N.B. Sfat
- Aveți case, apartamente multe, în proprietate, vindeți acum din ele. A.M.
Câștiga 65.000 de lire sterline înainte de apariția AI. Ce s-a întâmplat apoi este un avertisment pentru noi toți (The Telegraph)
Leonie Tucker și-a dedicat două decenii din viață industriei cinematografice. În calitate de designer grafic, ea se ocupă de detaliile de pe platourile de filmare: afișele din fundalul scenelor, ambalajele, tot ceea ce este protejat de drepturi de autor – de la marca unei conserve de roșii până la ecranele telefoanelor, scrie The Telegraph.
- articolul continuă mai jos -
„Am muncit din greu pentru a avea succes, pentru a deveni designer grafic principal pentru proiecte precum Apple TV. Am muncit foarte, foarte mult pentru asta. Și apoi munca a dispărut pur și simplu", spune Tucker.
Până de curând, designerul grafic în vârstă de 36 de ani câștiga peste 65.000 de lire sterline pe an.
„Apoi, anul trecut, au fost 26.000 de lire sterline. O scădere semnificativă. În ultimele șase luni, situația a fost drastică. Sunt proprietara unei case. Am o mașină pe leasing. Nu poți renunța la mașină și nu poți să nu-ți plătești ipoteca pentru că s-a întâmplat ceva care nu depinde de tine."
Nu Covid sau grevele scenariștilor de la Hollywood au dat lovitura. Chiar și după astfel de perturbări majore, munca revenea întotdeauna.
Dar AI s-a dovedit a fi o altă poveste.
„Tot ce am muncit vreodată este în această industrie, iar acum mi-a fost smulsă de sub picioare. Fac asta de 15 ani. Sunt foarte calificată și eram căutată în acest domeniu. Acum, beneficiez de Universal Credit", spune ea. „Am spus asta tuturor celor care au vrut să mă asculte."
Angajații ca Tucker sunt printre primii care își văd locurile de muncă afectate de AI. O mare parte din munca de proiectare în care s-a specializat poate fi acum realizată cu ajutorul AI în post-producție.
Progresele rapide în capacitățile AI afectează locurile de muncă în toate domeniile, de la centrele de apeluri la redactare și programare. Iar dreptul, consultanța și finanțele ar putea fi următoarele.
În câțiva ani, milioane de oameni ar putea avea aceeași soartă ca Tucker: o scădere bruscă a veniturilor, abilități dobândite cu multă muncă devenite inutile, o întreagă carieră distrusă.
Anton Korinek, unul dintre cei mai influenți economiști din lume care studiază AI, spune: „S-ar putea întâmpla mai târziu în acest an sau mai târziu în acest deceniu. Având în vedere incertitudinea, cred că este prudent să fim pregătiți pentru cele mai pesimiste scenarii, cum ar fi creșterea șomajului cu câteva puncte procentuale până la sfârșitul anului, fără ca sfârșitul să fie previzibil."
Profesorul de la Universitatea din Virginia este una dintre vocile din ce în ce mai numeroase care avertizează că s-ar putea să fim într-o cursă contra cronometru.
„Sunt îngrijorat, deși există o incertitudine enormă", spune el.
Este încă prea devreme pentru a spune din datele privind ocuparea forței de muncă ce se întâmplă cu adevărat. Dar este clar că sistemele de AI „avansează rapid și, odată cu ele, capacitatea lor de a îndeplini multe sarcini de lucru care erau exclusiv umane".
Cu mai puțin de un an în urmă, ChatGPT era atât de sigur că există doar două litere „r" în cuvântul „strawberry" (căpșună), încât chatbotul a spus că ar paria 1 milion de dolari pe asta.
Acum, unele dintre cele mai inteligente persoane din lume avertizează că AI face ca abilitățile oamenilor să devină vetuste. Una dintre ele este Aditya Agarwal, unul dintre primii ingineri ai Facebook.
„Am petrecut mult timp în weekend scriind coduri cu Claude. Și a fost foarte clar că nu vom mai scrie niciodată coduri de mână. Nu are niciun sens să facem asta", a scris Agarwal pe X.
„Ceva la care eram foarte bun este acum gratuit și abundent."
Dario Amodei, directorul executiv al Anthropic, creatorul chatbotului Claude, a avertizat într-un eseu recent că AI ar putea crea „o „clasă socială inferioară" fără locuri de muncă sau cu salarii foarte mici.
