele, adică își dorea o siluetă de poveste. La o înălțime de 1,72 metri, cântărea între 45 și 47 de kilograme, iar talia sa măsura 51 de centimetri. Se cântărea în fiecare zi, iar regimurile alimentare deveneau tot mai stricte pe măsură ce înainta în vârstă. De obicei mânca la ore fixe și prefera sucul de carne — adică un preparat obținut prin presarea cărnii de vițel sau de vită, condimentat și fiert, nu consumat crud. Totodată prefera și supe limpezite de vită, pui, căprioară și potârniche, dar și fileuri de carne preparate în sânge.

În plus, era o mare iubitoare de lactate. Laptele provenea de la propriile vaci, crescute la ferma de lapte de la Schönbrunn. În călătoriile sale lungi, obișnuia chiar să ia cu ea vaci și capre pentru a avea lapte proaspăt.

Împărăteasa Sisi Foto: Profimedia

Atunci când participa la banchete și se vedea nevoită să exagereze cu mâncarea, ținea cure. Adică mânca câteva zile doar portocale sau albușuri de ouă bătute cu sare, amestecate uneori cu violete.

Deși avea o disciplină severă, din când în când consuma bomboane și înghețată (în special de violete, un favorit la curtea Vienei). Dieta severă, plus exercițiile fizice epuizante și fumatul au făcut ca împărăteasa Elisabeta să aibă probleme de sănătate. „La femeia care în rest era sănătoasă, am constatat o umflare destul de pronunțată, în special la nivelul gleznelor. Era o afecțiune pe care medicii o întâlneau rareori în acele vremuri și care, din păcate, avea să devină bine cunoscută abia în timpul războiului. Edem de foame!", preciza medicul împărătesei.

Adevărul despre împărăteasa considerată nimfomană. Ce se știe despre „Mesalina nordului"

O altă regină legendară era, fără îndoială, Maria Antoaneta. O descendentă a habsburgilor, de o frumusețe răpitoare, Maria Antoaneta ajunge în Franța ca soție a Delfinului, adică prințul moștenitor, fiul lui Ludovic al XV-lea. Ulterior, soțul său ajunge rege sub numele de Ludovic al XVI-lea, iar ea regină. Sunt ultimii regi ai Franței înainte de Revoluția din 1789, ultimii reprezentanți ai absolutismului francez.

Maria Antoaneta era renumită pentru extravaganțele sale. Iubea petrecerile costisitoare, ținutele fanteziste și la fel de scumpe, dar și viața bună de la curte. Când venea vorba despre mâncare, Maria Antoaneta obișnuia să nu aibă o dietă ieșită din comun. Ceea ce sărea în ochi era faptul că mânca mult desert la micul dejun. Felul ei de a mânca zilnic a inspirat „dieta Mariei Antoaneta", un program modern de slăbit creat de scriitoarea Karen Wheeler în cartea sa „The Marie Antoinette Diet".

Maria Antoaneta Foto: wikipedia

Iată ce mânca tânăra regină: la micul dejun consuma  ciocolată caldă „de Versailles" (preparată din ciocolată topită, apă și gălbenuș de ou) sau ciocolată cu frișcă, servită cu brioșe, pâine sau produse de patiserie precum macarons sau petits fours, la prânz  carne de pasăre fiartă, pește, legume înăbușite sau supe ușoare. Prefera porții mici și controlate. Iar la cină carne de pește și alte legume înăbușite sau alte preparate ușoare. Prefera, de asemenea, limonada în care își înmuia biscuiți și pastile de ciocolată aromate cu migdale și flori de portocal. Evident, la fel ca și Ecaterina cea Mare, la dineurile ceremoniale degusta numeroase mâncăruri puse pe mese kilometrice pentru a impresiona audiența.

Adevărul.ro.

.......

Mă trezesc la ore mici. Duolingo mă îmbie să încep o nouă lecție.  Eu nu și nu. Am multe idei în cap: studii de software, programare, fie pe Android, fie pe Java. Am descărcat mai multe cărți din domeniu.  Perfecționarea  limbilor străine mă ține activ. Mă iau la întrecere  cu mulți  tineri din lumea întreagă.  Să vedeti ce concursuri trag! Sunt in finalele DIAMANT. Mă  apropii de 1200 de zile de studiu continuu. 

