Reformele lui Mureșan. Par interesante!

 

• Reforma trebuie să înceapă cu statul. Avem nevoie de reducerea numărului de parlamentari, în conformitate cu recensământul;
• Comasări ale agențiilor;
• Reforma pensiilor speciale – fără cumul pensie și salariu la stat;
• Companiile de stat – trebuie asigurat un management performant;
• ANAF trebuie să se concentreze pe marile fraude".

Siegfried Vasile Mureșan (n. 20 septembrie 1981, Hunedoara, România)[3] este un economist și om politic român. Acesta exercită funcția de deputat european, fiind membru al Partidului Național Liberal (PNL) și afiliat Grupului Partidului Popular European (PPE).[4] Din noiembrie 2019, deține funcția de vicepreședinte al Partidului Popular European.[5] Pe data de 17 septembrie 2026, acesta a fost nominalizat de către președintele României Nicușor Dan pentru a ocupa funcția de Prim Ministru al României.

De citit!

 https://anitescu.blogspot.com/

Ziua declarațiilor escrocului. 1800 școli închise în vremea lui.

Băsescu pune succesul lui Simion pe seama analfabetismului funcțional, deși în mandatul său s-au închis 1.800 de școli. „Declarația exprimă dispreț”

Recent, fostul președinte Traian Băsescu a dat vina pe rezultatele slabe ale României la evaluarea internațională PISA pentru succesul politic al liderului AUR, George Simion. Cercetătoarea în sociologie Elena Trifan a taxat declarația fostului lider de la Cotroceni.

Traian Băsescu dă vina pe analfabetismul funcțional pentru succesul lui George Simion Foto: Mediafax

„Faptul că stăm atât de prost la testele PISA explică și succesul unui politician ca Simion. Nu îl consider un politician valoros, dar este un politician de succes, fără să aibă valoare", a declarat Traian Băsescu, potrivit Digi24.

Fostul președinte a făcut această afirmație, deși mandatul său a coincis probabil cu cea mai grea perioadă din educația românească de după Revoluție. Atunci, aproximativ 1.800 de școli și structuri școlare au fost închise definitiv, peste 1.500 au fost comasate, iar aproximativ 15.000 de profesori au părăsit sistemul numai în anul școlar 2010-2011, din cauza reducerilor salariale. 

Rezultatele PISA 2025 arată că România a depășit pragul de 50% la analfabetismul funcțional în rândul elevilor de 15 ani la matematică și se apropie de acest prag la citire și științe. 

Elena Trifan, antropoloagă socială, cadru didactic asociat la SNSPA și cercetătoare postdoctorală la Universitatea din Erfurt, a analizat pentru Adevărul declarațiile recente ale lui Traian Băsescu și contextul politic în care acestea au fost făcute. Cercetătoarea are un doctorat în sociologie, iar activitatea ei se concentrează pe precaritatea academică, producția de cunoaștere, culturile platformelor și transformările sociale ale neoliberalismului.

Potrivit Elenei Trifan, discursul lui Traian Băsescu exprimă „dispreț și clasism", iar fostul președinte poartă o responsabilitate semnificativă pentru rezultatele slabe înregistrate de țara noastră la testele PISA, din cauza măsurilor de austeritate promovate în timpul mandatului său: „În plus, e unul dintre vinovații pentru care politica nu mai oferă neapărat proiecte economice sau ideologie, ci doar sloganuri precum „arde-i pe corupți". Ce înseamnă acest lucru pentru oameni, în cele din urmă? Înseamnă că statul va fi transformat într-unul care asigură un nivel de trai suficient de bun sau e doar o metodă prin care li se distrage atenția de la problemele sistemice ce promovează inegalitate socială? Acesta ar fi un deziderat onest dacă măcar li s-ar cere sumele de bani înapoi tuturor corupților".

Trifan indică măsurile de austeritate adoptate sub guvernele Boc printre vinovații principali ai precarității sistemului de învățământ din prezent.

„Cu siguranță, putem să-i atribuim o parte din vină lui Băsescu pentru situația sistemului educațional din prezent. Totuși, în mare măsură, vina aparține întregului aparat executiv din perioada sa. În acea perioadă au fost luate măsuri de austeritate, printre care închiderea foarte multor școli, iar cele mai dure astfel de măsuri au fost adoptate sub guvernele Boc, ca răspuns la cerințele Fondului Monetar Internațional. Prin urmare, o parte din vină îi revine și lui Băsescu, dar această vină decurge dintr-un model neoliberal de guvernare, impus mai ales cu acceptul fostului președinte și al oamenilor din jurul ministrului Educației de atunci, Daniel Funeriu.