Pe traiectoria actuală, „nu pot trece mai mult de câțiva ani până când AI va fi mai bună decât oamenii în aproape toate domeniile", a scris el.
Șefii din domeniul tehnologiei, precum Amodei, ar putea avea interesul de a vorbi despre viteza și capacitățile AI. Dar și economiștii iau în considerare cu nervozitate astfel de scenarii.
Daron Acemoglu, profesor de economie la Massachusetts Institute of Technology și câștigător al Premiului Nobel, spune: „ Dacă AI este utilizată în cele din urmă ca instrument de automatizare și nimic altceva, sau în principal ca instrument de automatizare, va crea o subclasă, deoarece va automatiza o mulțime de locuri de muncă și, ca urmare, va face ca o mulțime de competențe să devină redundante".
„Mulți oameni se vor retrage de pe piața muncii sau vor lucra în locuri de muncă umile, fără prea multă semnificație și slab remunerate. Și asta este subclasa."
Acemoglu este puțin mai optimist decât Amodei: „Mă îngrijorează o clasă socială defavorizată permanentă, nu peste doi ani, ci peste 25 de ani."
Dar pericolul este real și el îndeamnă politicienii din întreaga lume să acționeze rapid, altfel riscă ca marea majoritate a lucrătorilor să fie atrași în „clasa socială defavorizată permanentă".
„În linii mari, oricine se află sub percentila 75 a veniturilor ar risca ca locul său de muncă să fie devalorizat sau eliminat", spune Acemoglu.
Cu alte cuvinte, poți scăpa doar dacă te afli deja printre cei 25% dintre lucrătorii cu cele mai mari venituri. În Marea Britanie, potrivit celor mai recente date, cineva care câștigă mai puțin de 43.000 de lire sterline în 2023 ar fi expus riscului.
„Locurile de muncă care necesită un nivel ridicat de judecată sunt în siguranță pentru moment. Nu cred că AI va prelua controlul traficului aerian în curând. AI nu va prelua funcțiile de directori financiari, directori executivi sau directori operaționali", spune Acemoglu.
„Vom avea jurnalism de înaltă calitate. Vom avea cercetare academică. Vom avea avocați și judecători."
Însă multe alte locuri de muncă de birou ar putea dispărea – sau cei care le ocupă ar putea ajunge să fie reduși la simpli muncitori subestimați, care doar dirijează AI.
Tehnologia ar putea face pentru locurile lor de muncă ceea ce globalizarea și automatizarea au făcut pentru muncitorii din fabrici, mineri și alți muncitori în ultimele decenii.
Schimbarea este deja în curs.
Dr. Ben Maruthappu, fondatorul Cera, una dintre cele mai mari companii de tehnologie medicală din Europa, spune: „Am implementat „Ami", agentul nostru de recrutare bazat pe AI, care a schimbat fundamental modul în care angajăm personal".
„Ami intervievează simultan mii de candidați, răspunzând la telefon la câteva secunde după ce aceștia depun cererea – 24 de ore din 24, 7 zile din 7."
Cera utilizează, de asemenea, AI predictivă pentru a semnaliza totul, de la personalul care riscă să demisioneze până la pacienții care dezvoltă deshidratare sau infecții urinare.
Firma a dezvoltat, de asemenea, roboți de îngrijire, „companioni fizici, asemănători droizilor, care stau în casele oamenilor" și le reamintesc să ia medicamente, să bea apă și să-și verifice starea de spirit.
„În cadrul programelor noastre pilot, aceștia au obținut o rată de succes de 96% în ceea ce privește respectarea tratamentului medicamentos – numeroase companii de îngrijire și administrații locale i-au adoptat. Transformăm efectiv casa într-o secție de spital digitalizată, prevenind internările și economisind milioane de lire sterline pentru NHS", spune Maruthappu.
„Trecem de la un model în care oamenii fac totul, la unul în care tehnologia se ocupă de rutină, astfel încât oamenii să se poată ocupa de lucrurile complexe."
Roboții de îngrijire evidențiază o altă tendință îngrijorătoare: chiar și locurile de muncă manuale ar putea să nu mai fie sigure.
„Vom mai avea muncitori? Da, în următorii 10 ani", spune Acemoglu. „Dar dacă vor exista progrese importante în domeniul roboticii și al înțelegerii geografice și spațiale a AI, există posibilitatea unei automatizări mult mai mari."
