Poate supraviețui Flancul Estic unui transfer de putere între SUA și Europa? Corespondență de la Summitul NATO

Alexandru Manda, președintele Centrului AGORA pentru Democrație, și Lavinia Teodorescu, expertă în apărare la AGORA și una dintre românii care lucrează la NATO în cadrul Diviziei de Politici și Planificare a Apărării, se află zilele acestea la Ankara, în mijlocul evenimentelor conexe Summitului NATO. Cei doi au vorbit în exclusivitate pentru „Adevărul" despre mizele reuniunii de la Ankara, despre rolul Statelor Unite în noua arhitectură de securitate europeană și despre obiectivele pe care România ar trebui să le urmărească.

Mark Rutte, secretarul general al NATO, la evenimentele premergătoare Summitului. FOTO: NATO

Al 36-lea Summit NATO al șefilor de stat și de guvern are loc la Ankara pe 7-8 iulie, la Complexul Prezidențial Beștepe, cu participarea așteptată a 52 de lideri din 32 de țări aliate și nouă state invitate. Este al doilea summit găzduit de Turcia după cel de la Istanbul din 2004 și survine în al cincilea an al invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.

Secretarul general Mark Rutte a stabilit trei priorități centrale pentru reuniune, creșterea investițiilor aliate în apărare, consolidarea producției industriale transatlantice și sprijinul pentru Ucraina. Proiectul declarației finale, aprobat deja la nivel de ambasadori NATO, prevede reafirmarea angajamentului "ferm" față de apărarea colectivă prevăzută de articolul 5, precum și un sprijin militar pentru Ucraina de 70 de miliarde de euro în 2026 și cel puțin un nivel echivalent pentru 2027.

Nicușor Dan participă la Ankara la primul său summit NATO ca președinte, unde va cere consolidarea apărării aeriene și maritime pe Flancul Estic, în contextul dronei care a lovit un bloc din Galați pe 29 mai și al dronei maritime autodetonate în Portul Constanța pe 5 iunie.

Centrul AGORA pentru Democrație, policy-hub înființat la București în 2024, a lansat recent white paper-ul „Foaie de parcurs pentru Flancul Estic", prezentat într-o dezbatere la Palatul Parlamentului care a reunit factori de decizie din Parlament, Guvern, Ministerul de Externe și Ministerul Apărării, alături de ambasadori ai statelor NATO la București.

Participarea lui Donald Trump la summit vine după luni de critici dure ale președintelui american la adresa Alianței, pe care a numit-o „tigru de hârtie", și după presiuni tot mai intense asupra europenilor să preia conducerea propriei apărări. În acest context tensionat, Alexandru Manda susține că prezența americană la Ankara nu trebuie citită ca un semn de retragere, ci ca o dovadă că transferul de responsabilitate către europeni se va face gradual, fără a slăbi postura de descurajare a Alianței.

„Prezența Statelor Unite la Ankara, la cel mai înalt nivel, prin participarea președintelui Trump este un semnal că Alianța rămâne unită și că partenerul nostru cel mai puternic este acolo, la masă, alături de noi. Vorbim despre Aliatul cu cea mai mare armată din NATO, peste 1,3 milioane de militari activi, și cu cel mai mare buget de apărare.

Prezența lui Donald Trump arată faptul că NATO 3.0 nu însemna o dezangajare completă a Statelor Unite în Europa, ci, mai degrabă, un transfer de responsabilitate. Ceea ce numim europenizarea NATO înseamnă o apărare europeană mai puternică, care transformă astfel Alianța într-una mai puternică în ansamblul ei.

Totodată, prezența americană la cel mai înalt nivel trebuie privită și ca un răspuns la una dintre cele mai apăsătoare întrebări pentru aliații europeni: cât de brusc se va petrece transferul de responsabilitate? Ca o concluzie a Summitului de la Ankara, ne așteptăm ca procesul de transferare a responsabilităților dinspre SUA spre aliații europeni să nu petreacă peste noapte, ci treptat, în etape, fără a periclita postura de descurajare și apărare din Europa", a explicat Alexandru Manda.

Dincolo de retorica oficială, întrebarea care preocupă cancelariile europene este dacă summitul de la Ankara va produce rezultate concrete sau se va rezuma la formule diplomatice deja consacrate. Lavinia Teodorescu, care lucrează direct în structurile NATO responsabile de planificarea apărării, identifică două teste esențiale pe care reuniunea trebuie să le treacă, unitatea reală a Alianței dincolo de declarațiile formale și trasarea unei direcții clare pentru o apărare europeană condusă de europenii înșiși.

Inteligența artificială ar putea fi folosită de Donald Trump ca armă și pârghie la summit-ul NATO de la Ankara

„Summitul NATO de la Ankara are două mize principale. În primul rând, acesta trebuie să arate că alianța transatlantică este unită în mod real, nu doar la nivelul declarației șefilor de stat, ci și prin acțiuni concrete și declarații mai puțin formale. La finalul Summitului, trebuie să fie limpede că atât aliații europeni, cât și Canada și Statele Unite urmăresc aceleași obiective majore și că vor parcurge acest drum împreună.

În al doilea rând, Summitul trebuie să fie un pas clar spre o apărare europeană condusă de aliații europeni. Asta înseamnă o direcție clară privind dezvoltarea capabilităților militare, ce va fi dezvoltat, cum și în cât timp, și, de asemenea, în capacitatea logistică și în relația cu mediul privat.

Summitul de la Ankara trebuie să demonstreze fără echivoc că toți aliații europeni au făcut deja pași concreți în consolidarea capacităților lor de descurajare și apărare și că aceste investiții și programe pot fi menținute pe termen lung", a subliniat Lavinia Teodorescu, absolventă a Universității Harvard.

Unul dintre cele mai spinoase subiecte de pe agenda de la Ankara rămâne împărțirea costurilor pentru sprijinul militar destinat Kievului, un pachet de 70 miliarde de euro pentru 2026 și cel puțin la fel de mult pentru 2027, de această dată fără nicio contribuție financiară din partea Statelor Unite. 

„Întrebarea reală pentru statele Aliate nu este cât ne costă să sprijinim Ucraina, ci cât ne-ar costa să nu o facem. Iar acel preț, măsurat în securitatea noastră, a tuturor, este incomparabil mai mare.

Apărarea Ucrainei este, astăzi, apărarea noastră. Fiecare dronă doborâtă deasupra Kievului este o dronă care nu ajunge deasupra Constanței sau a Galațiului. Prima linie a Flancului Estic nu trece astăzi prin România, trece prin Ucraina, iar soldatul ucrainean apără în acest moment, la propriu, și liniștea familiilor din România.

Rusia rămâne, fără echivoc, principala amenințare de securitate la adresa statelor aliate, o amenințare pe termen lung, așa cum ne așteptăm să regăsim și în concluziile Declarației de la Ankara. Rusia este o amenințare reală pe care o vedem în fiecare zi, la câțiva kilometri de granița noastră. Atâta timp cât Rusia crede că poate obține prin forță ceea ce vrea, niciun stat de pe Flancul Estic nu poate dormi cu adevărat liniștit.