Prin urmare, eu aș înclina să cred că dacă ar fi să căutăm vinovați, putem vorbi și despre Daniel Funeriu, care, apropo, a candidat și la funcția de președinte, cu puțin timp în urmă. În perioada lui s-au închis circa o mie de școli, dar una dintre cele mai mari probleme, cred eu, a fost descentralizarea. Aceasta a dus, practic, la o creștere mult mai mare a inegalităților sociale dintre zonele dezvoltate și cele subdezvoltate. Modelul promovat pe vremea aceea perpetuează, de fapt, inegalitățile pe care le vedem azi, care se resimt mai ales pentru că traversăm o perioadă de criză", a mai precizat Elena Trifan.

Potrivit Elenei Trifan, absența unei școli nu doar că reduce șansele de școlarizare pentru elevii care nu își permit să învețe în afara localității, dar alimentează și frustrarea, neîncrederea în stat și disponibilitatea pentru idei de extremă dreapta.

Birocrația umilitoare pentru obținerea bursei sociale de către elevi: „Copii săraci sunt văzuți, din start, precum niște hoți"

„Cred că dispariția școlilor este mai degrabă un simptom al unor măsuri sau al unor viziuni mai largi, din cauza căruia zonele sărace ajung să rămână sărace sau să devină și mai sărace, fără a primi instrumentele de care ar avea nevoie pentru a ieși din sărăcie. Închiderea unei școli nu este singura cauză a acestor situații, dar cu siguranță contribuie semnificativ. Dacă într-o comunitate nu mai există școală, scad șansele ca oamenii care nu își permit naveta sau care ar pierde mult timp pe drum să se școlarizeze.

Dacă statul abandonează o comunitate, situația naște frustrare și neîncredere în instituții, ceea ce joacă în favoarea politicienilor precum George Simion sau Călin Georgescu. Iar dacă oamenii simt că măsurile statului nu fac altceva decât să îi mențină în sărăcie, este de așteptat să crească neîncrederea și disponibilitatea pentru idei populiste. Vorbim aici despre populism de extremă dreaptă sau despre forme de extremă dreaptă care combină nostalgia comunitară. Un exemplu este Germania de Est, unde AfD a câștigat, acum două săptămâni, un land important: apar forme nostalgice față de o perioadă de glorie. Chiar dacă aceste partide sunt anticomuniste, ele suprapun peste regiunile respective o nostalgie după perioada de glorie a comunismului", a mai declarat Elena Trifan.

Trifan face referire la analize și studii recente care arată legătura dintre sărăcie, accesul limitat la sănătate și educație și ascensiunea extremei drepte:

„Trebuie să le amintim politicienilor că neîncrederea oamenilor în instituții a fost cauzată de modul în care au neglijat comunitățile, prin măsuri de austeritate, care au vizat mai ales zonele care erau deja cele mai dezavantajate. Există analize, precum cele ale Clarei Mattei, dar și studii recente care arată legătura dintre sărăcie — care inevitabil aduce și probleme de acces la sănătate și educație — și măsurile de austeritate care favorizează apariția și creșterea extremei drepte. În România, mișcarea de extremă dreaptă a apărut imediat după ce s-a resimțit criza, adică după criză și în urma măsurilor de austeritate luate atunci. Aceste măsuri au continuat să fie aplicate și au devenit, practic, norma de guvernare.

Mă refer la toate măsurile neoliberale, care nu duc doar la închiderea școlilor. Ele ne îndeamnă să privim totul prin indicatori de performanță și să guvernăm instituțiile statului ca pe niște întreprinderi private: suntem atenți la profit, la evitarea deficitelor de stat și la alte lucruri asemănătoare. Toate acestea nu fac decât să crească nemulțumirea. Pentru ce avem instituții ale statului? Pentru ce plătim taxe, dacă nu ni se întoarce nimic înapoi? Nu aș merge până acolo încât să spun că persoanele lipsite de educație nu își dau seama de cauze și nu le identifică corect, dar educația cu siguranță poate crește încrederea în stat, pentru că este o formă prin care statul își anunță prezența de la începutul vieții unui om".

Cercetătoarea atrage atenția și cu privire la capcana de a crede că doar lipsa accesului la educație crește vulnerabilitatea în fața unor promisiuni de îmbunătățire a situației personale sau că această vulnerabilitate conduce automat la adoptarea unor valori de extremă dreaptă. 

România își pregătește propria criză a forței de muncă. „Rezultatele PISA nu lasă speranță că vom avea oameni bine pregătiți"

„Situația este mult mai complexă decât pare. Pentru mine este problematic să explic succesul populismului doar prin problemele legate de educație. Lipsa accesului la educație te face vulnerabil în fața oricărei idei care îți promite o ieșire din situația în care te afli. Această vulnerabilitate nu duce neapărat direct la adoptarea unor valori de extremă dreapta, dar devine un teren favorabil pentru forțele organizate care au interese politice. Ideile de extremă dreapta nu apar automat când dispare educația; ele apar atunci când există actori care le organizează și profită de această vulnerabilitate.