Cu alte cuvinte, chiar și recalificarea ca instalator ar putea să nu fie suficientă pentru a scăpa de clasa socială defavorizată.
Institutul pentru Cercetări în Politici Publice (IPPR) a avertizat că, fără intervenție, AI ar putea distruge aproximativ opt milioane de locuri de muncă în Marea Britanie „pe termen scurt".
„2026 va fi anul adoptării. 2027 va fi anul în care vom vedea primele efecte semnificative asupra pieței muncii. Apoi, efectele macroeconomice majore și îngrijorătoare vor dura probabil încă puțin mai mult", spune Carsten Jung de la IPPR.
Temerile legate de iminenta „baie de sânge" a locurilor de muncă din domeniul AI par să fi dat naștere unui nou tip de „prepper", respectiv persoanele care se pregătesc pentru diverse apocalipse – cu un profil distinct diferit de cel al persoanelor care acumulează conserve de fasole și hârtie igienică în timp ce se pregătesc pentru un posibil război mondial.
Pe forumul Reddit HenryUK, destinat persoanelor care se descriu ca „cu venituri mari, dar încă nu bogați", utilizatorii schimbă deja sfaturi despre cum să-și protejeze finanțele de „apocalipsa locurilor de muncă din cauza AI".
Un utilizator scrie: „Am o teamă existențială serioasă cu privire la perspectivele pe termen mediu ale locurilor de muncă și la viitorul familiei noastre tinere".
„Gospodăria noastră are venituri duble, cu o ipotecă consistentă în Londra – soțul meu este director financiar în comerțul cu amănuntul, iar eu sunt director de marketing în servicii financiare".
„În ambele locuri de muncă, tendința este de a înlocui oamenii cu automatizarea și AI. Desigur, acest proces va începe mai jos în lanțul trofic, dar ar fi naiv să credem că nu va reprezenta în curând o amenințare majoră pentru noi."
Ei se tem că prețurile caselor vor scădea dacă va exista o creștere bruscă a șomajului în rândul clasei de mijloc în următorii trei până la zece ani.
„Pare o decizie pripită, dar ar trebui să vindem acum? Avem suficient capital propriu pentru a scăpa de ipotecă în afara Londrei", se întreabă ei.
Cele mai apreciate sfaturi variază de la a nu trimite copiii la școli private, la a economisi agresiv și a urma cursuri de formare în domeniul inteligenței artificiale.
Observația că, mai jos în lanțul trofic, inteligența artificială începe deja să distrugă locuri de muncă este pertinentă.
Analiza Morgan Stanley sugerează că Marea Britanie a suferit cea mai mare pierdere netă de locuri de muncă din cauza AI în ultimele 12 luni, în comparație cu Japonia, Germania și Australia. Concluzia se bazează pe un sondaj realizat în rândul angajatorilor.
Desigur, AI poate fi doar o parte a poveștii. Economia slabă determină, de asemenea, companiile să-și regândească nevoile de personal.
Adrian Cox, de la Deutsche Bank, spune: „Există unele dovezi care sugerează că absolvenților le este mai greu să găsească locuri de muncă acum decât acum trei sau patru ani. Dar există mult zgomot în aceste date. Este foarte greu să se identifice ce anume este cauzat de AI, dacă este cazul".
„Bănuiesc că acolo vom vedea prima dovadă – angajatorii spunând: «Voi perfecționa forța de muncă existentă și voi amâna angajarea de personal nou la nivel foarte junior, pentru a vedea cum evoluează lucrurile»."
Ed Newton-Rex, antreprenor, compozitor și fondator al organizației non-profit Fairly Trained, specializată în IA, spune: „Cunosc persoane care au retras anunțurile de angajare pentru că și-au dat seama că AI poate face treaba unui junior".
„În domeniile creative, am vorbit cu mulți artiști, muzicieni și scriitori care și-au pierdut locul de muncă din cauza AI. Ne aflăm într-o fază de tranziție în care cred că oamenii sunt adormiți de un fals sentiment de siguranță. Oamenii încep să vadă beneficiile AI în materie de productivitate, fără să vadă traiectoria pe care se află".
„Ar trebui să luăm aceste afirmații, previziuni și declarații explicite foarte în serios. Există șansa ca ele să fie greșite, dar, în mod evident, există și șansa ca ele să fie corecte. Și dacă sunt corecte, piața muncii va fi, sincer, distrusă."
