Poate înțelegeți ceva! România asediată!

Tratatul de la Kuciuk-Kainargi

Gemini

Tratatul de la Kuciuk-Kainargi

https://share.gemini.google/xHjRN9llHOEL

Created with Flash 30 August 2026 at 11:56

Published on 30 August 2026 at 12:21

Kuciuk Kainargi

Kainardja (în bulgară Кайнарджа, denumit în trecut Cainargeaua Mică și Kuciuk Kainargi), este un sat în regiunea Silistra, Dobrogea de Sud, nord-estul Bulgariei. Satul se află amplasat la altitudinea de 173 m deasupra n.m. și avea, la recensământul din 2008, 882 locuitori.

Locul în  care a fost semnat Tratatul 

Localitatea a intrat în istorie prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi (iulie 1774), pace prin care s-a încheiat Războiul Ruso-Turc din 1768–1774; la acea vreme, localitatea făcea parte din Imperiul Otoman. În 1878, odată cu tratatul de la Berlin, a devenit parte a Bulgariei autonome și apoi, din 1908, independente. În 1913, în urma celui de al Doilea Război Balcanic, a fost inclus în Regatul României prin tratatul de la București, făcând parte până în 1940 din plasa Ostrov a județului Durostor, fiind denumit Cainargeaua Mică. În 1940, tratatul de la Craiova a dus la revenirea administrației bulgărești asupra localității. De atunci, face parte din regiunea Silistra, cu întrerupere între 1987–1999, în perioada organizării administrative concepute de guvernul comunist al lui Todor Jivkov, când a fost parte a provinciei Razgrad.

Pacea de la Kuciuk-Kainargi (sau Tratatul de la Küçük Kaynarca) a fost un acord politic și teritorial major semnat pe 21 iulie 1774 între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, punând capăt Războiului Ruso-Turc din 1768–1774. Tratatul a fost parafat în localitatea Kuciuk-Kainargi (astăzi Kainardja, în nord-estul Bulgariei).

Acesta a marcat un punct de cotitură istoric în Balcani și la Marea Neagră, consfințind declinul accelerat al Imperiului Otoman și ascensiunea Imperiului Rus ca mare putere protectoare a creștinilor din regiune.  

EBSCO

Principalele prevederi ale tratatului

Independența Hanatului Crimeii: Tătarii din Crimeea au fost declarați independenți din punct de vedere politic față de Înalta Poartă (menținând doar o subordonare religioasă față de Sultan ca calif). Aceasta a fost o etapă intermediară prin care Rusia a pregătit anexarea completă a peninsula Crimeea, realizată ulterior în 1783.  

crimea-platform.org

Acces la Marea Neagră și strâmtori: Rusia a obținut ieșire directă la Marea Neagră și dreptul de navigație comercială liberă pe apele otomane, inclusiv trecerea prin strâmtorile Bosfor și Dardanel către Marea Mediterană.  

Britannica

Garanții și protectorat asupra Principatelor Române:

Moldova și Țara Românească au primit confirmarea restaurării vechilor privilegii fiscale și administrative.

Rusia a obținut dreptul diplomatic de a interveni la Poartă în favoarea celor două Principate, punând bazele protectoratului rus din secolul al XIX-lea.  

Britannica

Protecția creștinilor ortodocși: Rusia a primit dreptul de a construi o biserică ortodoxă la Constantinopol și de a emite reprezentări diplomatice în favoarea supușilor creștini din Imperiul Otoman (clauză interpretată ulterior de țari ca un drept general de protecție asupra ortodocșilor din Balcani).  

Britannica

Câștiguri teritoriale direct rusești: Rusia a preluat controlul fortărețelor Azov, Kerci și Yeni-Kale, precum și teritoriul dintre râurile Nipru și Bugul de Sud.

Importanța istorică

Tratatul de la Kuciuk-Kainargi a modificat fundamental echilibrul de putere în Europa de Sud-Est. A deschis drumul expansionismului rus către strâmtorile Mării Negre și a inaugurat faza acută a "Problemei Orientale", dominând politica externă a marilor puteri europene până la Primul Război Mondial.

Romania a pierdut cele trei judete din sudul Moldovei?

Nu. Principatele Române (Moldova și Țara Românească) nu făceau parte dintr-un stat unificat numit „România” în anul 1774, când s-a semnat Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, și nici nu au pierdut atunci cele trei județe din sudul Basarabiei.

Pierderea și ulterior reprimirea sau pierderea definitivă a celor trei județe din sudul Moldovei (Cahul, Bolgrad și Ismail) s-au desfășurat în alte momente istorice bine definite:

Chronologia drepturilor asupra celor trei județe

1812 (Tratatul de la București): În urma Războiului Ruso-Turc (1806–1812), Imperiul Rus a anexat întreaga parte de est a Moldovei (teritoriul dintre Prut și Nistru, denumit ulterior Basarabia), inclusiv județele Cahul, Bolgrad și Ismail.

1856 (Tratatul de la Paris): După înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii, marile puteri europene au decis restituirea sudului Basarabiei (județele Cahul, Bolgrad și Ismail) către Principatul Moldovei, pentru a îndepărta Rusia de la gurile Dunării. Trei ani mai târziu, în 1859, aceste județe au devenit parte integrantă a Statelor Unite ale Moldovei și Țării Românești (România).

1878 (Tratatul de la Berlin): În urma Războiului de Independență (1877–1878), deși România a fost aliata Rusiei împotriva Imperiului Otoman, Rusia țaristă a reanexat cu forța cele trei județe din sudul Moldovei. În schimb, României i-au fost recunoscute independența și suveranitatea asupra Dobrogei, Deltei Dunării și Insulei Șerpilor.