Rezultatele slabe la PISA sunt îngrijorătoare nu doar în România, ci și în state mai dezvoltate economic. În România, extrema dreaptă s-a organizat mai târziu decât în alte țări, dar a profitat de aceeași vulnerabilitate. Ea oferă promisiunea unei vieți mai bune, în timp ce partidele mainstream nu mai reușesc să propună coerent o viziune sau un proiect. Partidele politice ar trebui să aibă o ideologie și să promită clar ce se va întâmpla dacă sunt votate. În România, partidele mainstream nu mai pot oferi coerent o viziune a unui viitor mai bun. Educația explică doar o parte a problemei. Ar trebui privită mai degrabă ca un simptom, un semn sau un indicator, ca un bec de semnalizare, nu ca o explicație completă. Dacă ne uităm doar la educație, ajungem să îi considerăm pe cei fără educație incapabili să ia decizii politice iar aceasta este o formă de elitism", a mai declarat Elena Trifan.

Securistan. Gogoși.

Nebunie la cub. Masochism.

Die Linke. Germania. Un partid nou.

Elif Eralp (German pronunciation: [ˈeːlɪf ˈɛʁalp];^[1] born 14 January 1981) is a German politician serving as a member of the House of Representatives of Berlin since 2021.^[2] She has served as deputy group leader of Die Linke since 2024, and as deputy state chair of the party since 2025.^[3] She is the party's lead candidate in the 2026 Berlin state election.^[4][5][6]

Elif Eralp
Eralp in 2025

Elif Eralp, o politiciană care până în urmă cu câțiva ani ocupa un loc relativ discret în politica berlineză, a devenit o figură importantă în Germania după ce a condus partidul Die Linke pe primul loc la alegerile pentru parlamentul landului Berlin, desfășurate pe 20 septembrie.

Die Linke a obținut 25,3% din voturi, înaintea Uniunii Creștin-Democrate (CDU), cu 19%, a Alternativei pentru Germania (AfD), cu 16%, și a Partidului Social-Democrat (SPD), cu 12,1%.

Dacă Eralp va reuși să formeze o coaliție de guvernare, ea ar putea deveni prima primăriță-guvernatoare a Berlinului cu origini turce și prima reprezentantă a partidului Die Linke care ocupă această funcție.

Victoria la urne nu îi asigură însă automat funcția. Eralp trebuie mai întâi să formeze o majoritate în Camera Reprezentanților din Berlin, iar posibilele formule de coaliție se află acum în centrul negocierilor. SPD și Verzii nu au exclus posibilitatea unor discuții cu Die Linke.

Istoria personală a lui Eralp este strâns legată de migrație și politică, potrivit politis.com.cy.

S-a născut la München, în 1981, fiind fiica unor părinți socialiști și sindicaliști care au fugit din Turcia după lovitura de stat militară din 1980, temându-se de persecuții politice. Mama ei era însărcinată cu ea când familia a ajuns în Germania.

După finalizarea procedurii de azil, familia s-a stabilit inițial la Dortmund, unde tatăl lui Eralp a lucrat ca medic. Ulterior, ea a crescut la Hamburg.

Eralp a povestit că politica a fost prezentă pe tot parcursul copilăriei sale. De la o vârstă fragedă, și-a însoțit părinții la demonstrații, iar mai târziu s-a implicat în mișcarea antinucleară.

Eralp a studiat dreptul la Hamburg, cu specializări care au inclus criminologia, și a promovat cele două examene de stat necesare pentru a intra în profesia juridică în Germania.

În 2010, s-a mutat la Berlin și a început să lucreze ca referent pentru politici juridice în cadrul grupului parlamentar al partidului Die Linke din Bundestag.

Deși lucra cu grupul parlamentar, Eralp nu s-a înscris oficial în Die Linke decât în 2017. Ea a legat decizia de a intra în partid de accederea formațiunii de extremă dreaptă AfD în Bundestag, în același an.

Un an mai târziu, a fost aleasă în conducerea organizației berlineze a partidului Die Linke.

Eralp este membră a Camerei Reprezentanților din Berlin din noiembrie 2021 și ocupă funcția de vicepreședintă a grupului parlamentar al Die Linke din 2024.

Activitatea sa politică s-a concentrat în special pe politica migrației, combaterea discriminării, locuințe și dezvoltare urbană.

Eralp este căsătorită și are doi copii.