Am dat peste cap motorul AI META. M-a studiat atent. Îmi face diverse propuneri de îmbunătățire intelectuală. L-am uimit cu perseverența mea.

Moștenitorii au același predilecții. Mai ales nepoții.  A venit "Olandezul zburător ". A stat câteva zile în țară.  Gândul lui erau la examenele ce urmau la Universitatea tehnică  din Delft. Acum este în sesiune. Numai în anul I sunt 600 studenți din lumea întreagă.  A două nație  după olandezi ce învață la această universitate este românească, scriu despre cei din anul I.  Peste 50 de români.  Dau cifrele pentru a vă  arăta spiritul perfecționist al tinerilor din România. Viața este extrem de scumpă  în Olanda. Mâncarea, chiriile, taxele școlare sunt exorbitante. Un efort  homeric și din partea părinților. URMAȘUL meu se descurcă cu brio. Un perfecționist.

Aseară am urmărit tinerii din Padova, nordul Italiei. Demonstrau pentru condiții  de viață mai bune.  Ca și în România guvernanții italieni au adus populația la disperare. 

Nu vă e frică, domnilor, hoardelor de inculți, ajunși în  fruntea bucatelor?  Mă cutremur ce scriu susținătorii liber-schimbiștilor, INCLUSIV din România, impotriva demonstranților. În Franța, Germania, Italia au ajuns mulți parașutiști la putere, vezi cazul Macron, de sorginte soroșistă, nişte  idioți. De România  nu mai vorbesc. Îmi este teamă. Cine știe ce proces penal îmi  inventează.  

Va veni vremea unui nou Hitler în Europa?  Doamne ferește!

Europa se mișcă, mai ales tinerii!


N.B.

Articolul de mai sus din Adevarul.ro are nişte  idei sublimale excepționale.  Descoperiți-le!


Românii noștri în  Belgia:


Locuiesc în rulotă și  manâncă împărătește! 





Ridichea neagră




Ridichea neagră (Raphanus sativus var. niger) este o legumă rădăcinoasă apreciată de secole în medicina tradițională și în gastronomie pentru gustul său intens, ușor picant, și pentru proprietățile terapeutice excepționale.

1. Beneficii pentru Sănătate

🟢 Susținerea ficatului și a vezicii biliare (Efect hepatoprotector și colagog)

  • Stimulează secreția biliară: Ajută la digerarea grăsimilor și la prevenirea stazei biliare („bilei leneșe”).
  • Detoxifiere hepatică: Conține compuși pe bază de sulf (glucozinolați) care ajută ficatul să elimine toxinele și susțin enzimele responsabile de detoxifiere.

🟢 Ameliorarea afecțiunilor respiratorii

  • Expectorant natural: Combinația tradițională de sucuri sau sirop de ridiche neagră (deseori preparat cu miere) ajută la subțierea secrețiilor bronșice, calmând tusea productivă, bronșita și stările gripale.
  • Proprități antimicrobiene: Compușii activi (cum este rafanina) au un ușor efect antibacterian și antifungic, ajutând la combaterea infecțiilor căilor respiratorii superioare.

🟢 Imunostimulent și Antioxidant

  • Sursă bogată de Vitamina C: Oferă un plus necesar de vitamina C în sezonul rece, sprijinind sistemul imunitar.
  • Combaterea stresului oxidativ: Antioxidanții (antocianine, polifenoli) protejează celulele împotriva radicalilor liberi și ajută la reducerea inflamației din organism.

🟢 Îmbunătățirea digestiei

  • Conținut ridicat de fibre: Favorizează tranzitul intestinal, previne constipația și ajută la menținerea unui microbiom sănătos.
  • Stimularea sucurilor gastrice: Gustul picant stimulează apetitul și secreția de acid gastric, sprijinind digestia lenșă.

🟢 Sănătatea pielii și controlul greutății

  • Aport caloric redus: Are un conținut scăzut de calorii și un nivel ridicat de apă, fiind ideală în dietele de menținere sau slăbire.
  • Susținerea sănătății pielii: Datorită sulfului și vitaminelor din complexul B, ajută la purificarea tenului din interior.