Ucrainenii au devenit, din păcate din nevoie, cei mai buni din lume la un lucru care ne privește și pe noi îndeaproape: cum contracarezi atacurile cu drone. Ei învață aceste lecții pe pielea lor, în timp real, pe câmpul de luptă. Noi avem șansa să învățăm de la ei, să adaptăm aceste tactici și tehnologii pentru apărarea propriului spațiu aerian. Ar fi o greșeală să nu profităm de această experiență, plătită de ei cu un preț atât de mare.

Într-o Alianță cu 32 de membri este normal să existe discuții despre bani și despre cine cât pune. Dar sunt convins că Aliații vor găsi formula. Nu pentru că este ușor, ci pentru că alternativa, o Ucraină lăsată singură, este una pe care nimeni, în mod rațional, nu și-o poate permite. Iar cele 70 de miliarde nu sunt o donație făcută Ucrainei, sunt o investiție în propria noastră securitate", a explicat Alexandru Manda.

Cum ar reacționa Turcia dacă România ar fi atacată? Ambasadorul turc la București explică de ce relațiile turco-române sunt speciale

Pentru delegația română, prezentă la Ankara sub semnul incidentelor recente cu drone de la Galați și Constanța, miza summitului nu este doar simbolică. Teodorescu consideră că poziția geografică a țării, la granița directă cu conflictul din Ucraina și expusă tot mai des la incursiuni aeriene și maritime, impune o agendă precisă, cu solicitări concrete și verificabile, nu doar declarații de intenție.

„Din poziția sa geografică și date fiind evenimentele grave din ultimele luni, România ar trebui să aibă trei obiective principale la Ankara, un plan clar de întărire a capabilităților contra-drone, pentru a preveni incidentele precum cel din Galați, un acord pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport și a rețelelor de aprovizionare cu combustibil, și o strategie pentru dezvoltarea mediului privat și al startup-urilor de apărare.

Este esențial ca mediul privat și cel guvernamental să lucreze împreună, atât pentru a dezvolta economia națională, cât și pentru a asigura un ciclu rapid de dezvoltare tehnologică și acces la tehnologii de ultimă generație. România trebuie să aibă în minte trei lucruri, apărare națională, conectivitate cu Europa și planificare militară pe termen lung", a subliniat analista.

Drumul Regelui, noua șosea din Munții Zarandului. De la bârlogul haiducilor lui Față Neagră la casa lui Arsenie Boca și Vața Băi

ÎO nouă șosea montană a intrat în șantier în vestul României. „Drumul Regelui", numit astfel datorită unei legende care îl leagă de familia regală a României, este construit cu fonduri europene în județele Arad și Hunedoara, legate prin Munții Zarandului.

Drumul Regelui din Munții Zarandului este în șantier. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Peste 42 de milioane de euro sunt investite pentru construcția unei șosele montane de 17 kilometri, care va lega, prin Munții Zarandului, Valea Mureșului de Valea Crișului. Lucrările sunt finanțate cu fonduri europene și au fost împărțite în două tronsoane, având termen de realizare anul 2027.

Primul segment al „Drumului Regelui" (DJ 707), de circa patru kilometri, urcă în serpentine din comuna arădeană Petriș până la „Cota Zero", în Munții Săvârșinului, la circa 700 de metri altitudine, loc aflat la limita județelor Arad și Hunedoara. Lucrările pe acest sector au început în 2025, iar în prezent constructorii ridică zidurile de sprijin din beton, menite să prevină alunecările de teren. Terasamentul drumului a fost săpat în munte, iar fostul drum forestier pe care se suprapunea a fost lărgit la două benzi de circulație.

Locul a fost numit „Cota Zero" pentru a marca hotarul dintre județe și începutul unor trasee de drumeție spre crestele Munților Zarandului, care se înalță până la maximum 900 de metri și sunt, în general, acoperite cu păduri. Al doilea tronson al „Drumului Regelui" coboară de aici în serpentine, prin pădurile de pe valea Băișorului și a râului Vața, pe un traseu de 13 kilometri până în stațiunea Vața de Sus.

Lucrările la acest segment au început în primăvara acestui an și sunt la stadiul realizării terasamentelor și al zidurilor de sprijin. Noul drum trece prin satul Căzănești, locul nașterii duhovnicului Arsenie Boca, și continuă spre stațiunea Vața Băi.

„Lucrările de pe tronsonul aflat în județul Hunedoara vizează refacerea structurii rutiere pe cei 13 kilometri, amenajarea a 16 intersecții cu drumuri laterale, realizarea sistemelor de scurgere a apelor pluviale, reparații la cele patru poduri, construirea a 23 de ziduri de protecție și amenajarea a 29 de accese la proprietăți", arată Consiliul Județean Hunedoara.

Noua șosea din Munții Zarandului a primit numele „Drumul Regelui", datorită legendei că vechiul său traseu forestier ar fi fost folosit, în perioada interbelică, de familia regală a României pentru a se deplasa de la Castelul din Săvârșin, aflat pe Valea Mureșului, în vecinătatea comunei Petriș, la stațiunea termală Vața de Sus.

Localnicii își amintesc însă că acest drum, deși pietruit în trecut, a fost dintotdeauna anevoios, fiind folosit de săteni pentru a ajunge la exploatările forestiere din munți sau la minele din zonă.

„În afara TAF-urilor, nu cred că vreo mașină putea urca pe acest traseu, nici măcar vreuna a familiei regale", spune un localnic din Obârșia.

Imaginea 1/16: Drumul din Munții Zarandului Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (16) jpg

Unii localnici din satele aflate de o parte și de cealaltă a crestelor Zarandului, în Hunedoara și Arad, spun că noua șosea le va folosi mai puțin, deoarece cătunele din munți au rămas pustii, iar pajiștile pe care bunicii lor își păstoreau animalele s-au împădurit. Nici vechile mine din Munții Zarandului nu mai există de cel puțin două decenii.

În schimb, drumul este privit ca un traseu turistic spre stațiunea Vața Băi din Munții Zarandului, cunoscută de secole pentru izvoarele sale termale.

Apele bogate în calciu, sulf, sodiu și magneziu, cu temperatura de 36–37 de grade Celsius, au devenit faimoase pentru calitățile lor terapeutice în secolul al XIX-lea. Atunci, o mică stațiune a fost înființată aici, iar publicațiile din Imperiul Austro-Ungar și din România prezentau adesea binefacerile aduse de apele de la Vața.

Zorro din Ardeal. Cine a fost „Față Neagră", contele maghiar devenit peste noapte haiduc la drumul mare

Stațiunea Vața Băi este cunoscută din secolul al XIX-lea. Foto: Vața Băi

La începutul secolului al XX-lea, băile de la Vața erau vizitate frecvent de regele Carol al II-lea. În anii ’70, regimul comunist a extins stațiunea, transformând-o într-un loc de tratament pentru turiștii cu afecțiuni ale sistemului locomotor și ale sistemului nervos periferic.

„De când sunt aici, am văzut venind oameni în baston și plecând vioi, ca niște sportivi", relata fostul medic balneolog al stațiunii, Marilena Suciu.

După 1990, complexul balnear a ajuns în patrimoniul Romtelecom, dar a fost închis în 2010. Timp de mai mulți ani, localnicilor le-a rămas doar „scăldătoarea porcilor", un mic lac din spatele complexului, alimentat printr-o conductă cu apă termală.