Campania electorală a lui Eralp s-a concentrat puternic asupra uneia dintre cele mai presante probleme pentru locuitorii Berlinului: costurile locuințelor și creșterea chiriilor.

Printre propunerile sale s-au numărat plafonarea chiriilor pentru locuințele deținute de companii publice și punerea în aplicare a rezultatului referendumului berlinez privind locuințele, organizat în 2021. Atunci, 58% dintre alegători au susținut o propunere de socializare a marilor portofolii de locuințe deținute de companii private.

Propunerea ar putea afecta aproximativ 220.000 de locuințe, deși criticii au atras atenția asupra costurilor potențial semnificative pentru finanțele publice.

Prin urmare, politica locuințelor este de așteptat să devină una dintre cele mai dificile teme în negocierile pentru formarea următoarei coaliții de guvernare a Berlinului.

În timpul campaniei electorale, Eralp a făcut în repetate rânduri paralele între strategia sa politică și cea a primarului New Yorkului, Zohran Mamdani.

Campania sa a pus accent pe contactul direct cu alegătorii, mersul din ușă în ușă și rețelele sociale, iar unele materiale electorale au fost produse și în limba turcă.

Eralp a susținut că, dacă un politician de stânga a putut câștiga la New York, o evoluție politică similară poate avea loc și la Berlin, punând în centrul campaniei construirea unui oraș mai accesibil.

Ascensiunea politică a lui Eralp are și o importantă semnificație simbolică.

La mai bine de patru decenii după ce părinții ei au ajuns în Germania ca refugiați politici din Turcia, fiica lor se află acum în poziția de a concura pentru conducerea capitalei germane.

Dacă va ajunge în cele din urmă în Primăria Roșie a Berlinului, în funcția de primar-guvernator, va depinde de rezultatul negocierilor pentru formarea coaliției.

România bolnavă

Propunerea de prim-ministru-Clipici. Siegfried Mureșan. Ați remarcat în primul interviu al acestuia de la România TV? Cauze.

Clipici

Clipitul involuntar (sau spasmele pleoapelor) este o contracție musculară spontană, de cele mai multe ori inofensivă și temporară, numită în limbaj medical miokimie palpebrală.

1. Cauze frecvente (stil de viață și factori de mediu)

• Oboseala oculară: Expunerea prelungită la ecrane (telefon, televizor, monitor) reduce frecvența clipitului natural și suprasolicită mușchii oculari.
• Stresul și oboseala generală: Tensiunea psihică și lipsa somnului de calitate sunt cele mai comune declanșatoare ale spasmelor oculare.
• Sindromul de ochi uscat: Ochiul încearcă să compenseze lipsa de hidratare adecvată printr-un clipit mai frecvent sau reflex.
• Consumul de stimulente: Cofeina în exces, alcoolul sau nicotina pot hipersensibiliza sistemul nervos și mușchii pleoapelor.
• Alergiile oculare: Mâncărimea și iritația produse de histamină determină o reacție reflexă de clipit sau frecat la ochi.
• Lumina intensă: Reflex de protecție la stimuli luminoși puternici sau schimbări bruște de lumină.

2. Cauze nutriționale și metabolice

• Carențe minerale: Nivelurile scăzute de magneziu, calciu sau vitamine din complexul B (în special B12) pot provoca hiperexcitabilitate neuromusculară.

3. Cauze neurologice și afecțiuni specifice

• Blefarospasmul esențial benign: O afecțiune neurologică rară în care clipitul devine involuntar, cronic și bilateral, putând duce la închiderea involuntară a ochilor.
• Spasmul hemifacial: Afectează mușchii de pe o singură parte a feței (inclusiv pleoapa) și este de obicei provocat de iritarea nervului facial.
• Ticuri motorii: Frecvente mai ales la copii și adolescenți, de multe ori accentuate de anxietate.

Când este recomandat un consult medical? Adresați-vă unui medic specialist (oftalmolog sau neurolog) dacă:

• Spasmele durează mai mult de 2-3 săptămâni.
• Pleoapa se închide complet involuntar sau întâmpinați dificultăți în a deschide ochiul.
• Spasmul se extinde la alți mușchi ai feței sau gâtului.
• Ochiul devine roșu, umflat, prezintă scurgeri sau simțiți durere oculară.

Trădători cu ștaif. Sa nu fim luați de proști!

În arhitectura constituțională a României, desemnarea candidatului de prim-ministru este atributul Președintelui României, în urma consultărilor cu partidele parlamentare, iar validarea se face exclusiv prin votul Parlamentului de la București.