1918: Sudul Basarabiei s-a reunit cu România alături de întreaga Basarabie prin decizia Sfatului Țării.

1940 / 1944: În urma Ultimatumului sovietic din iunie 1940 (pactul Ribbentrop-Molotov) și ulterior la sfârșitul Al Doilea Război Mondial (Tratatul de Pace de la Paris din 1947), teritoriul a fost încorporat în Uniunea Sovietică (fiind atribuit Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene), unde a rămas și după destrămarea URSS, făcând parte astăzi din Ucraina (regiunea Odesa).

Rolul Tratatului de la Kuciuk-Kainargi (1774)

Tratatul de la Kuciuk-Kainargi a protejat integritatea teritorială a Moldovei la acea dată, nefiind cedat niciun județ. Dimpotrivă, prin intermediul Rusiei, Poarta Otomană a fost obligată să restituie Moldovei raialele turcești de la Hotin, Bender, Akkerman (Cetatea Albă), Chilia și Renin, restaurând temporar granițele istorice ale Principatului.

Este o ordine a razboaielor ruso - turce cronologic. Consecinte?

Confuzia legată de cele trei județe din sudul Moldovei (Cahul, Bolgrad și Ismail) vine din faptul că ele au reprezentat principala „monedă de schimb” geopolitică între marile imperii în timpul seriei de războaie ruso-turce din secolele XVIII–XIX.

Războaiele ruso-turce s-au desfășurat pe parcursul a peste două secole. Mai jos este cronologia celor mai importante conflicte (din perspectiva spațiului românesc), alături de consecințele lor majore și evoluția teritorială.

Cronologia războaielor ruso-turce și consecințele lor

Războiul din 1710–1711 (Campania de la Stănilești)

Context: Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, se aliază cu țarul Petru cel Mare împotriva otomanilor.

Consecințe: Ruso-moldovenii sunt înfrânți la Stănilești pe Prut. Turcii își pierd încrederea în domnitorii pământeni și instaurăm Regimul Fanariot în Moldova (1711) și Țara Românească (1716).

Războiul din 1735–1739

Consecințe: Încheiat prin Tratatul de la Belgrad (1739). Rusia obține fortăreața Azov, dar fără drept de a ține o flotă militară în Marea Neagră.

Războiul din 1768–1774

Consecințe: Încheiat prin Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774). Rusia devine putere protectoare a creștiniilor ortodocși din Imperiul Otoman și își asigură ieșirea la Marea Neagră. Bucovina este cedată de otomani Austriei în 1775 ca recompensă pentru neutralitate.

Războiul din 1787–1792

Consecințe: Încheiat prin Tratatul de la Iași (1792). Imperiul Rus ajunge la granița Nistrului, devenind vecin direct cu Moldova. Otomanii cedează teritoriul numit Transnistria (între Bug și Nistru).

Războiul din 1806–1812

Consecințe: Încheiat prin Tratatul de la București (1812).

Impact teritorial: Rusia anexează pentru prima dată întreaga Basarabie (jumătatea estică a Moldovei dintre Prut și Nistru, inclusiv județele Cahul, Bolgrad și Ismail).

Războiul din 1828–1829

Consecințe: Încheiat prin Tratatul de la Adrianopol (1829).

Impact: Se abolește monopolul economic otoman asupra Principatelor; Brăila, Giurgiu și Turnu Măgurele (raialele) sunt restituite Țării Românești. Principatele intră sub ocupație și protectorat rus, fiind redactate Regulamentele Organice (primele constituții românești).

Războiul Crimeii (1853–1856)

Consecințe: Încheiat prin Tratatul de la Paris (1856). Rusia este înfrântă de o coaliție formată din Imperiul Otoman, Franța, Marea Britanie și Regatul Sardeniei.

Impact teritorial: Rusia este obligată să restituie Moldovei cele trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), pierzând accesul la gurile Dunării. Acest lucru facilitează Unirea Principatelor din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza.

Războiul din 1877–1878 (Războiul de Independență)

Consecințe: Încheiat prin Tratamentele de la San Stefano și Berlin (1878).

Impact teritorial: Este recunoscută independența României. Rusia reanexează cu forța cele trei județe din sudul Moldovei (Cahul, Bolgrad, Ismail). Ca compensație teritorială și istorică, României îi sunt atribuite Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor.

Primul Război Mondial (1914–1918)

Consecințe: Confruntarea finală dintre cele două imperii. Prăbușirea ambelor imperii (Țarist și Otoman) a permis Marea Unire din 1918, când Basarabia (inclusiv cele 3 județe) s-a unit cu România.

Sinteza situației celor 3 județe (Cahul, Bolgrad, Ismail)

Perioadă Stăpânire / Apartenență

Până în 1812 Principatul Moldovei

1812 – 1856 Imperiul Rus (prin Tratatul de la București)

1856 – 1878 Moldova / România (restituite prin Tratatul de la Paris)

1878 – 1918 Imperiul Rus (reanexate prin Tratatul de la Berlin)

1918 – 1940 Regatul României (Marea Unire)

1940 / 1944 – prezent URSS / Ucraina (Regiunea Odesa)

Google Privacy PolicyOpens in a new window

Google Terms of ServiceOpens in a new window

Your privacy and Gemini AppsOpens in a new window

Gemini may display inaccurate info, including about people, so double-check its responses.

Monstrul mărilor”, sclavul caucazian care i-a înfruntat pe ruși și avea un animal de companie terifiant

Unul dintre cele mai fascinante personaje ale istoriei a fost fără îndoială Cezayirli Gazi Hasan Pasha. Acesta a fost un sclav de origine georgiană care a ajuns unul dintre cei mai mari demnitari din Imperiul Otoman. Era poreclit „Spaima Mărilor" și avea un animal de companie înspăimântător. 