„A fost numită astfel pentru că aici o scroafă slăbănoagă a fost lăsată să moară lângă izvoare, dar peste câteva zile s-a întors sănătoasă în ograda stăpânului ei", își amintea un localnic.

De câțiva ani, complexul de la Vața de Jos a fost achiziționat de investitori privați și restaurat. Stațiunea Vața de Jos a fost redeschisă în anul 2022 și transformată într-una dintre atracțiile turistice ale zonei.

În satul Căzănești, din comuna Vața de Jos, traversat și el de „Drumul Regelui", s-a născut și a copilărit Arsenie Boca (1910–1989), una dintre marile personalități religioase ale României.

Vatra casei părintești a călugărului, aflată pe Dealul Bujoara, la marginea satului Căzănești, a devenit un loc de pelerinaj pentru numeroși români, deși locuința în care s-ar fi născut Arsenie Boca nu mai există. Dealul, numit de localnici și „Dealul Fericirii", găzduiește un schit ridicat în urmă cu aproape un deceniu, îngrijit de două maici. Ultimii doi kilometri ai drumului spre el sunt marcați de troițe și icoane, iar la poalele dealului se află vechea biserică de lemn din Căzănești.

Imaginea 1/28: Locul natal al lui Arsenie Boca Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg

În apropiere de Vața de Jos se află municipiul Brad, fost centru minier care găzduiește singurul muzeu al aurului din Europa, iar Munții Apuseni atrag prin numeroasele monumente ale naturii și prin satele arhaice ale moților. Tot în apropiere de Vața Băi, călătorii găsesc Țebea și Baia de Criș, locuri istorice care păstrează amintirea lui Avram Iancu și a lui Horea, Cloșca și Crișan.

În Arad, „Drumul Regelui" va coborî spre Valea Mureșului, în apropiere de Castelul familiei regale de la Săvârșin și de Zam, locul faimosului castel al lui László (Vasile) Nopcsa (1794–1884), baron și fost comite suprem al Hunedoarei. Contele a intrat în legendă ca „Față Neagră", personaj asociat cu o bandă de haiduci care ar fi jefuit, în secolul al XIX-lea, diligențele și transporturile de aur de pe drumul mare al Văii Mureșului, între Banat și Transilvania.

Controversele casei părintești a lui Arsenie Boca. Unde s-a născut și a copilărit „Sfântul Ardealului"

Vasile Nopcsa, intr-un portret de epocă. Foto: Daniel Guță

Supranumele i-a fost atribuit după ce scriitorul Mór Jókai l-a transformat într-un personaj de roman, prezentat ca un baron care își ascundea chipul sub o mască neagră atunci când ieșea la jaf.

Legenda lui „Față Neagră" a fost inspirată de numeroasele povestiri despre cetele de haiduci care se ascundeau în Munții Zarandului. Acestea atacau adesea transporturile de aur din Apuseni sau ieșeau în calea poștalioanelor, Zam fiind o „vamă" între cele două regiuni istorice.

„Întreg Zarandul era cutreierat în veacurile XVII și XVIII de cete de haiduci, de «lotrii», cum îi numesc documentele pe țăranii români ce luau calea codrului, exasperați de asupriri, și atacau cuiburile nobililor. Mișcarea «lotrilor» din Zarand a avut o atât de mare amploare, încât nu de puține ori s-au mobilizat armate. S-a ajuns chiar să se închidă granițele comitatului și să se ceară pașapoarte pentru trecere. Și nu-i de mirare că s-a ajuns la asemenea soluții", informa revista România Pitorească, în 1973, citând surse istorice.

Unele bande de haiduci au sprijinit, potrivit istoricilor, cetele de iobagi conduși de Horea, Cloșca și Crișan în timpul Răscoalei din 1784–1785. Începând din secolul al XIX-lea, Munții Zarandului au devenit locuri mai primitoare pentru călători, datorită importanței crescute a localităților miniere din împrejurimi, dar și a stațiunii balneare Vața de Jos.

Totuși, în ultimele decenii, depopularea a adus în pragul dispariției numeroase sate din Munții Zarandului.

Vă dați seama în ce țară trăim? În România nu se moare de căldură!

Caniculă istorică în Franța: Numărul deceselor a crescut cu 30% în cea mai fierbinte săptămână a valului de căldură

Numărul deceselor înregistrate în Franța a crescut cu aproape 30% în cea mai toridă săptămână a valului de căldură record care a pârjolit o mare parte din Europa luna trecută, a anunțat autoritatea de sănătate publică, adăugând că se așteaptă ca bilanțul să continue să crească.

Franța se confruntă cu un val de căldură fără precedent FOTO Profimedia

Instituția Santé publique France a comunicat vineri că s-a înregistrat „o creștere de 29,1%, ceea ce corespunde unui număr de 2.025 de decese suplimentare față de săptămâna precedentă". Autoritatea a precizat că această cifră este, cel mai probabil, o subestimare și că „mortalitatea va continua să crească", potrivit The Guardian.

Noile date, deși încă incomplete, dublează estimarea preliminară de cel puțin 1.000 de decese suplimentare anunțată duminica trecută. Acea estimare inițială acoperea doar trei dintre cele mai fierbinți zile de caniculă extremă.

Ministerul Sănătății din Belgia a raportat că mortalitatea în exces a ajuns la aproximativ 1.200 de cazuri între 18 și 29 iunie, 530 dintre decese fiind înregistrate în rândul persoanelor de peste 85 de ani. De asemenea, guvernul olandez a transmis că valul de căldură a provocat în jur de 480 de decese suplimentare, în special în rândul vârstnicilor.

Noul bilanț din Franța vizează săptămâna 22-28 iunie, perioadă în care țara a înregistrat cele mai fierbinți zile din istoria sa, recordurile anterioare pentru temperaturile maxime din timpul zilei și al nopții fiind spulberate în numeroase orașe. Sute de alte recorduri termice au fost doborâte și în alte regiuni ale Europei.

Santé publique France a menționat că, până în prezent, a contabilizat 8.973 de decese pentru săptămâna respectivă, dar a avertizat că datele sunt încă parțiale. Totalul preliminar este cu 29% mai mare decât cele 6.948 de decese înregistrate în săptămâna anterioară (15-21 iunie).

Autoritățile au precizat că această creștere s-a concentrat aproape în întregime în rândul persoanelor de peste 45 de ani, categoria de peste 65 de ani fiind cea mai grav afectată. „Deși observăm o creștere clară în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani, ponderea cea mai mare a deceselor revine celor de peste 65 de ani", se arată în raport.

Decesele la domiciliu au înregistrat cea mai spectaculoasă creștere, aproape dublându-se într-o singură săptămână, iar Parisul a fost regiunea cea mai grav lovită. Numărul deceselor înregistrate în capitală a crescut cu 62% de la o săptămână la alta, conform raportului săptămânal al instituției.

Nicolas Revel, directorul general al sistemului de spitale publice din Paris, a declarat că se așteaptă ca bilanțul victimelor valului de căldură din iunie să fie mai mic decât cel din 2003, dar „probabil" mai mare decât cel al unui episod de caniculă extremă de anul trecut, care a făcut 5.700 de victime.