Un filogerman

Susținerea de care beneficiază Mureșan la nivel european vine din partea Partidului Popular European (PPE) — cea mai mare familie politică din Parlamentul European — unde partidul german CDU/CSU are o pondere importantă, dar această susținere se manifestă în cadrul instituțiilor de la Bruxelles și Strasbourg (pentru funcții europene, precum cea de vicepreședinte al grupului), nu pentru funcții executive în statul român.

Demnitari români racolati de servicii secrete străine.  Nicio asemanare cu S.M.!

Rețelele de influență, dubla loialitate și foști demnitari români racolați de servicii de informații străine —, istoria modernă și contemporană a României documentează într-adevăr cazuri confirmate de premieri, miniștri sau înalți funcționari care au lucrat în favoarea altor puteri.

Puterile Centrale și Primul Război Mondial

Un filogerman

• Alexandru Marghiloman (1918): Deși un patriot român conservator, a fost numit prim-ministru în martie 1918 într-un moment critic, fiind perceput ca o figură filogermană acceptabilă pentru Imperiul German și Austro-Ungaria. El a fost nevoit să semneze umilitoarea Pace de la Buftea-București. Deși nu a fost un „agent acoperit”, ci un politician care a mizat deschis pe cartea germană, istoriografia l-a judecat aspră pentru concesiile făcute Berlinului.

Aparatul sovietic și instaurarea comunismului

• Petru Groza și Guvernul de la 6 Martie 1945: Numit prim-ministru sub presiunea directă a Moscovei (prin trimisul Andrei Vîșinski), Guvernul Groza a fost instrumentul prin care Uniunea Sovietică a subordonat România. Groza și miniștrii săi cheie au executat ordinele directivelor sovietice, facilitând sovietizarea țării, colectivizarea și eliminarea opoziției democratice.
• Emil Bodnăraș: Deși nu a ocupat funcția de prim-ministru (a fost viceprim-ministru și ministru al Armatei), Bodnăraș este cel mai clar exemplu documentat de agent al unui serviciu străin ajuns la vârful statului. Dezertor din armata română în anii '30, a fugit în URSS, unde a fost recrutat și pregătit de serviciile secrete sovietice (NKVD), fiind ulterior trimis înapoi în România pentru a controla din umbră tranziția către regimul comunist.

Perioada Războiului Rece și Arhivele Securității

• Infiltrarea sovietică (Rețeaua GRU/KGB): În anii '70–'80, regimul Ceaușescu a fost obsedat de infiltrarea agenturii sovietice în conducerea de partid și de stat. Documentele din arhivele fostei Securități (Direcția a IV-a și UM 0110 - unitatea „anti-KGB”) au scos la iveală cadre militare superioare și demnitari angajați tainic în rețelele serviciului de informații militare sovietic (GRU). Cel mai cunoscut caz la nivel înalt a fost cel al generalului Nicolae Militaru (ulterior ministru al Apărării în 1989-1990), documentat în dosarele Securității ca agent GRU.

Documentarea istorică arată că, în perioadele de criză geopolitică sau de tranziție, marile puteri au căutat întotdeauna să plaseze sau să sprijine la vârful puterii de la București persoane favorabile intereselor lor — fie prin influență politică directă, fie prin rețele de intelligence.

1. Generalul Nicolae Militaru și infiltrarea GRU
   Racordarea la spionajul militar sovietic și activarea în 1989
   Nicolae Militaru a fost racolat de serviciul de informații militare sovietic (GRU) în perioada în care a urmat cursurile Academiei Militare „Frunze” din Moscova.
   
   • Descoperirea de către Securitate: În anii '70, pe când comanda Armata a 2-a, Direcția a IV-a (Contrainformații Militare) și Unitatea specială UM 0110 au documentat legăturile sale conspirative cu atașații militari sovietici la București (cazurile dosarizate sub numele de cod „Corbul”).
   • Trecerea în rezervă: Nicolae Ceaușescu a fost informat cu privire la dosarul de spionaj în favoarea URSS. Pentru a evita un scandal diplomatic deschis cu Moscova, Militaru nu a fost judecat, ci marginalizat: a fost eliberat din funcțiile militare și numit într-un post civil de subsecretar de stat la Ministerul Construcțiilor Industriale.
   • Preluarea Ministerului Apărării în 1989: În timpul evenimentelor din decembrie 1989, Nicolae Militaru a reapărut la televiziune și a fost numit Ministru al Apărării Naționale. Printre primele sale măsuri s-au numărat rechemarea în cadrele active a mai multor ofițeri superiori trecuți în rezervă din cauză că figurau în dosarele de spionaj pro-sovietic și chemarea la ordine a structurilor de securitate.
   • Pensionarea forțată: În februarie 1990, în urma protestelor vehement ale cadrelor militare tinere (Grupul de Acțiune al Armatei), care contestau prezenta unui agent sovietic la conducerea Armatei, Militaru a fost eliberat din funcție de către Ion Iliescu.
2. Unitatea UM 0110 (Anti-KGB)
   Scutul conspirativ împotriva spionajului sovietic în România
   Înființată în a doua jumătate a anilor '60, după îndepărtarea României de linia dictată strict de la Moscova, UM 0110 (cunoscută informal drept unitatea „anti-KGB” sau „Anti-Komintern”) a fost structura ultra-secretă a Securității însărcinată cu contracararea spionajului sovietic și din țările participante la Pactul de la Varșovia.
   
