Se răstoarnă situația în Europa


Am împrumutat pentru acest articol una dintre formulele favorite ale presei: „Răsturnare de situație!”. În fiecare zi se răstoarnă câte ceva. Uneori, până seara, situația se răstoarnă din nou și revine aproximativ de unde plecase. Important este să deschidem știrea.

De această dată, însă, dincolo de ironia titlului, cred că avem motive serioase de îngrijorare. Europa nu se simte prea bine. Iar simptomele apar în prea multe țări pentru a le considera simple accidente naționale.

În Serbia, alegerile din 25 octombrie au adus victoria mișcării studențești și recunoașterea înfrângerii de către Aleksandar Vučić. Este rezultatul unei ample mobilizări pentru răspundere politică, împotriva corupției și pentru instituții credibile. Alternanța democratică reprezintă o posibilitate de redresare, dar amploarea schimbării arată și câtă nemulțumire se acumulase.

În Bulgaria, după anii de alegeri parlamentare repetate și reconfigurarea politică din primăvară, scrutinul prezidențial intră în turul al doilea pe fondul unei participări foarte scăzute. În Albania, protestele exprimă nemulțumiri legate de corupție, educație și perspectivele tinerilor. Situațiile sunt diferite, dar problema încrederii în guvernare revine cu insistență.

Nici vestul continentului nu mai poate fi privit ca un refugiu de liniște. În Franța, revendicările privind educația se întâlnesc cu nemulțumirile față de costul vieții. În Italia, protestele reunesc preocupări sociale și opoziția față de război. În Spania și Portugalia, accesul la locuință a devenit o problemă politică majoră. În Germania, dezbaterile privind înarmarea și serviciul militar se adaugă îngrijorărilor economice. Nu există o singură mișcare europeană de protest, dar există o neliniște care traversează frontierele.

Ce se întâmplă?

Cred că explicația trebuie căutată în suprapunerea unor slăbiciuni interne mai vechi cu șocuri externe tot mai puternice. Ar fi simplist să punem totul pe seama războiului din Ucraina. Criza locuințelor, dificultățile serviciilor publice, birocrația, îmbătrânirea populației și distanța dintre cetățeni și conducători nu au început în februarie 2022.

Dar războiul declanșat de Rusia a agravat vulnerabilitățile europene și a accelerat destrămarea unor certitudini economice.

O parte importantă a prosperității europene se sprijinise pe o combinație favorabilă: energie relativ ieftină, comerț internațional în expansiune, acces la piețe externe și protecție strategică americană. Astăzi, fiecare dintre aceste elemente este pus sub presiune.

Războiul și ruptura economică dintre Rusia și Occident au perturbat aprovizionarea, au restrâns schimburile comerciale și au sporit incertitudinea investițiilor. Europa a trebuit să-și reorganizeze sursele de energie, infrastructura și prioritățile bugetare. Sprijinirea Ucrainei răspunde unei probleme reale de securitate. Tocmai de aceea, discutarea costurilor și a modului în care sunt distribuite este necesară pentru menținerea sprijinului public.

Nu putem cere populației să accepte orice sacrificiu fără o explicație convingătoare asupra obiectivelor, duratei și rezultatelor urmărite.

Energia rămâne un punct sensibil. Scumpirea ei se transmite în industrie, agricultură, transporturi și, în cele din urmă, în prețul aproape fiecărui produs. Criza din Orientul Mijlociu și conflictul cu Iranul au adăugat presiuni asupra aprovizionării și transportului. FMI descrie în această toamnă o economie europeană care continuă să crească lent, dar a cărei evoluție rămâne fragilă în fața șocului energetic și a slabei productivități.