„Așa a ajuns România pe locul 1 în UE la deficit bugetar!”. Explicația unui cunoscut doctor în economie despre datoria externă a țării
Acum 8 minute 132 citiri
Datoria externă a României a trecut de 60% din PIB, subiect despre care Ziare.com a discutat cu profesorul Bogdan Glăvan.
Guvernele din ultimii ani au tot crescut cheltuielile statului, sfidând evidențele, a explicat economistul. Din acest punct de vedere, potrivit lui Glăvan, au existat două etape. Prima, perioada „COVID".
„Explicația este una singură, creșterea puternică a cheltuielilor statului și putem împărți această perioadă în două subperioade.
În primul rând, este vorba despre perioada pandemiei, când România a crescut cheltuielile publice. La fel s-a întâmplat peste tot în lume. Ulterior, după 2021, statele au redus cheltuielile și au scăzut deficitele bugetare. S-a constatat o revizuire, o însănătoșire a finanțelor publice, în timp ce România nu a revenit într-o direcție pozitivă. România a scăzut deficitul bugetar în mod fals, în 2022, efect cauzat strict de inflația din acel an, o inflație uriașă, cea mai mare din ultimii 20 de ani. Astfel, România a falsificat datele, iar PIB-ul a fost foarte mic", a declarat Glăvan, pentru Ziare.com.
A doua perioadă marcată de majorări importante ale cheltuielilor publice a venit după „COVID", până la campania pentru parlamentare și prezidențiale, amintește Glăvan.
„Din 2022, spre 2024, au crescut cheltuielile publice. De exemplu, au fost majorate salariile bugetarilor, la fel și pensiile. Apoi, au crescut lucrările cu cheltuielile publice, care s-au accelerat. În ultimii ani au crescut cheltuielile statului pe toate palierele. Astfel, România a ajuns și a rămas pe locul 1 în Europa la deficit bugetar și totodată, datoria publică a crescut", a explicat economistul.
Majorarea cheltuielilor a mers mână în mână cu amânarea unor reforme reale, avertizează doctorul în economie.
„În mod normal, statul ar fi trebuit să-și restrângă aparatul de funcționare. De exemplu, în multe state dezvoltate, educația este concentrată în sectorul privat. Haideți să ne uităm la state precum Japonia și Coreea de Sud! Să ne uităm la sistemul lor de educație, la sistemul lor de sănătate și așa mai departe. Și ne uităm la România, unde suntem campioni mondiali, probabil, din perspectiva volumului sistemului public. Poate ne întrec Rusia, China și alte câteva state.
La noi un sistem mult prea mare, mai ales raportat la situația noastră particulară - pentru că nu ne asemănăm cu ușurință cu altă țară din OCDE. România trebuie să aibă un stat mult mai mic, ar trebui să-și externalizeze o mulțime de servicii publice. Aici trebuie făcute celebrele reforme. Multă lume vorbește despre ele, dar nimeni nu înțelege ce sunt aceste reforme", a menționat Glăvan.
Cadrul didactic a explicat ce ar însemna, de fapt, un sistem privat mai puternic în anumite domenii de activitate, precum educația.
„De exemplu, reformele înseamnă educația de stat să fie mai puțin de stat și să fie mai mult privată. Înseamnă ca acest sistem de educație să fie mult mai concurențial. Multă lume se teme că prin asta ar trebui să plătească pentru educație. Greșit! Trebuie luat bugetul educației, pe care să nu-l mai livrezi la fel ca până acum pentru școli, universități. Acest buget trebuie livrat către elev, către student. Educația e un serviciu public pentru că statul trebuie să încurajeze elevul sau studentul să învețe carte. Dar statul nu face asta. Banii nu se duc către elev sau student. Banii se duc către inspectorate, consilii județene, universități și școli. Deci invers ar trebui să fie!", a punctat Glăvan.
O viziune mai deschisă a statului către zona privată ar reduce cheltuielile bugetare și totodată, calitatea serviciilor ar fi mai înaltă, susține profesorul.
„Dacă ar merge invers, am avea două efecte:
1. Cheltuielile ar scădea - părinții și elevii se vor orienta către acele instituții mai performante și care au o bază materială mai bună, unde nu se fură și nu se supracontractează cheltuielile;
2. Am avea concurență - în prezent, universitățile private duc o concurență dificilă cu statul, în încercarea de a atrage cei mai buni studenți, care în mod firesc, aleg să se orienteze către universitățile unde e gratis; astfel, și privatul e nevoit să ofere beneficii gratis; practic, vorbim despre concurență neloială, de mult timp. Haideți să oferim universităților drepturi egale, iar studentul, în baza cuponului respectiv, să aleagă unde dorește, să facă medicina la stat la la privat", a concluzionat Glăvan.
2026 a început pentru România cu date oficiale care confirmă problemele de natură economică: țara noastră are cea mai mare inflație din UE - de patru ori mai mare decât media europeană, intrarea în recesiune tehnică a fost confirmată, iar datoria externă a statului a ajuns la 60% din PIB.
Guvernele din ultimii ani s-au îndatorat astfel:









