Societatea românească controlată și condusă din umbra de miliardarii fără chip.

În anii '90 a fost creată prin lege cea mai a dracului plasă de Captură a societății românești capitaliste. S-au privatizat SERVICILE SECRETE. Se spune că numai SRI- ul are zeci de mii de agenți sub acoperire.

Subiectul firmelor „acoperite” (sau firme-paravan) utilizate de serviciile secrete este unul fascinant, aflat la granița dintre securitatea națională și transparența democratică. În România, deși oficial serviciile susțin că nu se implică în mediul de afaceri pentru profit, diverse anchete jurnalistice au scos la iveală conexiuni între anumite entități economice și structurile de forță (SRI, SIE, fostul „Doi și-un sfert”).

Iată câteva dintre cele mai răsunătoare exemple și mecanisme devoalate în mass-media de-a lungul anilor:

1. Grupul de firme RASIROM (SRI)

Deși nu este o firmă „secretă” în sensul ascunderii proprietarului (este regie autonomă sub coordonarea SRI), Rasirom a fost adesea în centrul atenției deoarece concurează pe piața liberă pentru contracte de securitate cibernetică, sisteme de alarmă și monitorizare.

 * Controversa: Jurnaliștii de investigație au ridicat problema concurenței neloiale, deoarece o firmă a serviciului de informații are acces la date pe care firmele private nu le au.

2. Relația cu firmele de IT (Cazul Teamnet și Asesoft)

Deși nu au fost niciodată asumate ca firme ale serviciului, legăturile strânse dintre Sebastian Ghiță și conducerea de atunci a SRI (Florian Coldea) au dus la etichetarea acestor companii drept „firme de casă”.

 * Impact: Aceste firme au câștigat contracte gigantice pentru digitalizarea instituțiilor statului, implementând sisteme critice (ex: SII Analytics).

 * Devoalare: După fuga lui Sebastian Ghiță din țară, numeroase dezvăluiri din presă au sugerat că succesul acestor companii s-a bazat pe sprijin logistic și influență din partea structurilor de informații.

3. Firmele „fantomă” ale fostei Securități (Moștenirea SIE)

După 1989, s-a discutat mult despre firmele de comerț exterior prin care Securitatea rula valută (ex: Dunărea, Argus, Terra).

 * Mecanismul: Aceste firme au fost „privatizate” rapid în anii '90, iar jurnaliștii au documentat cum foști ofițeri acoperiți au devenit oameni de afaceri de succes, folosind capitalul și relațiile externe ale serviciului.

 * Exemplu clasic: Cazul Crescent, asociat cu Dan Voiculescu, despre care s-a scris intens că ar fi fost o verigă în rețeaua de firme controlate de Departamentul Securității Statului.

4. Dosarul „Ferma Băneasa” și conexiunile externe

Investigațiile de presă au arătat cum anumite grupuri de interese, cu ramificații până la nivelul serviciilor secrete externe (ex: foști agenți Mossad), au operat în România prin firme de consultanță (precum Black Cube). Deși nu sunt firme ale statului român, ele ilustrează cum „privatizarea” spionajului creează entități care operează la limita legii.

Cum funcționează o firmă-paravan (Concept)

De ce există aceste firme?

Conform legislației și practicilor internaționale, serviciile folosesc aceste entități pentru:

 * Acoperire (Legendare): Oferirea unei ocupații plauzibile pentru ofițerii sub acoperire.

 * Autofinanțare: Obținerea de fonduri extrabugetare pentru operațiuni speciale (practică adesea ilegală sau la limita constituționalității în democrații).

 * Achiziții discrete: Cumpărarea de tehnologie sau echipamente fără a alerta statele adverse.

 Note: 

-În ultimii ani, legislația românească a fost criticată pentru lipsa de control civil real asupra activităților economice indirecte ale serviciilor, „secretul de stat” fiind deseori folosit pentru a bloca investigațiile jurnalistice.

- Ideile mi-au fost furnizate de un DEȘTEPT, AI. 

Concluzii: 

În școlile acoperiților nu se mai predă prima lecție: BIOGRAFIA LEGENDĂ

Și totuși,

De ce abundă piața de DIPLOME FALSE, BIOGRAFII LEGENDĂ, ACOPERIȚI DE O PROSTIE RARĂ? 