2. Cum se Consumă

  • Sirop de ridiche neagră (pentru tuse): Se taie un capac în partea superioară a ridichii, se scobește puțin la mijloc, se adaugă 1-2 linguri de miere (sau zahăr) și se lasă la macerat peste noapte. Sucul rezultat se consumă cu lingurița.
  • Salate: Rasă fin, asociată cu morcov, măr sau morcov ras și stropită cu puțin ulei de măsline și zeamă de lămâie (pentru a-i atenua gustul picant).
  • Suc proaspăt: Consumat în cantități mici (sau diluat cu suc de morcov) pentru cure scurte de detoxifiere biliară.

⚠️ Precauții și Contraindicații

Deși are numeroase beneficii, ridichea neagră trebuie consumată cu atenție în anumite situații:

  • Afecțiuni gastrointestinale acute: Persoanele care suferă de gastritis hiperacidă, ulcer gastric sau duodenal, ori colon iritabil pot simți disconfort sau iritații din cauza compușilor sulfurați.
  • Litiază biliară (pietre la bilă): Deoarece stimulează puternic contracția vezicii biliare, persoanele cu pietre mari la bilă ar trebui să evite curele concentrate fără sfatul medicului.
  • Afecțiuni ale tiroidei: Ca parte din familia Brassicaceae, conține goitrogeni în stare crudă, care pot influența absorbția iodului dacă este consumată în cantități excesive.

vineri, 23 octombrie 2026

Anuntul primarului Ionut Alexandru Gheorghe. Felicitări! De ce să investiți aici?


📢Vă salut, oameni dragi!

🎉Cu mare bucurie, vă anunț aprobarea unui proiect imens pentru comuna Poienarii Burchii. 

🤝Am reușit, după multe drumuri făcute la instituțiile din București, ședințe lungi și mult stres să argumentam necesitatea prelungirii traseului Trenului Metropolitan din Gara de Nord până în stația Crivina.

👍Pentru renovarea stației Crivina din comuna noastră vor fi alocați aproximativ 6,77 milioane de euro, fonduri europene, iar comuna Poienarii Burchii fiind partener de baza va avea un procent de cofinanțare, rambursabil pe aproximativ 5 ani. 

🚂Pe lângă trenurile noi de care vom beneficia cu toții, tot prin aceste fonduri europene se va reabilita toata zona de siguranță, se vor construi parcari la standarde pe ambele părți, zone de relaxare și agrement, dar cel mai important, cetățenii vor beneficia, așa cum am promis în campania electorală, de un Pasaj nou care va face legătura din fața stației Crivina până pe partea cu satul Poienarii Rali. Peroanele vor fi modernizate și completate cu panouri de informare inteligente, iar în partea de jos a stației vor fi zone de relaxare și plimbari în siguranță.

🏡 Pas cu pas, drum cu drum și zi de zi construim acasă!

Primarul dumneavoastră,
Ionuț Gheorghe

De ce să  investiți  in comună noastră? Alexandru Mateescu -bucureștean,  de 22 ani avem aici o proprietate, renovată,  frumoasă.



Investițiile în proprietăți (în special terenuri intravilane și case de vacanță/locuințe) din comuna Poienarii Burchii, județul Prahova, au devenit o opțiune tot mai atractivă pentru cumpărători și investitori. Motivele care stau la baza acestui interes se datorează mai multor factori geografici, economici și de stil de viață:

1. Poziționarea geografică și proximitatea față de polii urbani

  • Distanța relativ redusă față de București: Comuna este situată la aproximativ 45–50 km de Capitală, ceea ce o plasează în zona de „a doua coroană” rezidențială sau de weekend a Bucureștiului. Timpul de parcurs cu mașina este convenabil (în jur de 45-60 de minute, în funcție de trafic și rută), făcând-o accesibilă pentru navetă periodică sau pentru escapade de sfârșit de săptămână.
  • Proximitatea față de Ploiești: Se află la aproximativ 30 km de Ploiești, facilitând accesul la serviciile, centrele comerciale și oportunitățile de muncă din al doilea mare oraș din regiune.

2. Raportul avantajos preț / suprafață comparativ cu Ilfovul sau nordul Capitalei

  • Comparativ cu localitățile limitrofe din județul Ilfov (cum ar fi Ciolpani, Peris sau Snagov, aflate în imediata vecinătate geografică), prețurile terenurilor și ale proprietăților din Poienarii Burchii sunt semnificativ mai accesibile.
  • Investitorii care caută parcele generoase de teren (de 1.000 mp sau mai mult) pentru construcția unei case unifamiliale sau a unei case de vacanță găsesc aici costuri pe metru pătrat mult mai scăzute, obținând mai multă suprafață pentru bugetul alocat.