   • Misiunea principală: Identificarea cetățenilor români (demnitari de partid, ofițeri din Armată, diplomați, studenți) racolați de GRU sau KGB în timpul studiilor sau stagiilor efectuate în URSS.
   • Metode de lucru: Unitatea funcționa în cel mai înalt regim de conspirativitate. Folosea tehnică de ascultare, filaj riguros și surse informative interne pentru a monitoriza mișcările diplomaților sovietici din România și ale românilor din eșaloanele de conducere care aveau „antecedente pro-sovietice”.
   • Dosarele „Corbul”, „Măgura” și altele: UM 0110 a constituit zeci de dosare de urmărire informativă pe numele unor înalți demnitari de partid și generali de armată suspecți de dublă loialitate.
   • Abolirea din 1989: În primele zile ale Revoluției din decembrie 1989, UM 0110 a fost una dintre primele unități ale Securității vizate direct pentru dezmembrare. Arhivele și dosarele sale operative au fost sigilate sau preluate de noile structuri militare, iar mulți dintre ofițerii săi au fost trecuți în Generalul Ștefan Kostyal și dosarul „Corbul”

1. Episodul din 1984 și implicarea în planurile anti-Ceaușescu
   Ștefan Kostyal a fost un general de armată român, școlit la Moscova la celebra Academie Militară „Mihail Frunze”, unde a fost racolat de serviciile de spionaj sovietice.
   
   • Relația cu dosarul „Corbul”: Numele de cod „Corbul” a desemnat dosarul umbrelă al Securității care urmărea rețeaua de generali și demnitari români racolați de GRU/KGB. Kostyal a fost o piesă centrală în această rețea, alături de Nicolae Militaru și de alți foști înalți ofițeri.
   • Complotul din 1984: În primăvara anului 1984, Kostyal, Militaru și alți opozanți din armată au încercat să organizeze o lovitură de stat militară pentru înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu, mizând pe un sprijin sau măcar pe o neutralitate tacită a Moscovei.
   • Arestarea și marginalizarea: Complotul a fost deconspirat de unitatea UM 0110 înainte de a fi pus în aplicare. Kostyal a fost degradat la rangul de soldat rândaș, condamnat la închisoare sub pretextul unor infracțiuni de drept comun (speculă cu valută și bișniță) și ulterior plasat sub domiciliu forced în stare de strictă supraveghere informativă până în 1989.
2. Fate-ul arhivelor UM 0110 după Revoluția din 1989
   Misterul disparițiilor, preluarea de către SRI și Arhivele Naționale
   Cumpăna din decembrie 1989 și primele luni ale anului 1990 au reprezentat o perioadă extrem de tulbure pentru dosarele de contraspionaj ale unității anti-KGB.
   
   • Preluarea de către Armată și fondarea SRI: Imediat după 22 decembrie 1989, sediul și arhiva UM 0110 au fost puse sub sigiliu de către cadre din MApN — instituție condusă temporar chiar de Nicolae Militaru, vizat direct în acele dosare. În martie 1990, odată cu înființarea Serviciului Român de Informații (SRI), fondul documentar a fost preluat de noua structură.
   • Ipurarea și dispariția fizică a unor fișe: Multiple anchete de presă și mărturii ale fostilor ofițeri din UM 0110 au indicat că, în haosul din iarna 1989–1990, numeroase dosare privind agenții GRU/KGB din eșalonul doi al partidului și al armatei au fost fotocopiate, modificate, iar unele exemplare au dispărut sau au fost arse.
   • Transferul la CNSAS: O mare parte din fondurile fostei Securități au fost predate ulterior Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), permițând cercetătorilor să reconstituie modul în care Securitatea monitoriza activitatea rețelelor de spionaj din țările „fratesti” membre ale Pactului de la Varșovia.

O analiză cu ajutorul AI. 

Siegfried Mureșan

Ce avere are premierul desemnat, Siegfried Mureșan, politician lansat de Traian Băsescu direct în structurile europene

Acum 11 minute 243 citiri

Siegfried Mureșan FOTO Hepta

Siegfried Mureșan, propus de PNL-USR-UDMR pentru postul de premier, are 44 de ani și este recunoscut drept unul dintre cei mai influenți europarlamentari din actuala legislatură. În prezent, ocupă funcția de vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE) și de vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Recent, a fost ales vicepreședinte PNL, în echipa lui Ilie Bolojan.