„Spaima Mărilor" , Amiralul Hasan Pașa și leul său Foto: Ferhat Güzelırmak

În secolul al XVIII-lea, rușii și turcii se luptau pentru supremație în Balcani și Marea Neagră. Imperiul Otoman, o uriașă forță politică și militară în Evul Mediu, începea să devină slăbit, învechit, în zorii epocii moderne.

Profitând de slăbiciunea sa, Imperiul Țarist își întindea influența tot mai mult. Ba chiar, în războiul ruso-turc din 1768-1774, a decis să mute războiul în fiefurile otomane din Mediterana. Mai precis, atacase o serie de insule din Marea Egee, importante baze militare și navale otomane. Așa s-a întâmplat și în 1770, când rușii au început să asedieze Lemnosul.

Timp de trei luni, garnizoana otomană din Lemnos făcuse față unui asediu dezlănțuit, condus de contele Alexei Grigorievici Orlov. Către finele lunii octombrie, garnizoana otomană era pe punctul de a ceda, din cauza bombardamentelor și a foametei. Înainte să scoată steagul alb, comandanții cetății din Lemnos au aruncat o privire în zare. Și au văzut izbăvirea. O flotă otomană venea cu vântul în pânze către Lemnos. În câteva ore, fortăreața a fost despresurată, iar rușii alungați cu pierderi grozave. Era una dintre cele mai grozave victorii otomane din secolul al XVIII-lea, o victorie care amintea de marile succese turcești din Evul Mediu.

Artizanul acesteia era un tânăr comandant, care, la apogeul carierei, va fi numit cu teamă și respect „Spaima mărilor". Dintr-un simplu sclav cu origini caucaziene ajunsese cel mai de temut amiral otoman, însoțit în permanență de un animal de companie care dădea fiori reci pe șira spinării. Aceasta este povestea lui Cezayirli Gazi Hasan Pasha, un om cu un destin demn de un film hollywoodian sau roman de aventuri.

Cezayirli Gazi Hasan Pasha sau, pur și simplu, Hasan Pașa, a fost la origine un sclav. Se știe doar că s-a născut în 1713. Însă nimeni nu știe în ce familie s-a născut sau, cu precizie, în ce oraș, sat sau cătun. Este cert că avea origini caucaziene, mai precis georgiene. Cel mai probabil, a fost răpit din copilărie, pe la vârsta de 10-11 ani, în timpul unui raid tătăresc în Georgia. A fost ulterior dus și vândut la Caffa, intermediarilor care l-au transportat ulterior în Imperiul Otoman. A fost vândut drept sclav unui negustor bogat din Tekirdağ (un oraș din nord-vestul Turciei de astăzi), numit Hacı Osman Ağa. Copilul georgian a primit numele de Hasan și a impresionat pe toată lumea cu inteligența și hărnicia sa. Mai mult decât atât, era un copil cinstit, cu simț ascuțit al onoarei.

Pentru Hacı Osman, Hasan a devenit ca un copil. Îl îndrăgea peste măsură. I-a oferit o educație bună. Hacı Osman îl îndrăgea atât de tare, încât i-a oferit libertatea. Ba chiar i-a dat-o de soție, la vârsta maturității, pe propria fiică. Hasan era și un tânăr puternic, curajos și inteligent, pasionat de arta militară. Învățase deja din adolescență meseria armelor, iar după ce s-a căsătorit, a fost recrutat în corpul ienicerilor din Algeria (Garp Ocakları), o unitate de elită. În scurt timp, Hasan a reușit să facă o impresie extraordinară și ca ienicer. Era renumit pentru onestitate, curaj, dar și priceperea în domeniul militar. Nu în ultimul rând, era considerat un tânăr inteligent și înțelept, cu multe cunoștințe.

Hasan a devenit în scurt timp o adevărată legendă a ienicerilor din Algeria. „A participat, de asemenea, la campaniile împotriva Rusiei și Austriei și a jucat un rol important în asediul Belgradului. Interesul său pentru participarea la expediții maritime avea să-l transforme în scurt timp pe Hasan într-unul dintre cei mai importanți căpitani de galere ai marinei otomane din regiune", precizează Levent Kirval în „The era of “Ghazi Hasan Pasha of Algiers" (1713–1790) and its aftermath: the last visionary Ottoman Grand Admiral (Grand Vizier)".

Așa cum am văzut, Hasan a ajuns de la statutul de simplu sclav la cel de soldat simbol al Imperiului Otoman și, mai mult decât atât, comandant de galeră otomană în Mediterana. Hasan era pasionat de marină și, totodată, se pricepea foarte bine. Părea că acolo și-a atins apogeul carierei. Și așa, destul de mult pentru un fost sclav. Cu toate acestea, un raid rusesc avea să schimbe întreaga viață a lui Hasan, comandantul de galeră. Pe 5 iulie 1770, o puternică flotă rusească din Marea Baltică a pătruns în premieră în Marea Egee. Rușii doreau să blocheze strâmtorile Bosfor și Dardanele și, totodată, intenționau să sprijine revolta grecească împotriva otomanilor.