Peste două treimi dintre europeni au îndurat temperaturi de peste 35°C în timpul acestui episod din iunie, conform calculelor AFP bazate pe datele climatice de la Observatorul European pentru Secetă și pe cifrele demografice ale Centrului Comun de Cercetare.

Consecințele ecologice ale căldurii extreme s-au făcut simțite în întreaga Europă. În Italia, seceta a adus mai multe cursuri de apă într-o „stare critică", potrivit Autorității Bazinului Fluviului Po. Lacul Maggiore, aflat la poalele Alpilor, este plin în proporție de doar 48%, în timp ce în alte zone, porțiuni întregi din albia secată a fluviului Po au rămas complet expuse. Ca reacție la această criză, regiunea Veneto a declarat joi stare de urgență.

Căldura extremă a provocat, de asemenea, un fenomen accelerat de topire pe 29 iunie la nivelul Ghețarului Rhône din Elveția, ducând la pierderea masivă a unor straturi de zăpadă vechi de zeci sau chiar sute de ani. Apa rezultată ar fi putut umple o piscină olimpică la fiecare 6 secunde, timp de două săptămâni, a declarat pentru Reuters Matthias Huss, directorul rețelei de monitorizare a ghețarilor din Elveția (Glamos).

În restul continentului, recordurile absolute de temperatură au fost doborâte în Germania, Polonia, Slovacia, Cehia și Ungaria, în timp ce în Marea Britanie și Elveția s-au înregistrat maxime istorice pentru luna iunie. De asemenea, temperatura medie la nivel național în Franța a atins un maxim absolut. Astfel de temperaturi ar fi fost practic imposibile în luna iunie în absența schimbărilor climatice, susțin climatologii de la organizația World Weather Attribution.

La grasse matinée

Aseară a plouat liniștit. Natura a explodat. Echipa muncitorilor la sistemul de canalizare, fiinanțat din fonduri europene, s-a mărit cu un sătean de-al nostru și un fost jandarm trecut în civilie, a demisionat de curând. Deja, sistemul este la marginea proprietății noastre.

Săteanul, îmi zicea că nu mai găsește de muncă nici cu "ziua", așa că s-a alăturat muncitorilor uneia din firmele subcontractante ce execută lucrarea canalizării. Grea muncă! Utilajele sunt grele dar muncitorii tineri le răsucesc ca pe niște macaroane. Scarmănă pământul la aproape patru metri adâncime. Tuburile în cupele excavatorului par niște ouă mari scoase din oala de pe foc. Le-am oferit câte o cafea. În câteva minute le-am aflat poveștile vieții lor. Oameni cu credință în Dumnezeu. Mi-au mulțumit pentru ospitalitate și pentru poveștile mele.

Un tânăr muncitor mi-a zis la despărțire: - Nimic nu este întâmplător în viață! Tânăr, tânăr dar cu o minte așezată.

Zăpușeală mare. Am purces la cumpărături în magazinul sătesc al lui TROACĂ, parcă, desigur o poreclă. Are peste 2000 de produse. Ce vrei și ce nu vrei! Vânzătoarele erau ude până la piele. Eu umpleam coșurile cu alimente. Zbrrr...sună telefonul. Un fost coleg mă anunță. Unul dintre cei patru sau cinci A din plutonul pentru România a plecat la ceruri. Unul câte unul părăsim plaiurile mioritice. Parcă s-a întunecat cerul. O amintire îmi străfulgeră mintea. Eram diplomat. Într-o noapte cum n-aveam ce face m-am jucat cu niște software -uri. Am spart codurile. Am anunțat în țară minunea. Le -am trimis și o ladă cu 🥃 🥃 🥃 🥃 🥃 Whisky 🥃 🥃 🥃 🥃 🥃 pentru a- și ostoi amarul când refaceau programele pentru tot mapamondul. Unul era acest A. DUMNEZEU SĂ TE ODIHNEASCĂ ÎN PACE!

Azi am sorbit cafeaua aburindă lângă grădina de legume. Gândul îmi fugeau la A. Mă uitam prin iarbă, multe plante folositoare, pătlagină, traista ciobanului, coada șoricelului, brusture... Vor muri și ele!

🍵🍵🍵🍵🍵🍵🍵🍵🍵🍵☕☕☕☕☕☕☕☕☕

Faire la grasse matinée (ou la « grasse mat ») consiste à prolonger intentionnellement son sommeil après l'heure habituelle de réveil. Ce moment de détente est souvent prisé le week-end.Saviez-vous que le terme "grasse" vient du latin crassus (épais) ? L'expression signifiait à l'origine rester longtemps dans « l'épaisseur du sommeil ». Pour en savoir plus sur l'histoire de cette expression, vous pouvez consulter cet article sur Lawless French.Profitez-en bien !0:53Faire la grasse matinéeYouTube·Français Authentique0:24La grasse matinée : orthographe et origine expliquéesTikTok·madamefrancaisfacile0:17épais ». Ainsi, faire la grasse matinée, c'est prolonger son temps dans « ...Instagram·Maxime PotreauPourquoi ne connaissent-ils pas la grasse matinée ? https ... - FacebookL'expression « faire la grasse matinée » signifie littéralement « rester longtemps dans l'épaisseur du sommeil », un sommeil qui se prolonge. La grasse matinéeFacebookFaire la grasse matinée - Lawless French ExpressionUsage notes: The French expression faire la grasse matinée is so much more evocative than its US and UK equivalents, "to sleep in" and "to have a lie-in," respe...Lawless French    

Corcodușele

M-am sculat cu grija treburilor ce nu suferă amânare, culesul corcodușelor și merelor văratice. De obicei, era baza borhotului pentru țuiculița noastră, vorba lui Nea' Mitică DRAGOMIR, la masa de prânz nu mai mult de 50 ml. Am trecut și eu în lista de tratament.

Am pus pe poziție tocătorul de mere. He, taică! Zeci de litri de Oțet de Mere umplu damigenele noastre. Ce calitate! Îl sorbim până la ultima picătură din blidele cu salata de castraveți și ceapă BIO din grădina noastră de legume. Țoiul cinzeacă sau ceșcuța nu-mi lipsește la masa de prânz.

Am cules primele găleți de corcodușe și mere sântilie. Corcodușele aurii și merele dulci îmi scăpau uneori pe gâtlej. Am rugat-o pe Cornelia să facă și un compot. Foarte savuros și aromat. Acizi și polifenolii înmiresmau papilele gustative.

 M-am informat și am găsit:

Deși adesea trecute cu vederea sau considerate fructe modeste de marginea drumului, corcodușele (*Prunus cerasifera*) sunt remarcabile din punct de vedere biochimic și nutrițional. Ele aduc beneficii reale organismului, mai ales atunci când sunt consumate proaspete.

### Profil Nutrițional și Beneficii Active

 * **Sursă excelentă de antioxidanți:** Culoarea lor (de la galben intens până la roșu închis sau violet) trădează prezența masivă a **polifenolilor** și **antocianilor**. Acești compuși neutralizează radicalii liberi și reduc stresul oxidativ la nivel celular.