3. Căutarea liniștii și a cadrului natural (Efectul Post-Pandemie)

  • Zona păstrează un caracter puternic rural, fiind liniștită, ferită de aglomerația urbană și poluarea marilor orașe.
  • Prezența zonelor verzi, a deschiderilor spre natură, a cursurilor de apă sau a proximității unor obiective precum Mănăstirea Pissiota sau arii silvice atrage cumpărătorii care își doresc o rezidență secundară (casă de vacanță) sau un stil de viață mai verde și mai sustenabil (inclusiv grădinărit sau telemuncă dintr-un mediu retras).

4. Potențialul de apreciere a valorii pe termen lung

  • Pe măsură ce localitățile din Ilfov și zonele ultracentrale devin extrem de scurse de oferte bune și extrem de scumpe, polii de interes imobiliar se extind treptat spre județele limitrofe (Prahova, Dâmbovița, Giurgiu).
  • Investiția în terenuri intravilane cu potențial de construibilitate în Poienarii Burchii este privită de mulți ca o plasă de siguranță sau o plasare de capital pe termen lung, miza fiind creșterea treptată a valorii imobiliare pe măsură ce infrastructura locală se modernizează.

5. Dezvoltarea infrastructurii și a utilităților

  • Gradul de echipare edilitară a comunei a progresat treptat (rețele de electricitate, gaze, extinderea proiectelor de apă și canalizare), ceea ce reduce din incertitudinea și costurile suplimentare pe care le-ar presupune o construcție de la zero într-o zonă complet izotolită.

În esență, cine investește în Poienarii Burchii urmărește compromisul ideal între accesibilitatea la București/Ploiești și costurile reduse ale achiziției, mizând fie pe un stil de viață mai liniștit (acasă sau la o casă de vacanță), fie pe o plusvaloare viitoare a terenurilor.


Comuna Poienarii Burchii și satele care o compun prezintă o serie de elemente specifice atât din punct de vedere administrativ-teritorial (satele componente), cât și al punctelor de interes sau atracțiilor locale:

Satele componente

Comuna este formată dintr-un sat reședință și mai multe sate adiacente, având un profil predominant rural și o așezare de-a lungul cursurilor de apă (în special în zona râului Ialomița și a afluenților săi):

  1. Poienarii Burchii (satul reședință)
  2. Cărbunarii
  3. Ologeni
  4. Poienarii Apostoli
  5. Poienarii Răchiți
  6. Poienarii Vii
  7. Tătărăi

Atracții și puncte de interes în zonă

Deși este o comună liniștită, eminamente rurală și agricolă, zona oferă câteva repere importante:

  • Mănăstirea Pissiota :
    • Este cel mai cunoscut și important obiectiv spiritual și arhitectural din zonă.
    • Mănăstirea a fost construită la începutul secolului al XX-lea (fondată de familia inginerului Nicolae Pissiota și pictată parțial de celebrul pictor Costin Petrescu).
    • Are un aspect deosebit, îmbinând elemente bizantine și neoromânești, fiind amplasată într-un cadru natural liniștit, care atrage numeroși vizitatori și pelgrini.
  • Cadrul natural și râul Ialomița:
    • Lunca Ialomiței și zonele verzi din jur oferă un peisaj specific de câmpie înaltă și luncă, fiind apreciate pentru pescuit amator, plimbări sau activități în aer liber.
  • Arhitectura rurală tradițională și liniștea:
    • Pentru cei pasionați de satele românești autentice, satele componente (cum sunt Ologeni sau Poienarii Apostoli) păstrează ritmul vieții agrare tradiționale, livezi bătrâne și gospodării largi, oferind o pauză completă de la agitația urbană.