El adaugă: „Guvernul nu ia acest lucru în serios. [Acesta] a fost păcălit de Silicon Valley și de oamenii din ecosistemul tehnologic să creadă că poate rezolva toate problemele sale de creștere. Aceasta este o greșeală imensă."
Lucy, redactor în vârstă de 28 de ani, este una dintre tinerele angajate care deja resimt efectele AI. Ea a lucrat pentru o importantă companie financiară în ultimii patru ani, dar în curând va rămâne fără loc de muncă.
Vara trecută, ea a trăit ceea ce orice angajat se teme – o invitație bruscă la o ședință, fără nicio explicație. A devenit rapid clar că era vorba de vești proaste.
„A fost o conferință telefonică cu toți cei care ar putea fi afectați. La început, cineva ne-a spus doar: „Iată ce se întâmplă". Nu s-au dat detalii despre motivul pentru care se întâmplă acest lucru".
„În departamentul de marketing, aproximativ 50 de persoane au fost afectate de restructurare. Discuțiile despre AI au crescut în intensitate cam în același timp", spune Lucy, care a preferat să nu-și folosească numele real.
Ea încă mai are slujba, dar știe că va fi concediată în câteva luni.
„Piața muncii este destul de dificilă și, din propria mea experiență de căutare a unui loc de muncă până acum, nu este ușor, așa că sunt destul de îngrijorată în privința găsirii unui loc de muncă după asta. Câștig 48.000 de lire sterline, sumă pe care nu mă aștept să o mai primesc în curând", spune ea.
Pe lângă pierderea unui salariu confortabil, ea se teme și că AI va elimina scrisul din meseria sa, făcând-o mult mai puțin satisfăcătoare.
Ea explică: „Principalul aspect care îmi place la această meserie este capacitatea de a fi creativă și de a rezolva probleme cu ajutorul textelor. Asta îmi oferă cea mai mare satisfacție. Văd că acest lucru se va dilua dacă AI va face cea mai mare parte a scrisului."
O astfel de perturbare nu afectează doar lucrătorii care își pierd locurile de muncă. Cei puțini care încă se agață de locurile de muncă din sectoarele afectate văd, de asemenea, cum se mișcă pământul sub picioarele lor.
Joanna, 36 de ani, este designer grafic principal pentru emisiuni TV difuzate pe BBC, ITV, Netflix și Apple TV. Și ea a preferat să nu-și folosească numele real, de teamă că acest lucru i-ar putea afecta munca.
„Ei folosesc AI pentru a reduce costurile acolo unde înainte ar fi angajat un asistent. Impactul pe care îl are acest lucru asupra oamenilor ca mine, designerii principali, este că muncim mai mult. Primesc joburi, dar văd presiunea peste tot. Se întâmplă puțin câte puțin".
„Sunt îngrijorată pentru propria mea sănătate mentală. Întreaga clasă de mijloc, care alcătuiește toate echipele, este eliminată. Asta lasă șefii de departamente foarte, foarte stresați, fără muncă pentru oamenii din mijloc care urcă în ierarhie și juniori foarte stresați".
„Personal, nu vreau să fiu într-o industrie în care sunt atât de stresată tot timpul."
O astfel de perturbare va afecta inevitabil în curând și alte industrii. Astăzi, copywriterii și designerii grafici se trezesc șomeri, dar mâine ar putea fi bancherii și avocații.
Deocamdată, există unele bariere tehnice care împiedică o astfel de schimbare. Băncile, de exemplu, nu dispun încă de date în timp real în formatul potrivit pentru a profita la maximum de AI, spune Stuart Cheetham, director executiv al companiei de tehnologie financiară MPowered Mortgages și fost șef al Lloyds în Hong Kong și Japonia.
El adaugă: „Pentru ca o bancă să-și schimbe tehnologia, gândiți-vă la cinci sau șase ani. Nu se va întâmpla mâine."
Dar când se va întâmpla, schimbarea ar putea fi generalizată. „Există foarte puține locuri de muncă în sectorul serviciilor financiare pe care AI nu le-ar putea îndeplini în starea actuală", spune Cheetham.
AI nu este prima revoluție tehnologică care a lovit lumea. De la mașina de filat la internet, lumea a cunoscut valuri succesive de schimbări radicale.