 * **Susținerea imunității (Vitamina C):** Corcodușele conțin o cantitate semnificativă de acid ascorbic (vitamina C). Aceasta stimulează sinteza de colagen și întărește bariera imunitară a organismului.

 * **Reglarea digestiei:** Sunt bogate în **pectine** (fibre solubile) și acizi organici (acid malic, acid citric). Consumate cu măsură, ele reglează tranzitul intestinal, stimulează secreția sucurilor gastrice și combat constipația.

 * **Tonus general și sistem nervos:** Conțin minerale esențiale precum **potasiul** (ajută la reglarea tensiunii arteriale și a echilibrului hidric), magneziul și fosforul, plus vitamine din complexul B, care susțin metabolismul energetic.

 * **Aport caloric redus:** Având un conținut ridicat de apă și puține zaharuri simple (aproximativ 40-50 kcal la 100g), sunt ideale pentru hidratare și pot fi incluse fără probleme în dietele cu restricții calorice.

### Diferența dintre corcodușele verzi (necoapte) și cele coapte

Proprietățile lor chimice se modifică substanțial pe măsură ce se coc:

| Stadiu | Caracteristici principale | Efect major |

| :--- | :--- | :--- |

| **Verzi (necoapte)** | Concentrație maximă de acid malic, pH foarte acid, textură fermă. | Excelente pentru acrirea ciorbelor tradiționale; au efect astringent și tonic digestiv. |

| **Coapte (galbene/roșii)** | Crește concentrația de fructoză, glucoză și antociani; scade aciditatea totală. | Efect antioxidant intens, ușor laxativ, remineralizant și puternic hidratant. |

> **Notă biochimică:** Sâmburii de corcodușe conțin **amigdalină** (o glicozidă cianogenă), care în prezența apei și a unor enzime din tubul digestiv eliberează acid cianhidric. Din acest motiv, sâmburii nu trebuie zdrobiți sau consumați. Miezul fructului este, însă, complet sigur.

>

Dormiți români! Criminalii sunt la butoane.

VIITORUL ROMÂNILOR NEVOIAȘI.   DUMBRAVA... MINUNATĂ.

Raportul preliminar indică cifre cutremurătoare înregistrate în ultimii șase ani. O perioadă care se suprapune parțial cu mandatul lui Ilie Bolojan la șefia CJ Bihor.

413 persoane vulnerabile au fost identificate în viață și evacuate în timpul perchezițiilor.

401 decese au fost contabilizate în cadrul aceleiași rețele, victimele fiind îngropate ilegal pe un teren viran de la marginea unui cimitir pentru a ascunde decesele și a încasa în continuare drepturile financiare și ajutoarele de înmormântare.

Interpelat public cu privire la acest caz, având în vedere că DGASPC Bihor se află în subordinea directă a Consiliului Județean pe care l-a condus, premierul interimar Ilie Bolojan a negat că ar fi deținut informații din interiorul aparatului administrativ local referitoare la abuzuri.

Din actele de urmărire penală a reieșit că, în intervalul cuprins între 2020 și luna iunie 2026, liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-ar fi menținut într-o stare de dependență și aservire”, scrie în comunicatul DIICOT.

Citeşte întreaga ştire: 401 morți îngropați pe câmp, în Bihor, sute de victime găsite în azilele ilegale conduse de Viorel Pașca. DIICOT a destructurat o rețea care exploata oameni vulnerabili

Marș!

Legaturile madamei MARS tv cu fosta securitate:

-Horia Alexandrescu (tatal ei) a avut legături strânse de prietenie cu figuri cheie ale tranziției și ale serviciilor de informații de după 1989, cum ar fi Ioan Talpeș, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE). 

În 1996, s-a căsătorit cu jurnalistul și consultantul politic Dan Andronic. Acesta este nepotul colonelului de Securitate Dumitru Andronic (fost director în Direcția de Informații Externe/SIE), un personaj de asemenea controversat în dosarele economice post-decembriste.Cununia cuplului a fost asistată de un fost colonel din cadrul structurilor de securitate/informații.

Acuzația potrivit căreia Anca Alexandrescu ar fi fost recrutată sub numele de cod „Ada Genaru” provine de la fostul colonel SIE Cornel Nemetzi. În dezvăluirile sale și menționate în cartea sa „Ultimul curier ilegal”, acesta susține că : Ofițerul de legătură: Legătura operativă ar fi fost preluată și gestionată ulterior de Ioan Talpeș, fostul director al Serviciului de Informații Externe (SIE). 

Contextul acuzației: Conform acestor afirmații din mass-media, ea ar fi fost recrutată la vârsta de 20 de ani pentru operațiuni speciale de tip „capcană cu miere” (honey trap), fiind introdusă inițial în anturajul unor oameni de afaceri (cum ar fi Agop Kirmiziyan) și ulterior în zona politică 

Acuzațiile privitoare la modul în care Anca Alexandrescu a „servit interesele Securității” (sau ale serviciilor secrete succesoare) provin din declarații ale unor foști ofițeri de informații.( sunt publice)

Activitatea ei în slujba „sistemului” s-a manifestat prin trei mari mecanisme:

1) Operațiuni de infiltrare și compromitere („Capcana cu miere”)

Cea mai specifică acuzație a fost lansată de fostul colonel SIE Cornel Nemetzi. 

Tinta: Ar fi fost introdusă la începutul anilor '90 în anturajul unor oameni de afaceri străini sau de origine română (cum ar fi Agop Kirmiziyan). 

Metoda: Ar fi acționat în cadrul unor operațiuni de tip honey trap (folosirea relațiilor personale/sentimentale) pentru a obține informații de interes operativ pentru serviciul extern (SIE), aflat atunci sub conducerea lui Ioan Talpeș

2) Influențarea și controlul deciziei politice de la vârful statului

De-a lungul carierei sale, Anca Alexandrescu a deținut funcții cheie de consilier de imagine și comunicare pentru unii dintre cei mai puternici premieri și lideri politici ai României( Adrian Năstase, Victor Ponta, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă.)

Acuzații publice: a fost catalogata drept o „vuvuzelă a sistemului”. Acuzatorii ei săi susțin că rolul ei real în acele cabinete nu era doar unul de PR, ci de „supraveghetor” trimis de structuri pentru a monitoriza deciziile politice, a ghida mesajele publice în direcția dorită de serviciile secrete și a asigura că liderii politici nu deviază de la interesele „sistemului”. 

Prin intermediul emisiunii sale, „Culisele Statului Paralel”, este acuzata că folosește spațiul TV pentru a executa „reglări de conturi” orchestrate si platite .

Ea atacă selectiv anumiți oameni de afaceri, magistrați sau politicieni, protejând în același timp alte facțiuni din structurile de forță.

discursul ei public agresiv împotriva „statului paralel” este de fapt o perdea de fum (o tehnică clasică de dezinformare) menită să distragă atenția de la adevărații actori din umbră și să direcționeze furia publicului către ținte false.

Atunci când lideri precum Călin Georgescu sau George Simion refuză să îi urmeze linia sau recomandările politice, aceștia devin ținte în emisiunile sale .Si pentru ca AUR a depasit 45% ca si dorinta a romanilor A.A a fost platita sa dezbine curentul suveranist. ( ca sa avantajeze PSD) 

în analizele politice, A.A a avut permanente schimbări de tabără ce au fost etichetate frecvent drept „trădări” sau abandonuri oportuniste, realizate de fiecare dată când liderul pe care îl consilia începea să piardă puterea sau nu mai corespundea cu interesele Sistemului.