Cum au devenit șpaga și turnătoria un mod de viață la români. Vremurile în care au prins rădăcini „școala vieții" și „băieții deștepți"

După o primă ciocnire violentă pe mare, navele otomane s-au retras în poziții defensive în interiorul golfului îngust Çeşme, bazându-se pe protecția fortăreței de pe țărm. În noaptea de 7 iulie, profitând de înghesuiala navelor turcești, rușii au lansat proiectile incendiare și nave-capcană pline cu explozibil. O singură navă otomană a luat foc inițial, însă flăcările s-au extins rapid, provocând explozii în lanț care au transformat întregul golf într-un infern și au nimicit flota sultanului. Otomanii au pierdut peste 15 nave de linie, numeroase ambarcațiuni mici și aproximativ 3.000 de oameni. Rușii au pierdut o singură navă mare (în prima zi de luptă) și în jur de 600 de marinari. Ei bine, tocmai în acest infern, Hasan a strălucit. Doar galera comandată de el a reușit să spargă blocada rusească și să scape teafără. Mai mult decât atât, cu o singură galeră, Hasan a reușit să producă pagube navelor rusești în drumul său către largul mării.

De altfel, Hasan s-a opus deciziei Marelui Amiral al Marinei Otomane, Mandalzade Hüseyin Pașa, de a poziționa flota între insula Chios și Golful Çeşme, adoptând o poziție defensivă și, în felul acesta, expunându-se dezastrului. Hasan nu a fost ascultat de marele amiral, un comandant foarte orgolios. După ce a scăpat de la Çeşme, înainte de a porni spre Istanbul, Hasan Pașa a atacat insula Lemnos și i-a alungat pe ruși de acolo. Apoi, a informat Înalta Poartă despre Raidul de la Çeşme.

Pentru succesele sale de la Lemnos, dar și pentru curajul său de la Çeşme, Hasan Pașa a primit titlul de Mare Amiral al Marinei Otomane și l-a înlocuit pe Mandalzade Hüseyin Pașa. Se năștea o adevărată legendă a Mediteranei. În fruntea navelor sale, Hasan Pașa a repurtat numeroase victorii navale și, totodată, a participat activ la înăbușirea tuturor revoltelor din teritoriile otomane. A primit supranumele de „Monstrul mărilor", datorită capacității sale de a băga spaima în inamic încă de la începutul luptei.

Hasan Pașa nu a fost doar un comandant de navă incredibil și un războinic curajos, ci și un adevărat reformator. Era un lider otoman luminat care înțelegea nevoia de progres și de aliniere la standardele moderne militare și navale. „După ce Hasan Pașa a preluat conducerea marinei în calitate de Mare Amiral, a inițiat înființarea unor noi șantiere navale și lucrări de renovare și modernizare a flotei. A făcut mai mulți pași pentru a împiedica Imperiul Otoman să-și piardă puterea navală în Marea Mediterană și a jucat un rol esențial în modernizarea Marinei Otomane. Hasan Pașa, care a deținut diferite funcții și titluri în Marina Otomană în timpul domniilor sultanilor Mustafa al III-lea (1757–1774) și Abdulhamid I (1774–1789), a acordat, de asemenea, o mare importanță educației și pregătirii noilor ofițeri și marinari. Convingându-l pe sultanul Mustafa al III-lea, el a inițiat înființarea unei școli navale în 1775", preciza același Levent Kirval.

29 octombrie: S-a născut Regina Maria, supranumită și „Mama răniților" pentru sprijinirea armatei în Primul Război Mondial

La această școală navală au fost angajați specialiști din toată Europa, inclusiv francezi și englezi. Ea a fost predecesoarea atât a Academiei Navale Turce, cât și a Universității Tehnice din Istanbul și a jucat un rol important în dezvoltarea practicilor și tehnologiilor maritime otomane, precum și în modernizarea armatei și marinei otomane. Hasan Pașa era atât de respectat încât avea o imunitate aproape totală. Era considerat un fel de vice-sultan. De altfel, a fost numit și Mare Vizir. Prezența sa era impresionantă, mai ales la bordul navelor sale amiral. Era peste tot însoțit de un animal de companie neobișnuit. Mai precis, un leu de Atlas. Este vorba despre o specie de lei, astăzi dispărută, care trăia în Africa de Nord, în zona Munților Atlas.

Nu în ultimul rând, datorită onestității și caracterului său deosebit, Hasan Pașa a fost implicat în activități filantropice. Adică a făcut pe cheltuială proprie băi publice, fântâni și multe opere de binefacere. Fiind un musulman convins și pios, a contribuit la construirea de moschei și școli religioase (medrese).

A murit la 19 martie 1790, la vârsta de 77 de ani. Moartea sa este învăluită de mister. Se spune că tocmai cei care se opuneau progresului în Imperiul Otoman l-ar fi otrăvit. Alții zic că ar fi murit din cauza unei boli, dar nu se știe ce boală. Astăzi, statuia sa împodobește orașul-stațiune Çeşme, alături de leul pe care îl domesticise în timp ce se afla în Africa și pe care îl lua cu el pretutindeni. Hasan Pașa a fost „Monstrul Mărilor" și temutul pașă cu leu, dar și unul dintre iluminiștii turci, un om care dorea să modernizeze armata și societatea în care trăia.

Cine a fost Sfântul Alexandru și de ce este sărbătorit pe 30 august

Sfântul Alexandru este prăznuit pe 30 august, zi în care numeroși români își sărbătoresc onomastica. Considerat unul dintre marii apărători ai credinței creștine, acesta a trăit în secolul al IV-lea și a fost patriarh al Constantinopolului. Numele său, care înseamnă „apărător al oamenilor", a rămas până astăzi unul dintre cele mai răspândite, inclusiv în România.

Cine a fost Sfântul Alexandru și de ce este sărbătorit pe 30 august Foto: Episcopia Tulcii

Sfântul Alexandru s-a născut în jurul anului 239 și a fost ucenic al Sfântului Mitrofan, episcopul Constantinopolului. În anul 325, când împăratul Constantin cel Mare a convocat Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, Mitrofan, ajuns la o vârstă înaintată, nu a putut participa și l-a trimis pe Alexandru să îl reprezinte. La Sinod, Alexandru s-a numărat printre cei care au combătut învățăturile lui Arie, aflate în centrul uneia dintre cele mai importante controverse religioase ale epocii. După moartea Sfântului Mitrofan, Alexandru i-a urmat la conducerea Bisericii din Constantinopol.