Descoperirile din trecut au distrus locuri de muncă, dar în cele din urmă au creat altele noi, evitând crearea unei clase sociale defavorizate permanente.
Dar experții se întreabă dacă același lucru se va întâmpla și de data aceasta.
„De data aceasta este diferit de valurile tehnologice anterioare pe care le-am cunoscut în ultimele secole", spune Korinek. „Inteligența este ceea ce a făcut din oameni cea mai puternică specie de pe planetă, iar acum creăm mașini care ar putea ajunge să fie mai inteligente decât noi".
„Așadar, se poate spune că episodul istoric anterior cel mai relevant este apariția homo sapiens."
Acemoglu adaugă: „Revoluția industrială ne oferă lecții, deoarece contrazice narațiunea comună potrivit căreia, într-un fel, noile tehnologii ne avantajează automat pe toți. Muncitorii nu au beneficiat de avantajele Revoluției industriale timp de aproximativ 80-90 de ani.
Unele grupuri de muncitori, cum ar fi țesătorii, au pierdut două treimi din veniturile lor reale odată cu mecanizarea țesutului. Dar Revoluția industrială a avut loc în câteva sectoare și a acționat lent. AI are un impact asupra tuturor sectoarelor și acționează rapid."
Aceste rupturi îi obligă pe liderii politici din întreaga lume să se confrunte cu modul în care să gestioneze ceea ce ar putea fi cea mai mare perturbare a pieței muncii din istoria modernă.
Experții au sugerat diverse soluții, de la „capitalul de bază universal" – oferirea fiecărui nou-născut a unui portofoliu de acțiuni AI – până la asigurarea salarială.
În cadrul guvernului laburist se discută deja despre introducerea unui venit de bază universal (UBI) pentru lucrătorii din industriile care urmează să fie eliminate de IA.
Lordul Jason Stockwood, ministrul investițiilor, a declarat într-un interviu recent că guvernul va trebui „fără îndoială" să ia în considerare UBI pentru lucrătorii afectați și să se asigure că aceștia au opțiuni de recalificare.
Cu toate acestea, sondajele sugerează că Nigel Farage și Richard Tice ar putea fi cei care vor supraveghea ceea ce va urma.
Tice, vicepreședintele Reform UK, a declarat pentru Telegraph că „imigrația netă negativă" ar putea fi necesară pentru a asigura suficiente locuri de muncă pentru britanici.
„AI va perturba semnificativ piața muncii. Având în vedere reducerile considerabile de locuri de muncă care vor avea loc probabil în anumite sectoare, provocarea va fi să îi păstrăm pe cei care sunt deja angajați, așa că ultimul lucru de care avem nevoie este mai multă imigrație.
„Maximul ar trebui să fie zero, dar s-ar putea să avem nevoie de imigrație netă negativă pentru a răspunde la AI", spune Tice.
Richard Tice consideră că Marea Britanie ar putea avea nevoie de o imigrație netă negativă pentru a proteja locurile de muncă. Credit: Ioannis Alexopoulos/Anadolu
Conform proiecțiilor Oxford Economics, migrația netă va scădea deja în acest an la cel mai mic nivel din ultimele trei decenii, sub 100.000.
Reducerea acesteia sub zero sugerează reguli și mai stricte, posibil chiar forțând plecarea persoanelor care locuiesc legal în Marea Britanie.
Andrew Griffith, secretarul adjunct al afacerilor, spune că guvernul trebuie să faciliteze cât mai mult angajarea.
Griffith spune: „Nu știm cu certitudine cum va afecta IA locurile de muncă, dar cele două lucruri care vor ajuta sunt o economie în creștere și o piață a muncii agilă. Din păcate, acest guvern nu oferă niciuna dintre acestea.
„Pe măsură ce carierele se schimbă, legarea angajatorilor de oameni cu birocrație costisitoare este o modalitate sigură de a accelera ascensiunea mașinilor."
Acemoglu speră că politicienii vor evita UBI. El consideră că ar trebui să folosească pârghiile de care dispun pentru a se asigura că companiile dezvoltă IA într-un mod care completează locurile de muncă, în loc să le distrugă.
El avertizează: „Dacă 60% din populație trăiește doar din UBI, fără un loc de muncă, va deveni o clasă socială defavorizată, indiferent cât de generos este UBI.
„Faptul că faci parte din clasa socială