Hai cu suspendarea, bogătașului din bani nemunciți!

Nicușor Dan, descoperit în fața unei proceduri de suspendare. Ce ar fi trebuit să facă președintele în acest an de mandat pentru a se proteja

Text preluat.

Nicușor Dan, conferință de presă 2026 / FOTO: captură video YouTube, Administrația Prezidențială

În mai bine de un an de mandat, președintele Nicușor Dan și-a antagonizat o parte din susținători, dar și pe unii dintre aliații săi. USR pare să-l fi abandonat în favoarea PNL-ului „reformat", cu Ilie Bolojan în frunte, iar liberalii sunt în acest moment în antagonie cu șeful statului, dată fiind „lovitura de palat" pe care a încercat-o prin nominalizarea pucistului Veștea pentru funcția de premier.

Fostul său susținător și prieten, Ludovic Orban, reîntors la partidul-mamă, vorbește deschis despre suspendarea sa, iar președintele pare mai descoperit ca niciodată în fața acestei proceduri.

Liderul AUR, George Simion, a anunțat marți că partidul începe demersurile pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, pe care îl acuză că întârzie desemnarea unui premier, în plină criză politică.

„Începem demersurile pentru suspendarea lui Nicușor Dan! Astăzi și mâine venim cu multe vești bune de la ședința extraordinară a Consiliului Național de Conducere AUR", a scris George Simion pe Facebook. Într-un comentariu la postare, liderul AUR l-a somat pe Nicușor Dan să desemneze un premier până la finalul acestei săptămâni.

Așadar, scenariul suspendării pare să prindă încetul cu încetul contur și, în vreme ce PSD cel mai probabil nu ar vota pentru suspendarea lui Nicușor Dan, iar USR ar fi cel mai probabil împărțit în această privință, liberalii și cei de la AUR ar face cel mai probabil front comun la acest capitol.

Președintele are mai multe probleme pe care încă nu a reușit să le rezolve în acest an de mandat. Pe de o parte nu are un partid sau o platformă politică pe care să se bazeze în Parlament, iar pe de altă parte, în teritoriu, în cazul unui referendum de demitere.

Toți președinții, inclusiv Emil Constantinescu, au avut partide sau coaliții care i-au susținut și puteau oricând să intervină în caz de pericol. Nicușor Dan este primul care nu are așa ceva, și nici foarte mulți aliați nu mai are.

Totodată, nici până în acest moment nu a fost numit un Avocat al Poporului. Era rândul USR să desemneze un Avocat al Poporului, iar această funcție urma să-i revină Roxanei Rizoiu. Aceasta a ocupat funcția de Agent Guvernamental al României la CEDO și de formator la Institutul Național de Magistratură și figurează pe lista de donatori în campania președintelui Nicușor Dan cu suma de 120.000 de lei.

Acum că USR și Nicușor Dan nu mai sunt neapărat pe aceeași lungime de undă, nu este clar dacă varianta favorabilă președintelui a rămas în cărți pentru această funcție.

Un aspect important pe care îl presupune această funcție este că, deși nu poate opri o procedură de suspendare a președintelui României, are dreptul să sesizeze Curtea Constituțională atunci când consideră că există o problemă de constituționalitate cu procedura de suspendare.

Astfel, prin numirea unei persoane care pare apropiată de Președinție, Nicușor Dan își putea asigura una dintre pârghiile necesare în cazul unei proceduri de suspendare care încalcă constituționalitatea, în contextul în care, la un moment dat, acest lucru s-ar putea întâmpla.

Conform articolului 95 din Constituția României, suspendarea președintelui poate fi declanșată doar în cazul unor „fapte grave" prin care șeful statului ar încălca prevederile Constituției.

Propunerea de suspendare trebuie inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, iar apoi cererea este trimisă Curții Constituționale, care dă un aviz pur consultativ.

Suspendarea se decide de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității parlamentarilor.

Dacă suspendarea este aprobată, președintele este îndepărtat temporar din funcție, iar interimatul este asigurat, potrivit Constituției, de președintele Senatului.

În cel mult 30 de zile de la suspendare, trebuie organizat referendumul pentru demiterea președintelui.

Președintele Nicușor Dan are un handicap considerabil comparativ cu predecesorii săi. În 2013, după referendumul eșuat de demitere a președintelui Traian Băsescu, Parlamentul a modificat Legea Referendumului 3/2000, în sensul reducerii pragului de validare: de la regula veche cu 50%+1 prezență s-a trecut la un cvorum de 30% prezență și la condiția ca voturile „DA/NU" valabil exprimate să reprezinte cel puțin 25% din numărul celor înscriși în listele electorale permanente.

La referendumul din 2012 a existat o problemă legată de calculul cvorumului. Astfel, se punea problema dacă trebuie luată în calcul cifra totală a celor care dețin acte de identitate românești sau de numărul mai mic de votanți.

Acum, în ipoteza unui referendum, Nicușor Dan ar fi mai ușor de demis, pe de-o parte pentru că nu are o formațiune politică prin care să fie susținut public, iar de cealaltă parte din cauza pragului redus de prezență.

Doar două proceduri de suspendare au avut loc în România după 1990, în 2007 și în 2012, ambele în mandatele lui Traian Băsescu, însă niciuna nu a dus la demitere.

Președintele Nicușor Dan și-a publicat, marți, 30 iunie 2026, declarația de avere pe anul fiscal 2026.

Documentul cuprinde 33 de pagini în care sunt publicate donațiile primite în campania pentru alegerile prezidențiale din anul 2025.

Șeful statului are în conturile curente în jur de 1.285.000 de lei și 167,28 euro. A încasat din indemnizația de președinte al României 93.567 RON, iar indemnizația de primar general a fost de 127.146 lei.

Președintele are un teren intravilan, din 2007, cu suprafața de 7.460 m², pe care l-a cumpărat în Predeal (județul Brașov), dar nu are o casă.

Șeful statului declară și un autoturism Citroën, fabricat în 1986, achiziționat prin contract de vânzare-cumpărare.

La capitolul conturi bancare, Nicușor Dan are un cont curent, la BCR, deschis în 2007, în care are 37.121,20 RON. El mai declară trei conturi curente deschise în 2025, din care două la Banca Transilvania, de 1.248.092,24 RON și 167,28 EUR, precum și un cont la Salt Bank în care nu are niciun leu.

Președintele prezintă un împrumut acordat lui Gabriel Istrate, în valoare de 20.000 EUR.

De asemenea, șeful statului are datorii la Garanti Bank – 100.000 EUR, scadență 2032, o datorie către Dănilă Gențiana – 27.000 EUR, scadență 2028 și o datorie către Dan Claudia – 25.000 EUR, scadență 2028.

Președintele a publicat și lista donațiilor primite pentru susținerea candidaturii sale la alegerile prezidențiale din 2025, listă care se întinde pe zeci de pagini.