Mănăstirea Pissiota

Biserica mănăstirii Pissiota cu hramul “Naşterea Maicii Domnului” (jud. Prahova)
Biserica mănăstirii Pissiota cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, judeţul Prahova (Credit: Shutterstock)

Situată în satul Poienarii Burchii din comuna cu acelaşi nume, judeţul Prahova, la 40 km Nord de Bucureşti, capitala României, şi la 20 km Sud de municipiul Ploieşti, mănăstirea Pissiota a fost iniţial schit de călugări, iar în 1948 a fost transformat în mănăstire de maici. Biserica mănăstirii, cu hramul “Naşterea Maicii Domnului” a fost construită în anii 1928-1929 din iniţiativa şi pe cheltuiala familiei de macedoneni Nicolae şi Zoe Pissiota, pe moşia generalului Gheorghe Angelescu, după planurile arhitectului Ioan Giurgea. Biserica este o sinteză reuşită între între Renaşterea italiană şi stilul bizantin clasic şi păstrează picturi murale interioare originare, executate de pictorul Costin Petrescu, cel care a pictat Atheneul Român din Bucureşti şi catedrala ortodoxă “Sfânta Treime” din municipiul Alba Iulia. Catapeteasma bisericii este lucrată în lemn de trandafir şi de cireş de meşteri din Grecia, iar pardoseala este din marmură de Carrara. Biserica are două turle, una octogonală, de dimensiuni mari, dar scundă, luminată de patru ferestre, plasată pe naos, iar cealaltă pe pronaos, de formă pătrată, cu patru orologii pe fiecare perete, având şi rol de clopotniţă. Biserica are un pridvor mai mare (închis şi pictat), care precede pronaosul, şi un pridvor mai mic, la faţadă, în continuarea celuilalt, construit din cărămidă şi luminat de ferestre mari, cu arcade largi la partea superioară. Ansamblul monahal a fost restaurat în anii 1953-1957, iar în anul 1962 a fost desfiinţat abuziv de autorităţile comuniste (perioadă după care una dintre chiliile construită în anii 1953-1957 a funcţionat ca dispensar). Mănăstirea Pissiota a fost reactivată abia în 1993 după prăbuşirea regimului comunist la 22 decembrie 1989. În bisericã există Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, considerată de credincioşi ca fiind făcătoare de minuni, pictată de Gheorghe Eftimiu, precum şi fragmente din moaştele ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. În cadrul mănăstirii funcţionează ateliere de confecţionat covoare manuale şi veşminte preoţeşti.



Români patrioți

Iară  și Iară  lângă biblioteca înțesată cu multe cărți,  izvorul minții noastre.

O tastatură  s-a defectat. Chinezării de duzină. 

M-au invadat chinezii. Încerc să ies din sfera lor de acțiune.  Mulți compatrioți  sunt târâți prin tribunale. Vezi cazul Călin. Procese politice pe bandă rulantă.  Liber-schimbiștii ii vezi la tot pasul.

Arunc telefonul și tableta. Caut o carte despre perioada interbelică.  Dau de călătoriile  lui Borza. Citesc prefața din nou, cu multă  vreme în urmă o devorasem dar nu-mi mai aduceam aminte mare lucru. 

The statues of the botanic garden

The botanic garden has an important collection of statues created by various sculptors, in various times of its development.


The statue of professor Alexandru Borza was created in 1977 by the sculptor Virgil Fulicea (1907-1979). One of the most important scientific works in Romanian botany is linked to the name of the founder of Cluj Botanic Garden, the beginnings of the Romanian phytosociology, as well as the initiation of the first nature conservation projects in our country and the establishment of the first nature reserves and national parks.

The bust statue of professor Alexandru Borza was created in 1973


Ce oameni în perioada interbelică!

Mișcarea de ocrotire a naturii din România și fondarea primelor parcuri naționale se leagă direct de activitatea vizionară a acestor mari naturaliști și biologi români. Ei au pus bazele legislative, științifice și instituționale ale protecției mediului în secolul XX.

1. Alexandru Borza (1887–1971)

  • Contribuție principală: Este considerat părintele ocrotirii naturii din România și fondatorul fitosociologiei românești.
  • Activitate și realizări:
    • Pionierat legislativ: A fost inițiatorul primului Congres al Naturaliștilor din România (Cluj, 1928), unde a propus votarea legii pentru protecția naturii și fondarea ariilor protejate.
    • Cadrul instituțional: A contribuit decisiv la promulgarea Primei Legi pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (1930) și la înființarea Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, al cărei secretar și promotor a fost.
    • Parcul Național Retezat: A fost principalul inițiator al fondării primului parc național din România – Parcul Național Retezat (1935), menit să protejeze flora relictă, fauna și relieful glaciar unic.
    • Proiecte botanice: Fondator al Grădinii Botanice din Cluj-Napoca (care îi poartă numele) și al Rezervației Botanice Fânațele Clujului.