Siegfried Mureșan s-a născut în 20 septembrie 1981, în Hunedoara, mama sa fiind de origine germană.

În prezent, după mai bine de zece ani petrecuți la Bruxelles, el ocupă simultan trei poziții de primă importanță: vicepreședinte al Partidului Popular European, negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget al UE și șef al delegației europarlamentare pentru relațiile cu Republica Moldova.

Între 2011 și 2014, un concurs i-a adus un post de consilier politic pentru politici economice și sociale în aparatul PPE, funcție pe care a transformat-o ulterior în cea de consilier politic principal, potrivit ȘtrileProTV.

Anul 2014 a marcat prima sa candidatură pe o listă electorală din România. Mandatul de europarlamentar l-a obținut pe listele Partidului Mișcarea Populară, formațiune apropiată, la acel moment, de președintele Traian Băsescu. Primii ani de mandat i-a dedicat politicilor economice, bugetului comunitar și relațiilor UE cu statele din Parteneriatul Estic.

Patru ani mai târziu, un transfer politic a declanșat o ruptură spectaculoasă. Plecarea sa către Partidul Național Liberal a stârnit furia foștilor colegi din PMP. Aceștia l-au acuzat public de oportunism, au atacat PNL pentru presupusa „racolare" de parlamentari europeni și au emis un comunicat de presă prin care i-au cerut să părăsească Parlamentul European, motivând că „și-ar fi negociat trecerea la PNL".

Declarația de avere din 2024 arată ce avere are familia Mureșan. Alături de soția sa, Cătălina Manea, europarlamentarul deține o locuință de 260 de metri pătrați, ridicată pe un teren de 373 de metri pătrați, în localitatea belgiană Kortenberg, achiziționată în 2020. În România, Cătălina Manea a primit prin moștenire, în 2008, o cotă-parte de 1/2 dintr-o casă de 270 de metri pătrați, un apartament de 75 de metri pătrați și un teren intravilan de 180 de metri pătrați, toate aflate în Brașov.

Potrivit declarației de avere, familia avea și 4 mașini: un Volkswagen din 2010, un Fiat din 2014, un Mercedes din 2021 și un Mini din 2024.

La capitolul plasamente financiare, Mureșan a raportat investiții de aproape 1,2 milioane de euro în titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor Publice. Familia dispunea de conturi curente și de economii deschise în Belgia și România. Portofoliul de acțiuni include participații la Tesla Inc, UiPath Inc, Bloom Energy Corp, Magna International, Plug Power și Fisker Inc.

În coloana datoriilor figurează un credit de 550.000 de euro, contractat la ING Belgia, cu scadența în 2035.

În ceea ce privește veniturile, ultimul an fiscal declarat indică un salariu de 93.793 de euro de la Parlamentul European, la care se adaugă diurne și indemnizații de călătorie însumând 71.514 euro. Cătălina Manea a câștigat, la rândul său, puțin peste 100.000 de euro din activitatea la Banca Europeană de Investiții, în Luxemburg.

Pregătirea sa academică este strâns legată de spațiul german, acesta absolvind Academia de Studii Economice din București în 2004 (secția cu predare în limba germană) și și-a continuat studiile cu un masterat în economie și management la Universitatea Humboldt din Berlin. A fost bursier și ulterior consilier al președintelui Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul Germaniei (Bundestag), Gunther Krichbaum, timp de trei ani. Din 2011, a activat în poziția de consilier politic principal pentru probleme economice în cadrul PPE la Bruxelles.

Siegfried Mureșan, desemnat premier de Nicușor Dan

Text preluat, Ziare.com

Xxxx

Pare un CV de un prim-ministru adevărat!  Oare are şanse?

Ucraina si conducatorii ei, dușmani pe față ai românilor.

Autoritățile din Ucraina au desființat clasa I cu predare în limba română din Orlivka. Părinții, amenințați să-și schimbe opțiunea. Reacția MAE

Începutul anului școlar din sudul regiunii Odesa a debutat cu o controversă, după ce autoritățile au închis clasa I cu predare în limba română din satul Orlivka, fost (Cartal), raionul Reni, la doar patru zile de la deschidere. În zona, etnicii români reprezintă 99,99% din populație. Localitatea se află într-o zonă de frontieră vizată frecvent de atacurile Rusiei, la granița cu România și lângă porturile dunărene ale Ucrainei, transmite TVR Info.