Cele mai mari donații au fost primite de la Florin Talpeș și Roxana-Măriuca Talpeș – 810.000 RON; Dan-Constantin Ostahie – 810.000 RON; Aurel și Petronela Iancu – 500.000 RON; un donator persoană fizică, cetățean român, care a solicitat ca identitatea sa să rămână confidențială – 485.000 RON, Ana-Maria și Bogdan-Petru Mihai – 250.000 RON.

Alte sute de donații sunt între 3.000 RON și 25.000 RON.

La capitolul venituri, președintele arată că, în ultimul an fiscal, de la Primăria Municipiului București a încasat o indemnizație de primar general de 127.146 RON, iar de la Administrația Prezidențială - indemnizația de Președinte, în valoare de 93.567 RON.

Președintele menționează și alocațiile copiilor, în valoare de 3.504 RON fiecare.

Tunelurile României

Tunelul Maramureș, de 2,4 kilometri, săpat în timp record. Cum au fost construite cele mai lungi tuneluri feroviare din România

De opt decenii, topul celor mai lungi tuneluri feroviare construite în România a rămas neschimbat. Printre cele mai complexe astfel de lucrări se află Tunelul Maramureș, lung de aproape 2,4 kilometri, un tunel săpat în numai 18 luni, pe calea ferată Salva–Vișeu.

Tunelul Maramureș, intrarea dinspre Dealul Ștefăniței. Foto: Hans-Peter Fuchs, Wikipedia

Peste 200 de tuneluri feroviare, cu o lungime totală de peste 80 de kilometri, au fost construite în România, de la mijlocul secolului al XIX-lea până în prezent. Cele mai vechi au fost săpate pe căile ferate din Banatul Montan, însă primele tuneluri care au depășit doi kilometri datează din prima parte a secolului XX. Mii de oameni au muncit la construcția lor, cu unelte rudimentare, adesea mobilizați de autoritățile vremii.

Cele mai lungi tuneluri feroviare aflate în exploatare (Teliu, Berești și Maramureș) au fost construite pe linii neelectrificate și însumează aproximativ 10 kilometri. Tunelul Teliu are 4.376 de metri, Tălășmani–Berești are 3.330 de metri, iar Tunelul Maramureș de la Dealul Ștefăniței aproximativ 2.380 de metri.

Ele vor fi depășite de tunelurile Ormeniș și Homorod, aflate în construcție pe magistrala feroviară 300, Brașov–Sighișoara. Tunelul Ormeniș va avea 6.914 metri, iar Homorod 5.095 metri. Ele sunt realizate în câte două galerii paralele, astfel că vor însuma peste 24 de kilometri.

Construită la mijlocul secolului XX pentru a lega Maramureșul de nordul Transilvaniei, calea ferată Salva–Vișeu (Vișeul de Sus) a rămas unul dintre cele mai spectaculoase proiecte feroviare românești. Pe traseul său de circa 60 de kilometri a fost săpat Tunelul Maramureș, de la Dealul Ștefăniței, lung de aproape 2,4 kilometri, una dintre cele mai ample lucrări feroviare ale epocii.

Tunelul Maramureș a fost realizat între 1948 și 1949, pe unul dintre marile șantiere feroviare ale vremii. La lucrări au participat peste 21.000 de oameni, potrivit presei epocii: brigadieri ai organizației comuniste de tineret, militari din companii de căi ferate, localnici, numeroase femei, și peste o mie de mineri folosiți la săparea tunelurilor.

Barăcile brigadierilor de pe șantierul feroviar. Foto: Universul, 1948

Povestea căii ferate Salva–Vișeu a început în perioada interbelică, după ce noile frontiere trasate la sfârșitul Primului Război Mondial au lăsat partea românească a Maramureșului fără o legătură feroviară directă cu restul țării. Ruta obișnuită Satu Mare–Sighet trecea prin Cehoslovacia, iar autoritățile române au decis construirea unei noi linii peste munți. Motivul era, în principal, strategic, traseul fiind plănuit pentru a ușura transportul trupelor militare în nordul României, în contextul pregătirilor pentru război, notau unii istorici. 

Lucrările au început în 1937, dinspre ambele capete ale traseului, iar în 1939 a fost deschis segmentul Salva–Telciu, lung de 15 kilometri.

Proiectul a fost însă abandonat în august 1940, după cedarea nordului Transilvaniei către Ungaria, prin Dictatul de la Viena. Până atunci, pe lângă segmentul Salva–Telciu, mai fuseseră realizați circa șase kilometri de infrastructură feroviară dinspre Vișeu, până la tunelul Drăgoiasa, fără ca linia să fie montată. O cale ferată îngustă lega pe o rută ocolitoare cele două zone.

După război, când nordul Maramureșului a ajuns în URSS, România a reluat proiectul. În 1948, șantierul feroviar Salva–Vișeu a fost declarat „Șantierul Național Vasile Luca", după numele unuia dintre demnitarii comuniști ai României din primii ani de după Al Doilea Război Mondial.

În aprilie 1948 au ajuns pe șantierul Salva–Vișeu primii 100 de tineri maramureșeni. În scurt timp, acestora li s-au alăturat alte brigăzi de muncitori, dar și localnice trimise la muncă voluntară, chiar și duminica.

Lucrări la Tunelul Maramureș. Foto Romania Liberă, anul 1948

„În luna iunie ajunge și primul detașament de 300 de fete, care lucra la terasamente. Notează ziaristul: «De când au venit tinerele brigadiere, sătencele care efectuau câte o zi de muncă voluntară pe șantier lucrează cu mai multă dragoste!» Deci, pe lângă angajații și voluntarii «oficiali», tinerii și alți locuitori din satele vecine șantierului prestau și ei muncă voluntară și gratuită. Demn de remarcat că pe șantier au lucrat și tineri din străinătate: Iugoslavia (100 tineri), Bulgaria (200), Albania (30), Ungaria (30), Italia-Trieste (200), Anglia (100), Franța (150) și Polonia (50)", informa Marian Nicolae Tomi, în lucrarea „Maramureșul Istoric în date".

Până în 1949 a fost construită linia de 48 de kilometri dintre Telciu și Vișeu de Jos, pe traseul dificil din Munții Rodnei, cu numeroase viaducte și cinci tuneluri. Cel mai lung dintre acestea, Tunelul Maramureș, a fost săpat pe sub Pasul Șetref, între Munții Țibleș și Munții Rodnei, și are aproape 2,4 kilometri.

„Numărul zilnic de lucrători a atins 21.000 în lunile iunie–octombrie 1948, inclusiv tinerii brigadieri, iar media generală a fost de 10.000 de oameni, revenind un om la circa doi metri de traseu în perioada de vârf. Pentru cazarea acestui efectiv s-au construit 102.350 metri pătrați de baracamente. În jurul lucrărilor mai importante, cum au fost intrarea și ieșirea din Tunelul Maramureș, au fost create adevărate orășele provizorii, asigurându-se lucrătorilor condiții de trai și dotări socio-culturale corespunzătoare", arătau Mihai Iuga și Ioan Ștețco, în lucrarea „Linia de cale ferată Salva–Vișeul de Jos".