Tradiția bisericească îi atribuie Sfântului Alexandru mai multe minuni, printre care vindecări și izgonirea demonilor. Se spune, de asemenea, că prin rugăciunile sale ar fi salvat Constantinopolul de la distrugere în timpul unei furtuni puternice. O altă relatare vorbește despre confruntarea sa cu un filosof păgân, pe care Alexandru l-ar fi făcut să amuțească prin rugăciune și care, ulterior, ar fi ales să se boteze.

Disputa în care a fost implicat Sfântul Alexandru pornea de la învățăturile lui Arie, care susținea că Iisus Hristos nu este de aceeași natură și egal cu Dumnezeu Tatăl. Potrivit surselor bisericești, Sfântul Alexandru a murit la vârsta de 98 de ani.

Pe 30 august își sărbătoresc onomastica, în primul rând, cei care poartă numele Alexandru și Alexandra. Sunt sărbătorite însă și mai multe forme derivate sau diminutive folosite în România.

Printre acestea se numără Alex, Andra, Sandra, Sandu, Sanda, Săndel, Alexandrina, Lixandru, Lixandra, Sașa, Alexie, Alexis, dar și variante precum Alessandro și Alessandra.

În calendarul ortodox, pe 30 august sunt pomeniți și Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, precum și Sfinții Ierarhi Alexandru, Ioan și Pavel cel Nou, patriarhi ai Constantinopolului.

Adevărul.ro 

Ziua Limbii Române, marcată în premieră în Ucraina. Evenimentele organizate la Cernăuţi

Cernăuți, Ucraina, Foto: Adi Iacob / HotNews

Ziua Limbii Române a fost marcată sâmbătă, în premieră, la Cernăuţi.

Reprezentanţii autorităţilor române, ai diplomaţiei române din Ucraina, dar şi ai comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi au depus coroane de flori la statuia lui Taras Shevchenko şi la statuia lui Mihai Eminescu din centrul oraşului, relatează Agerpres. De asemenea, au fost aprinse candele la Memorialul Eroilor din Piaţa Centrală din Cernăuţi.

La eveniment au participat ambasadorul României la Kiev, Victor Micula, consulul general al României la Cernăuţi, Irina Loredana Stănculescu, secretarul de stat în Ministerul Culturii, Diana Băciuna, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, dar şi guvernatorul militar al regiunii Cernăuţi, Ruslan Osipenko, şi preşedintele Consiliului Raional Cernăuţi, Mykola Guitor.

Ulterior, oficialii români au avut o întrevedere cu liderii comunităţii româneşti la Palatul Naţional.

„Asistăm la un moment istoric, pentru că, pentru prima dată în istoria noastră, România, Republica Moldova şi Ucraina sărbătoresc Ziua Limbii Române în aceeaşi zi. Şi mă bucur să văd reacţia pe care decretul preşedintelui Zelenski din martie a generat-o în rândul autorităţilor din Ucraina", a declarat ambasadorul Victor Micula.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Culturii Diana Băciuna a apreciat declararea datei de 31 august drept zi a Limbii Române.

Oficialul guvernamental a mulţumit românilor din Ucraina pentru păstrarea şi promovarea limbii române.

„Vreau să mulţumesc tuturor părinţilor care au transmis copiilor limba română, tuturor artiştilor care o cântă, tuturor scriitorilor care îşi exprimă gândurile folosind limba română, tuturor jurnaliştilor, tuturor celor care au reuşit să o transmită din tată în fiu, din mamă în fiică. Este meritul tuturor membrilor comunităţii din Ucraina că au păstrat limba română", a afirmat Diana Băciuna.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, în martie, decretul privind instituirea Zilei Limbii Române în Ucraina.

„În vederea dezvoltării înţelegerii reciproce, respectului reciproc şi cooperării în relaţiile ucraineano-române, încurajând dialogul intercultural, având în vedere conservarea identităţii şi dezvoltând identitatea lingvistică şi culturală a cetăţenilor ucraineni, decretez: Se instituie Ziua Limbii Române în Ucraina, care va fi sărbătorită anual la 31 august", se arăta în decretul semnat de Zelenski.

DOCUMENT Ce prevede parteneriatul strategic dintre Ucraina și România despre drepturile minorității de români

Mormântul fostului consul al Regatului României la Cernăuţi, George D. Gallin, care se află în cimitirul istoric din oraşul Cernăuţi, a fost restaurat în baza unui proiect derulat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Consulatul General al României la Cernăuţi şi Asociaţia pentru Protecţia Patrimoniului.

Cripta, care a fost vandalizată în perioada sovietică şi care se afla în pericol de prăbuşire, a fost refăcută după 86 de ani în care nu a mai fost întreţinută. Lucrarea a fost realizată de restauratorul Laurenţiu Dragomir, care este şi preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Patrimoniului, relatează Agerpres.

Oficialii români prezenți sâmbătă la Cernăuţi au depus de asemenea flori la mormântul lui George D. Gallin, în anul în care se împlinesc 105 ani de la moartea diplomatului român.

„Cimitirul istoric, un Panteon al personalităţilor româneşti care şi-au găsit adormirea aici, are nevoie de renovare şi cred că un proiect transfrontalier ar fi binevenit. Şi cred că este de datoria noastră să păstrăm vie memoria înaintaşilor noştri", a afirmat consulul general Irina Loredana Stănculescu.