2. Emil Racoviță (1868–1947)

  • Contribuție principală: Savant de talie mondială, fondator al biospeologiei și promotor al conservării patrimoniului subteran și ecologic.
  • Activitate și realizări:
    • Ocrotirea peșterilor și mediilor carstice: A militat pentru protejarea peșterilor și a faunei troglobie din România, punând bazele primului Institut de Speologie din lume (Cluj, 1920).
    • Lobby pentru protecția naturii: A sprijinit activ inițiativele lui Alexandru Borza în cadrul Academiei Române, folosindu-și autoritatea științifică internațională pentru a susține crearea de rezervații naturale și parcuri naționale.
    • Ecoluție și bio-etică: A promovat o viziune etică asupra naturii, considerând că degradarea mediului este o dovadă de regres civilizațional.

3. Aristide Bălăcescu / Ion Bâznoșanu (Ion C. Băcescu / Ion Bâznoșanu)

Notă: În literatura de specialitate privind ecologia și protecția naturii, numele apare sub referința ecologilor și zoologilor din perioada interbelică și postbelică (Aristide Bălăcescu, Ion Bâznoșanu sau Mihai Băcescu).

  • Contribuție principală: Dezvoltarea zoologiei aplicate, a limnologiei și protejării faunei limnice și terestre din rezervațiile românești.
  • Activitate și realizări:
    • Cercetări faunistice: A contribuit la inventarierea și cartografierea faunei din viitoarele arii protejate (Carpați, Delta Dunării).
    • Educație ecologică: A susținut introducerea noțiunilor de ocrotire a faunei în învățământul universitar și gimnazial, susținând că protecția monumentelor naturii nu este posibilă fără studii zoologice riguroase pe teren.

4. Nicolae Botnariuc (1915–2011)

  • Contribuție principală: Academician, biolog și ecolog de marcă, fondator al școlii românești de ecologie sistemică.
  • Activitate și realizări:
    • Conducerea Comisiei Monumentelor Naturii: A condus timp de decenii Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) din cadrul Academiei Române, continuând munca lui Borza.
    • Ecologie sistemică și Deltei Dunării: A fundamentat concepte moderne de protecție a ecosimtemelor acvatice și a fost unul dintre susținătorii fundamentării științifice a Rezervației Biosferei Delta Dunării.
    • Cadru teoretic: A publicat lucrări fundamentale (Genetica și evoluționismul, Biologie generală, Evoluția sistemelor biologice supraindividuale), promovând trecerea de la protejarea unor specii izolate (monumente ale naturii) la protecția ecosistemelor în ansamblul lor.

Sinteză privind evoluția protecției naturii în România

Etapă / SavantContribuție cheieRezultat emblematic
A. Borza & E. RacovițăFondarea mișcării de conservare & cadrul legalLegea din 1930, Parcul Național Retezat (1935)
I. Bâznoșanu & contemporaniiFundamentarea zoologică și hidrobiologicăStudiul faunei alpine și al apelor dulci
N. BotnariucTrecerea la ecologia sistemică & conservarea ecosistemelorExtinderea rețelei de rezervații, studii pentru Delta Dunării

joi, 22 octombrie 2026

Generalii și coloneii îi pupau ghiulul. Sfârșitul anilor '90, secolul trecut.

Doamne cât de vii îmi sunt unele imagini și  informații.  Combăteam corupția pe vremea aceea.

Cine este Ioan Niculae

Ioan Niculae a fost, timp de mai mulți ani, unul dintre cei mai bogați oameni din România. Omul de afaceri a devenit cunoscut în special prin activitatea sa în domeniul agricol și industrial, dar și prin implicarea în fotbal.

În perioada în care Astra Giurgiu se afla sub conducerea sa, clubul a devenit una dintre echipele importante ale fotbalului românesc, iar confruntările indirecte cu formațiile lui Gigi Becali au generat numeroase momente tensionate și declarații în spațiul public.

ASIROM, ASIROM....Biroul generalilor și coloniilor, rezerviști, de la Interne.

Averea de 1.2 miliarde € s-a evaporat, iar căsnicia cu EX-amanta devenită soție a ajuns la final! Rivalul din fotbal al lui Gigi Becali, lovit pe toate planurile


marți, 20 octombrie 2026

De 1134 zile, fără întrerupere, îmi perfecționez ENGLEZA

 



Dau din casă:
Pentru copii, nepoți și  prieteni.