Situația survine în contextul în care Ucraina a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană, proces în care respectarea drepturilor minorităților este o condiție esențială, și ridică semne de întrebare privind demersurile statului român și poziția autorităților de la Kiev față de acțiunile administrației locale din Reni.

Primarul din Reni a fost condamnat în primă instanță la 9 ani de închisoare pentru corupție, dosar aflat acum în apel.

Clasa fusese înființată cu dificultate, după ce părinții care optaseră pentru limba română au fost supuși presiunilor repetate pe parcursul verii să își schimbe opțiunea, potrivit relatărilor BucPress.

Anatoli Abgas, președintele ONG-ului Agenția de Dezvoltare Locală Orlivka (Cartal), a explicat în direct la TVR Info care este situația la Orlivka.

„Părinții au depus cereri pentru clasa I din mai anul trecut, adică anul trecut școlar. După aceea, înainte de 1 septembrie cu două săptămâni, li s-a anunțat că clasa nu poate fi formată din anumite motive economice ale comunității și din cauza reformei învățământului care intră în vigoare de la 1 septembrie 2027.

Cu ajutorul domnului Consul General, domnului Tătaru, el personal a ajutat și au venit la școală, au venit părinții și au depus din nou cereri, după ce au fost rescrise pentru clasa ucraineană, au fost din nou cereri depuse pentru clasa română.

După ce a plecat domnul Consul, iarăși s-au folosit și amenințări, și intimidări, și presiuni și părinții cred că nici nu or să mai vrea încă o dată să mai depună cereri, pentru că sunt speriați și intimidați.

De aceea, s-a făcut peste doar trei zile și i-a pus să menționeze în declarații că, vezi tu, Doamne, la copii le e greu să învețe în limba maternă, de aceea îi trec în limba ucraineană. Ce presupune, aș zice așa, o mască. De aceea suntem foarte indignați în acest moment și, într-un fel, supărați că s-a ajuns aici, mai ales că suntem…

Ucraina e o țară candidată la aderare la Uniunea Europeană și speram ca toată această legislație, măcar că ea este, toată legislația este, avem totul, doar că ne trebuie să fim susținuți în aceste momente și că vrem să cerem ca România să ne ajute în momentul în care se facă niște demersuri pentru niște excepții, pentru, de exemplu, pentru comunitatea românească care este mai densă în teritoriu și am vrea să fie făcute niște demersuri pentru ca reforma învățământului să prevadă niște excepții. Pe noi ne interesează populația românească, adică minoritatea națională română", a explicat Anatoli Abgas.

Anatoli a povestit la TVR Info cum au fost intimidați părinții copiilor care ar fi urmat să învețe în limba română și forțați să își schimbe cererile.

„Părinții au fost intimidați, în primul rând de directoarea școlii. … le-a zis că de la administrația locală le va fi sustrase toate ajutoarele, că toți au copii, toți primesc niște subvenții, chestii, că bărbații voștri vor fi luați la armată, că li se vor tăia de la servicii, de la muncă – fiecare muncește și au niște ajutoare acolo, primesc salarii, că vor fi dați afară de la lucru, că copiii nu vor avea nicio posibilitate să învețe, că vor fi duși în fața la serviciile SBU și vor fi puși în genunchi ca să-și ceară scuze că sunt niște trădători ai țării.

Și noi din cauza aceasta am ajuns la acest moment, că ne fac din dreptul nostru, care este un drept fundamental de a studia în limba maternă, ne-am transformat, nu știu din ce cauză, în trădători.

Dar acum înțelegem de ce. Pentru că lor le e mult mai ușor să închidă direcția și în general învățământul în limba română, decât să facă un liceu în limba română, ca să susțină mai departe învățământul în limba română„, spune Anatoli Abgas.

ONG-ul condus de el, Agenția de Dezvoltare Locală Orlivka (Cartal), a trimis și o scrisoare deschisă către autoritățile ucrainene, inclusiv către Administrația Președintelui Ucrainei, pentru a semnala această situația gravă de la Orlivka.

Analiștii militari invitați în emisiunea Frontul spun că situația este una gravă și cer un răspuns ferm din partea statului român.

Comandor (r) Sandu Valentin Mateiu: „Nu e doar o nedreptate, este o nerușinare și cred că trebuie să dea socoteală nu numai directoarea. Acolo este o întreagă conspirație anti-românească, să le ia drepturi pe care le-au avut și în vremea anumii sovietice. Iar statul român nu trebuie să doarmă."

General (r) Marius Crăciun: „Nu e suficient să-l cheme pe ambasadorul Ucrainei și să protesteze Ministerul de Externe, aici trebuie măsuri de retorțiune, blocarea exportorilor ucrainiene, blocarea sprijinului militar de pe teritoriul României până se rezolvă problemele."

Gândul.ro