Potrivit restauratorului Laurenţiu Dragomir, în cimitirul istoric din Cernăuţi se află 600 de morminte ale unor personalităţi din istoria României, printre care şi Aron Pumnul, profesorul lui Mihai Eminescu.

Mormântul lui Aron Pumnul în cimitirul românesc din Cernăuţi. FOTO: AGERPRES

Murături și trufandale

Am încercat să-mi reamintesc cele două  definiții  de bază ale chimiei. Am constatat că mi-au ramas crâmpeie in memorie care nu se legau.  Am fost olimpic la chimie, în liceu. Am meditat zeci de elevi. Unii dintre ei au intrat cu media zece, medicină, petrol si gaze, chimie industrială, universitate.

 Fosta-i lele!

Mă uitam pe WhatsApp la o poză a unor prieteni " americani " cu Murături. Frumoasă  poză dar...

In cursul  dimineții am conversat cu fratele meu, video...

Despre ce credeți?

Murături,  Murături,  Murături....

Masa atomică  si moleculară pentru cei la vârsta trufandalelor:

Masa atomică și masa moleculară reprezintă două concepte fundamentale în chimie care exprimă masa atomilor, respectiv a moleculelor, raportată la o unitate de măsură standard.

Un ticălos în fruntea statului?

Reacția lui Tudor Chirilă la scandalul Pahonțu

Tudor Chirilă. Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Actorul Tudor Chirilă a comentat reacția lui Nicușor Dan privind dezvăluirile Recorder și Snoop legate de activitatea șefului SPP Lucian Pahonțu ca ofițer al Securității. Chirilă susține că reacția președintelui este „o nouă probă de ticăloșie" și că românilor li se oferă „România funestă" în locul „României oneste" promise.

„Nicușor Dan a dat o nouă probă de ticăloșie. Nu credeam că poate ajunge atât de jos", își începe Tudor Chirilă postarea pe Facebook.

Actorul susține că Lucian Pahonțu trebuia înlocuit de la conducerea SPP încă de la preluarea mandatului de către Nicușor Dan, indiferent de trecutul său.

„Ți se pare normal ca într-un asemenea loc să ai șef de serviciu un individ timp de 21 de ani? Ce e asta, dictatura instituțiilor? Cât de democratic și transparent instituțional e ca un om să acumuleze informații pe care le poate folosi în fel și chip atâta timp? Așa că NORMAL era să îl demită pe Pahonțu ÎNAINTE de orice fel de discuție. Ca un vânt al schimbării. Dar a preferat liniștea mlaștinilor", crede actorul.

În al doilea rând, el impută președintelui faptul că nu luat în calcul ipoteza ca afirmațiile publicate de presă să fie adevărate.

„În ciuda faptului că tu nu l-ai evaluat în niciun fel, ba da, pardon, cu „propriile simțuri", dai verdictul că omul e „curat". Nu pui la îndoială nicio secundă convingerea ta și trimiți ancheta jurnalistică în derizoriu. Îl speli de securism și îl faci profesionist. Tare", scria Chirilă.

Apoi acesta amintește că SPP are inclusiv atribuții de strângere de informații, ceea ce contrazice afirmația lui Nicușor Dan potrivit căreia „SPP nu este un serviciu secret".

„Reducționism ticălos pentru că da, SPP nu e un serviciu secret ca SRI sau SIE, dar are atribuții în domeniul securității naționale și are prin lege inclusiv atribuții de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, desfășurate inclusiv acoperit, în scopul protecției demnitarilor. Prin lege, da?", susține artistul.

„Să nu fii dispus să iei în calcul nici măcar o secundă calitatea de ofițer al aparatului represiv ceaușist, să insiști că nu se poate demonstra participarea la represiune, deși nici tu nu poți demonstra contrariul (în timp ce documentele nu-ți dau dreptate), înseamnă că deja ești de partea greșită a istoriei și jignești memoria celor care au luptat și au murit pentru libertatea și democrația confiscată ulterior de securiști ca Pahonțu și compania. Șase milioane de români au sperat la România onestă și primesc România funestă", conchide Tudor Chirilă.

În finalul postării, el postează prevederile legale care arată că SPP are atribuții clare de serviciu de informații.

Șeful statului a comentat de la Chișinău, unde a susținut o conferință de presă după reuniunea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski, dezvăluirile privind trecutul generalului Lucian Pahonțu.

Nicușor Dan a spus că în investigația Recorder el a văzut un titlu care l-a îngrijorat, dar că acea afirmație nu a fost confirmată de conținutul articolului. În privința celorlalte dezvăluiri, făcute de Snoop, președintele a fost întrebat explicit de către Ziarul de Gardă din Chișinău dacă i se pare normal că Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică.

Nicușor Dan a spus că CSAT a făcut o verificare în privința generalului cu mulți ani în urmă.

„Am citit un titlu care m-a îngrijorat, am citit un articol și nu am găsit nimic. Asta e analiza la momentul ăsta", a fost comentariul scurt al lui Nicușor Dan despre investigația Recorder care a arătat că șeful SPP a participat la masacrul din 21 decembrie 1989 și la represiunea din Piața Universității, de dinainte de Mineriadă.

Întrebat despre promisiunea sa de la începutul mandatului potrivit căreia va face o evaluare a generalului Lucian Pahonțu, șeful statului a declarat:

„O evaluare a SPP am făcut-o cu propriile simțuri. Pare că funcționează, un serviciu profesionist. Și reacțiile serviciilor externe cu care tangențial m-am intersectat sunt în aceeași direcție. O evaluare managerială nu am făcut special pentru domnul Pahonțu, deoarece sunt multe multe alte restanțe mult mai importante. Eu am văzut un articol de presă cu un titlu care nu e justificat de conținut. Nu știu care e scandalul".