Vorba unui prieten, trecut la cele SFINTE:

"Toată pleava și scursurile populează SERVICILE SECRETE."

STATUL TOTALITAR COMUNIST. O ZI MARCANTĂ. 9 Februarie 1945

9 februarie: Ziua în care în România anului 1945 era promulgată Legea epurării presei

Ziua de 9 februarie concentrează evenimente și personalități marcante din istorie, cultură și politică, unul dintre cele mai sensibile momente fiind promulgarea, în 1945, a Legii pentru epurarea presei, act care a deschis drumul controlului politic asupra mass-mediei românești în perioada postbelică.

Teleleul și Trump

O simplă accentuare/ diminuare de culori se vede clar postura TELELEULUI de SINGURATIC în poză. Nu va fi primit în SUA.

Ghicitoare: Cu cine dă mâna președintele american? Teleleul?

Trăim în țara vândută străinilor și escrocilor! Aroganța neterminaților.

„Aș fi putut să am doar grădinița sau 4 clase”. Aroganța șefului CJ Ilfov, Hubert Thuma, în scandalul CV-ului: „Am fost ales de oameni”

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, respinge acuzațiile legate de neclaritățile din CV-ul său și susține că experiența politică și alegerea sa directă de către cetățeni sunt mai importante decât studiile menționate.

Hubert Thuma FOTO: FB/arhivă personală

„Am greșit cu CV-ul de acum 15 ani, a fost o eroare. Am urmat studii economice la Facultatea Economică din Viena de 3 ani, pentru că în Austria e permis să ai studii de 2, 3 sau 5 ani. Eu am ales studiile de 3 ani. Eu ocup o funcție aleasă. Aș fi putut să am doar grădinița sau 4 clase, am fost ales de oameni, nu sunt într-o funcție numită", a declarat Hubert Thuma la Antena 3.

El a mai afirmat că atacurile recente împotriva sa sunt motivate politic. Întrebat cine ar fi în spatele criticilor, Thuma a nominalizat „USR-iștii și unii din PNL".

Potrivit publicației Libertatea, CV-ul lui Thuma indică obținerea diplomei de Bacalaureat după absolvirea Gimnaziului Federal Real din Viena, între 1990 și 1994, astfel terminând liceul la vârsta de 20 de ani.

Ulterior, a urmat cursuri postuniversitare în domeniul relațiilor internaționale – comerț exterior, în baza unei derogări speciale a ministerului de resort.

Între 1995 și 1998, Thuma a studiat la Universitatea de Studii Economice din Viena.

HUUUU, francezilor! Ați ajuns să vă bateți joc de simbolurile românilor!

Un articol publicat recent de cotidianul francez Le Monde (pe 3 februarie 2026), semnat de jurnalista Marine Leduc.

Titlul articolului, tradus, este: „La blouse traditionnelle immortalisée par Matisse fait l’objet de récupérations politiques en Roumanie” (Bluza tradițională imortalizată de Matisse face obiectul unor recuperări politice în România).

Iată principalele puncte ale acestui articol și de ce a provocat o reacție atât de vehementă de indignare:

 * Instrumentalizarea politică: Articolul susține că ia, un simbol cultural care a inspirat artiști universali precum Henri Matisse, a început să fie „confiscată” simbolic de mișcările de extremă dreaptă din România (făcând referire la partide precum AUR sau figuri precum Călin Georgescu).

 * Paralela istorică: Jurnalista face o legătură între purtarea iei în prezent de către liderii naționaliști și perioada interbelică, când membrii Mișcării Legionare foloseau portul popular ca pe o uniformă ideologică.

 * Conflictul de semnificație: Articolul sugerează că acest obiect de patrimoniu (recunoscut de UNESCO) riscă să devină un marker al ultra-naționalismului, al xenofobiei și al discursului pro-rus, pierzându-și astfel „inocența” culturală în ochii observatorilor occidentali.

De ce este considerată o insultă la adresa poporului român?

Reacția mea de „scârbă” este împărtășită de mulți români deoarece articolul din Le Monde face o eroare gravă de judecată:

 * Confundă obiectul cu utilizatorul: Doar pentru că un politician sau un grup folosește un simbol național, nu înseamnă că simbolul respectiv aparține acelei ideologii. Ia aparține sutelor de generații de femei care au cusut-o, nu unui partid politic de moment.