De-a lungul vieții am primit câteva aprecieri care pentru mine au fost perlele Coroanei:

"Doi profesori apreciau că eu aș putea să-i învăț pe ei";

"Un Comandant militar de rang înalt, " number One în Organizație": Îl avem pe Sandu acolo";

" Un alt Comandant miltar: Da ce vrei nea' Sandule?  Crezi că poți  stopa tu corupția în România?" Fusesem ales să negociez  cu Delegația Comisiei Uniunii Europene la București și să coordonez toate proiectele cu finanțare europeană pentru Ministerul de Interne. Unul dintre ele a fost înființarea Parchetului Național Anticorupție, actualul DNA.

S-au făcut filme cu mine cu scop educativ. Am aflat la bătrânețe.

Lauda de sine nu miroase a bine! 

Scopul meu este doar unul educativ. Mă  mândresc cu urmașii mei care au depășit cu mult laturile mele intelectuale.

Un sfat: Din ce câștigați financiar economisiți minim 10% pentru zile negre.  

Am mai scris: anul 1995 a fost pentru mine groaznic. Fără loc de muncă,  afacerile nu se legau. Am trăit 4 persoane din salariul de mizerie al soției și cu 2000$ economisiți de mine.


Noapte bună!

N.B.
Mulțumesc META pentru prelucrarea imaginilor cu AI.





Lockdown partial- Franţa, magazine goale-Italia.

  E bine să  ne informăm!  În România noul guvern distribuie SĂRĂCIA.

Franța:

Expresia „lockdown parțial în Franța” se referă la măsurile de restricție de circulație (couvre-feu / restricții de noapte) și de securitate impuse localizat în mai multe regiuni și orașe franceze, ca urmare a protestelor masive și a violențelor de stradă din octombrie 2026.

Măsurile aplicate (ce presupune de fapt):

  • Restricții de circulație pe timpul nopții (curfew): În anumite zone din Paris (cum ar fi Place de la République sau Les Halles), precum și în orașe ca Nice, Lille sau Douai, s-au stabilit intervale orare nocturne (de regulă între orele 20:00/22:00 și 06:00) în care circulația pe străzi este restricționată sau interzisă.
  • Restricții vizând minorii: În mai multe localități a fost instaurată o interdicție strictă de deplasare pe timpul nopții pentru minori fără însoțitor.
  • Interzicerea adunărilor publice: În orașe mari (precum Marsilia) și în anumite sectoare din Capitală s-au interzis temporar manifestațiile, marșurile și adunările în spațiul public.
  • Întărirea efectivelor de ordine: Deplasați masiv în puncte cheie, polițiștii și jandarmii monitorizează intrările în zonele afectate de jafe sau confruntări.

Diferența față de un „lockdown general”

Spre deosebire de perioada pandemiei (când magazinele sau activitățile economice erau închise complet la nivel național):

  1. Este localizat: Măsurile se aplică diferențiat, în funcție de deciziile prefecților și primăriilor din zonele fierbinți, nu uniform în toată țara.
  2. Sunt vizate în special orele nopții: Transportul și viața de zi cu zi continuă pe timpul zilei, cu excepția zonelor unde sunt interzise explicit protestele.
Italia

Diaspora informează:

Forza Italia:



Autostrăzi blocate de camioane.




Germania, Belgia, Albania....revenim.



Mă apucă damblaua!




Primaria Capitalei a început  si nu a finalizat lucrarea de asfaltare si remodelare a trotuarelor  din fața blocurilor  noastre. Când lucrările erau aproape gata soseau din nou utilajele de decopertare și indepartau asfaltul, sute de metri pătrați.

Acum refac asfaltul a treia oară. 

Bă, nebunilor! Țara lui Nae Idiotul!


Undeva langă hotelul Marriott.





Dezindustrializarea, un portret politico-social, două studii de caz, semnate de către lulia Popovici și Victoria Stoiciu, respectiv David Schwartz, având ca problematică centrală privatizările frauduloase care au devalizat economia României de după 1989 și impactul social al acestora. 


Asfaltările menționate par dintr-un alt scenariu. Devalizarea bugetelor locale.


20 octombrie

Pensionar militar. Am slujit țara sub drapel mulți ani, cu onoare și cinste.

  Ziua Armatei Române este sărbătorită anual pe 25 octombrie și reprezintă un moment de profund omagiu adus militarilor români, eroilor ne...