El a fost întrebat explicit și despre investigația Snoop, care a arătat că Lucian Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică. „Acceptați un șef de serviciu secret în România are îngreunează aplicarea legii în ceea ce-l privește?", a fost întrebarea pusă.

„Repet, SPP nu e un serviciu secret, e un serviciu de pază. Domnul Pahonțu, conform legii, când a fost numit de către CSAT acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS cu privire la faptul dacă el a făcut sau nu poliție politică. Am citit un titlu care m-a îngrijorat, am citit un articol și nu am găsit nimic. Asta e analiza la momentul ăsta", a răspuns președintele Dan.

Dr.Boz

Salt water kills bacteria. Salt water kills viruses. Salt water kills fungus. Salt water kills yeast.

All four. At once. In minutes.

No prescription required. No waiting room. No insurance claim.

The moment I can feel the invasion starting — that first tickle at the back of the throat — I flush. Five times if I have to.

The invasion that would have taken a week takes two days.

Poienarii Rali, 28 august 2026. Creația nepoatei, Carissa.

Nicușor Dan nu mai folosește intermediari. Lucrează direct cu Tartorul Pădurii”. Mesaj dur din SUA după ce președintele l-a apărat pe șeful SPP Lucian Pahonțu.

Nicușor Dan. Foto: Wojtek RADWANSKI / AFP / Profimedia

„Nu știu un alt caz de om politic în Europa postcomunistă care să-și fi făcut praf autoritatea cu o asemenea viteză", a afirmat despre președintele Nicușor Dan profesorul Vladimir Tismăneanu, care predă la Universitatea Maryland din Statele Unite, după comentariile făcute joi seara de șeful statului în legătură cu generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Pază și Protecție.

„Iohannis era omul ‘băietilor’ prin protectorul său Felix. Nicușor Dan nu mai folosește intermediarii. Lucrează direct cu Tartorul Pădurii. Trasmisionistul Pahonțu. Ăla cu masacrul din 21 decembrie și cu Mineriada din 13-15 iunie", a scris Vladimir Tismăneanu într-un mesaj pe care l-a publicat pe pagina sa de Facebook.

„Profesionistul lui Pește Prăjit. Nu știu un alt caz de om politic în Europa postcomunistă care să-și fi făcut praf autoritatea cu o asemenea viteză. Om de nimic fiind, e fatal condus de instinctul neantului", a continuat acesta.

„Problema este că suntem în trenul pe care il conduce iresponsabil și ne poate arunca pe toți în prăpastie. Spunându-ne, enervat de țipetele noastre: ‘Aceasta e situația. Am analizat-o atent.’ Pentru că, să nu uităm, personajul se înfurie repede. E ranchiunos si poartă sâmbetele oricui scoate o vorbă critică despre el. Sincer spus, ne-a fraierit. Este un pehlivan", consideră Vladimir Tismăneanu.

Într-un amplu interviu acordat recent pentru publicul HotNews, profesorul de științe politice a atras atenția asupra pericolului reprezentat de influența exercitată de serviciile secrete asupra vieții politice și publice din România.

„Care este controlul politic, democratic, asupra serviciilor secrete, când şeful unui serviciu secret participă la alcătuirea guvernului?", a afirmat Tismăneanu, referindu-se la tentativa de a învesti un guvern condus de Adrian Veștea.

„Înainte de acest dialog, l-am ascultat pe preşedintele Nicuşor Dan, care spune despre ultimele evenimente că sunt complet disparate, că nu e nicio coordonare. 

Cum să nu fie vorba de coordonare, când avem datele: domnul Veştea spune că a fost în contact cu preşedintele de miercurea trecută, SPP-ul l-a adus la Bucureşti… Păi, cine conduce România? Lucian Pahonţu sau Nicuşor Dan? Pentru mine e neliniştitor. Pentru că nu sunt semne bune către UE ceea ce se petrece în momentul de faţă în România", a afirmat el.

Șeful statului a comentat de la Chișinău, unde a susținut o conferință de presă după reuniunea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski, dezvăluirile făcute de Recorder și Snoop privind trecutul generalului Lucian Pahonțu.

Nicușor Dan a spus că în investigația Recorder el a văzut un titlu care l-a îngrijorat, dar că acea afirmație nu a fost confirmată de conținutul articolului. În privința celorlalte dezvăluiri, făcute de Snoop, președintele a fost întrebat explicit de către Ziarul de Gardă din Chișinău dacă i se pare normal că Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică.

Nicușor Dan a spus că CSAT a făcut o verificare în privința generalului cu mulți ani în urmă.
În România, verificările nu le face CSAT. Conform legii, le face CNSAS. Iar CNSAS a comunicat oficial la cererea Snoop că Pahonțu nu și-a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere. Și că verificarea durează de 18 ani și nu a fost încheiată.

„Am citit un titlu care m-a îngrijorat, am citit un articol și nu am găsit nimic. Asta e analiza la momentul ăsta", a fost comentariul scurt al lui Nicușor Dan despre investigația Recorder care a arătat că șeful SPP a participat la masacrul din 21 decembrie 1989 și la represiunea din Piața Universității, de dinainte de Mineriadă.

Întrebat de jurnaliști dacă intenționează să convoace o ședință a CSAT pentru a-l înlocui pe șeful SPP, președintele Dan a răspuns:

„Este o ședință CSAT pe 7 septembrie. Nu are legătură cu acest caz. Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție și Mineriadă este o pată în istoria România. E regretabil că Parchetele nu au elucidat până acum. Orice persoană care a reprimat, participând la una din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție din statul român. Domnul Pahonțu nu este în această situație".