 * Stigmatizarea tradiției: Prin această logică, orice român care poartă ia cu mândrie riscă să fie etichetat drept „extremist” de către un străin care citește astfel de articole. Este o formă de reducere a unei culturi milenare la un conflict politic actual.

 * Ignoranța față de contextul local: Pentru imensa majoritate a românilor, ia este un simbol al rezilienței, al frumosului și al legăturii cu strămoșii, fără nicio legătură cu ura sau excluderea.

Este regretabil că o publicație de prestigiul Le Monde a ales o abordare atât de unilaterală, care practic „pedepsește” un întreg simbol național din cauza contextului politic. Este, într-adevăr, un exemplu de cum presa externă poate interpreta distorsionat elemente profunde ale identității noastre.

"La blouse traditionnelle, immortalisée par Matisse, fait l’objet de récupérations politiques en Roumanie

L’extrême droite a érigé en symbole nationaliste ce chemisier aux manches évasées et broderies colorées, redevenu un objet de fierté culturelle après la révolution de 1989 en Roumanie.

Par Marine Leduc (Bucarest, correspondance)

Publié le 03 février 2026 à 04h00, modifié le 03 février 2026 à 10h19 

Vous pouvez partager un article en cliquant sur les icônes de partage en haut à droite de celui-ci. 

La reproduction totale ou partielle d’un article, sans l’autorisation écrite et préalable du Monde, est strictement interdite. 

Pour plus d’informations, consultez nos conditions générales de vente. 

Pour toute demande d’autorisation, contactez syndication@lemonde.fr. 

En tant qu’abonné, vous pouvez offrir jusqu’à cinq articles par mois à l’un de vos proches grâce à la fonctionnalité « Offrir un article ». 

https://www.lemonde.fr/international/article/2026/02/03/la-blouse-traditionnelle-immortalisee-par-matisse-fait-l-objet-de-recuperations-politiques-en-roumanie_6665154_3210.html

Peinte par Henri Matisse, iconique sur Brigitte Bardot et Jane Birkin, puis magnifiée par Yves Saint-Laurent : la blouse roumaine, d’abord portée par les paysannes locales, est devenue en France un objet d’art. En Roumanie, elle est transmise de génération en génération, soigneusement conservée et pliée dans un coin du placard. Sur des machines à laver, un programme de lavage est même dédié à la « ie » – prononcée « I-é », du latin linea, « fil de lin ». En 2022, l’Unesco a inscrit « l’art de la blouse traditionnelle avec broderie sur l’épaule, élément de l’identité culturelle en Roumanie et en Moldavie », au Patrimoine culturel immatériel de l’humanité.

0 seconds of 10 seconds 

Pourtant, depuis quelques années, la porter avec fierté devient problématique pour des Roumains. Alors qu’en Ukraine voisine, la blouse traditionnelle, la vyshyvanka, est érigée en symbole culturel emblématique pour se différencier de l’agresseur russe, son équivalente roumaine est aujourd’hui associée à l’extrême droite. Cette mouvance politique, plébiscitée par 40 % des électeurs selon les derniers sondages, en a fait un objet à portée nationaliste et identitaire. L’exubérante eurodéputée d’ultradroite Diana Sosoaca l’arbore quasiment à chaque apparition."

Magneziu

Trump

🚨💥BREAKING: PRESIDENT TRUMP'S TERM LIMITS PLAN - Trump's plan limits House members to 6 years and senators to 12 years, which would remove 73% of the 115th Congress, including 318 House reps and 46 senators, to "Drain The Swamp." 

Do you support this Plan?

A. YES 

B. NO

Ciocnirile lumii

With the likely possibility of U.S. and Russia signing economic cooperation agreements in the near future, it is a worthwhile exercise to understand the history of the region of the Bering Strait.

The Tlingit people of Alaska rally their armored warriors to fend off the Russian invasion of their lands in 1802. But Russian fur traders, under their leader Aleksandr Baranov, soon ready an army to strike back against the indigenous inhabitants. This is the history of the Russian-Native American War, its dramatic battles. and remarkable aftermath.

Când românului îi este dor