Întrebat despre promisiunea sa de la începutul mandatului potrivit căreia va face o evaluare a generalului Lucian Pahonțu, șeful statului a declarat:

„O evaluare a SPP am făcut-o cu propriile simțuri. Pare că funcționează, un serviciu profesionist. Și reacțiile serviciilor externe cu care tangențial m-am intersectat sunt în aceeași direcție. O evaluare managerială nu am făcut special pentru domnul Pahonțu, deoarece sunt multe multe alte restanțe mult mai importante. Eu am văzut un articol de presă cu un titlu care nu e justificat de conținut. Nu știu care e scandalul".

El a fost întrebat explicit și despre investigația Snoop, care a arătat că Lucian Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică. „Acceptați un șef de serviciu secret în România are îngreunează aplicarea legii în ceea ce-l privește?", a fost întrebarea pusă.

„Repet, SPP nu e un serviciu secret, e un serviciu de pază. Domnul Pahonțu, conform legii, când a fost numit de către CSAT acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS cu privire la faptul dacă el a făcut sau nu poliție politică. Am citit un titlu care m-a îngrijorat, am citit un articol și nu am găsit nimic. Asta e analiza la momentul ăsta", a răspuns președintele Dan.

O cacialma cu moare de curechi. Legea integritatii. România tot in fundul gol!

 Exact acest val de efecte adverse creează haos în administrația locală și provoacă mari tensiuni politice. Impactul actelor legislative recente afectează două paliere majore:

1. Administrația locală și consiliile locale (Legea 165/2026)

• Mii de consilieri vizați: Extinderea regimului de incompatibilități la tot personalul contractual din instituțiile publice pune mii de consilieri locali și județeni din țară în situația de a alege între locul de muncă la stat și mandatul ales.
• Risc de blocaj și lipsă de cvorum: În numeroase comune și orașe mici, valul de suspendări sau demisii amenință să lase consiliile locale fără cvorum de funcționare, forțând chiar alegeri parțiale.

2. Miza politică la nivel înalt („Amendamentul Fritz”)

• Țintă directă: Modificările aduse Legii Integrității vizează în mod direct situații precum cea a primarului Timișoarei, Dominic Fritz, punând sub semnul întrebării continuitatea unor mandate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare.
• Tensiuni între partide: Adoptarea proiectului cu sprijinul PSD, PNL și AUR a rupt punțile dintre PNL și USR, liberalii încercând acum să găsească formule de corectare ulterioară a legii pentru a nu pierde fondurile din PNRR.

Da, banii vin, dar nu integral și nu fără costuri politice și financiare.

Tabloul plăților de la Bruxelles pe PNRR arată astfel:

• Tranșa aprobată (Cererea 4): Comisia Europeană a deblocat de curând o tranșă majoră de aproximativ 2,62 miliarde de euro. Votul pe Legea integrității a fost unul dintre jaloanele critice care a permis închiderea dosarului.
• Banii pierduți definitiv (Cererea 3): Deși la Cererea 3 s-au deblocat ulterior 350,7 milioane de euro, peste 450 de milioane de euro au fost tăiați definitiv de Comisie din cauza jaloanelor ratate sau întârziate de guvernele anterioare (numiri la companii de stat, proiecte de energie/electrolizoare).
• Miza finală (Cererea 6): Pe masa Guvernului rămâne depunerea ultimei tranșe majore de circa 5,4 miliarde de euro. Aici vor fi deosebit de problematice cerințele legate de legea salarizării unitare și închiderea capacităților pe cărbune.

Banii europeni intră în conturi, însă negocierea s-a făcut „pe muchie de cuțit”, plătind prețul politic al unor amendamente introduse pe ultima sută de metri.

Guzganii rămân  la butoane

Primarii și consilierii locali vizați de noile incompatibilități au la dispoziție o strategie juridică în trei pași consecutivi în instanțele de Contencios Administrativ.

Traseul procesual pentru blocarea și anularea efectelor legii se desfășoară astfel:

1. Cererea de suspendare a Ordinului de Prefect (Urgența)

• Prefectul constată încetarea de drept a mandatului prin ordin.
• În baza art. 14 și 15 din Legea 554/2004 (Legea contenciosului administrativ), alesul local acționează prefectul în instanță solicitând suspendarea executării ordinului până la judecarea pe fond.
• Efectul imediat: Dacă instanța aprobă suspendarea, executarea ordinului se oprește, iar primarul sau consilierul rămâne în funcție și își exercită mandatul cu drepturi depline pe durata procesului.

2. Ridicarea Excepției de Neconstituționalitate (Atacul pe fond)

• În cadrul procesului de anulare a ordinului, avocații pot ridica o excepție de neconstituționalitate privind articolele problematice din Legea integrității.
• Se invocă încălcarea unor principii din Constituție:
  • Neretroactivitatea legii (art. 15 alin. 2): Aplicarea noilor rigori unor situații, contracte sau funcții stabilite anterior adoptării actului normativ.
  • Nerespectarea dreptului la muncă și alegere (art. 41): Restricționarea disproporționată a dreptului de a exercita o profesie sau un mandat reprezentativ.
  • Principiul securității raporturilor juridice: Modificarea intempestivă a normelor în timpul exercitării unui mandat ales.

3. Solicitarea de Trimitere la CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene)

• Dacă instanța națională ezită, se poate cere formularea unei întrebări preliminare către CJUE (art. 267 TFUE).
• Se poate invoca incompatibilitatea dintre textul legii naționale și Carta Drepturilor Fundamentale a UE (dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, precum și principiul proporționalității sancțiunilor).

Precedentul din justiție arată că instanțele suspendă frecvent ordinele de prefect pe perioada desfășurării litigiilor, ceea ce înseamnă că mandatele nu se pierd automat din prima zi, ci se mută într-o luptă de durată în sălile de judecată.