Linia Salva–Vișeu, lungă de aproape 63 de kilometri, a fost inaugurată la 28 decembrie 1949 și leagă nordul Transilvaniei de Maramureș. La aproape opt decenii de la inaugurare, Tunelul Maramureș de la Dealul Ștefăniței a rămas una dintre cele mai dificile lucrări de artă de pe căile ferate din România.

Presa vremii îl prezenta drept unul dintre reperele primilor ani de comunism, lăudând ritmul accelerat al lucrărilor la care au participat mii de oameni.

Lucrări pe șantierul Salva - Vișeu. Foto: Scânteia 1948

„Este, într-adevăr, cel mai lung tunel de pe linie: are doi kilometri și jumătate. Săpăturile au durat aici un an. Tunelul a fost atacat din ambele capete, iar oamenii de la fiecare intrare se întreceau să ajungă mai repede la întâlnirea din adâncul muntelui. Trenul nostru a intrat în tunel. Străbatem acum, prin întuneric, fostul câmp al întrecerii. În scurt timp ajungem la jumătatea lui. Aici s-a desfășurat, în primăvara anului 1949, cel mai măreț eveniment al șantierului: străpungerea. Nu se pot reda și nici măcar închipui clipele acelea de adâncă emoție", informa „Scînteia", în decembrie 1949, la inaugurarea căii ferate din nordul țării.

Revista „Căilor Ferate Române" amintea că tunelul care lega zonele Bistriței-Năsăud și Maramureșului a fost realizat în doar 18 luni, cu o medie de 5,5 metri excavați pe zi, un record în România la acea vreme. Pe aceeași linie a mai fost săpat în condiții dificile cauzate de solul instabil și Tunelul Drăgoiasa, de 800 de metri, iar presa vremii susținea că, odată cu deschiderea legăturii feroviare din nord-vestul României, regiunea Maramureșului, considerată una dintre cele mai puțin dezvoltate, ieșea din izolarea față de restul țării.

Misterul tunelului interzis de sub Munții Bucegi. Ar fi avut șase kilometri, dar lucrările au fost abandonate pe neașteptate

Tunelul Maramureș, lung de 2.388 de metri, purtând în timpul construcției sale și numele „Vasile Luca", era al treilea tunel feroviar ca lungime din România, după Tunelul Teliu, de pe linia Brașov–Întorsura Buzăului, și Tunelul Berești, de pe linia Bârlad–Galați.

Cel mai lung tunel feroviar din România a fost construit în patru ani, în localitatea Teliu, din județul Brașov, pe calea ferată Brașov–Întorsura Buzăului. Tunelul Teliu, lung de 4.376 de metri, a fost inaugurat în 1928, după ce peste 1.500 de oameni au muncit la săparea sa.

Tunelul Teliu, cel mai lung din România. Foto: Wikipedia

Revista Căilor Ferate Române arăta, în 1969, că, după Primul Război Mondial, societatea Julius Berger a fost chemată să lucreze la legătura feroviară prin Teliu, parte a proiectului rămas neterminat de conectare a Transilvaniei cu Muntenia, prin Valea Buzăului.

„După terminarea războiului, firma a fost rechemată, dar i s-a încredințat executarea altor lucrări, socotite mai urgente: linia de legătură dintre Hărman și Nehoiu și prin Teliu și Întorsura Buzăului, unde s-a executat tunelul Teliu pentru cale dublă, de 4.376 metri, care este azi cel mai lung tunel de pe rețeaua C.F.R.", arăta publicația.

Aceeași societate a fost angajată, în 1913, și pentru construirea Tunelului Izvor, proiectat în Munții Bucegi, între Sinaia și valea Ialomicioarei. Cu o lungime planificată de aproape șase kilometri, acesta ar fi depășit Tunelul Teliu și urma să facă parte dintr-o rută alternativă spre București.

„Consiliul de miniștri a hotărât construirea tunelului Izvor, ca linia Sinaia - Moreni - Titu - București să poată fi dată în circulație cu ocazia jubileului de 50 ani de domnie a Regelui Carol în 1916", informa Consiliul de Miniștri în 1913.

Tunelul Izvor a rămas nefinalizat. Foto: Wikipedia.

Șantierul Tunelului Izvor a funcționat doar câteva luni, până în august 1914, când izbucnirea Primului Război Mondial a oprit lucrările.

„Lucrarea a fost începută în ianuarie 1914 și a fost continuată până în august 1914. În acest timp s-au realizat 100 metri de tunel complet, inclusiv portalurile, cămășuiala și radierul. În plus, au fost executate galerii de bază și de creștet pe 800 metri lungime", informa, în 1969, Revista Căilor Ferate.

Proiectul a intrat în conservare după război, iar în 1932 a fost abandonat oficial, Tunelul Izvor rămânând neterminat. Unii localnici povesteau că în Al Doilea Război Mondial lucrările au fost reluate aici la ordinul conducerii armatei Germaniei naziste. Prizonierii de război ar fi fost folosiți la săpături, iar lucrările au avansat circa 480 de metri. Potrivit unor legende locale în galerie ar fi fost depuse trupurile unor prizonieri sau chiar că ar fi fost ascunsă o locomotivă unicat. Scurgerile de gaz metan din subteran au fost însă un motiv mult mai plauzibil pentru betonarea intrării în munte.

Cum au fost construite primele tuneluri feroviare din România. Munții Banatului, străpunși de căile ferate pentru cărbune și fier

În schimb, tunelul de la Teliu, finalizat în 1928, a păstrat până în prezent recordul celui mai lung tunel feroviar din România.

Tunelul Berești, al doilea cel mai lung tunel feroviar din România a fost inaugurat în 1912, pe linia Bârlad–Galați. Lung de peste 3.300 de metri, era prezentat ca una dintre marile realizări ale infrastructurii românești și ca o investiție importantă pentru dezvoltarea economică a Moldovei.

Tunelul Berești, al doilea cel mai lung tunel feroviar din România. Foto: Transferoviar Călători.

„Tunelul de la Berești este cel mai lung din câte avem în țară. El străbate o distanță de peste 3.300 de metri și au trebuit să fie răsturnate grele stăvili, până când dealurile au fost străpunse și clădirea tunelului s-a așezat pe temelii nestrămutate. Dar nu numai spațiul a fost învins, ci și vremea", informa publicația „Minerva", în 1912.

Revista nota că noua legătură feroviară Bârlad–Galați a fost așteptată aproape două decenii și trebuia să valorifice investițiile deja făcute.

„Au trecut aproape douăzeci de ani de când se așteaptă o legătură directă între Bârlad și Galați și tot atâția ani de când un capital de peste treizeci de milioane stă neproductiv, căci scurgerea produselor locale pe linia Berești–Galați poate da rentabilitatea cuvenită unui așa de însemnat capital", mai informa publicația.

Noua rută urma să deschidă portul Galați pentru transporturile din nordul Moldovei și să reducă dependența de traseele către Brăila.

„Ceea ce poate da viață unei linii ca aceasta e tranzitul, care se manifestă prin neîntrerupta circulație de trenuri ce vin din Moldova de sus și, în răsunetul strident al fluierului locomotivelor, brăzdează malul stâng al Siretului de jos și se duc să reverse mărfurile lor în portul Brăila. De aproape douăzeci de ani, gălățenii și oamenii competenți în chestiunile economice au cerut să se clădească odată tunelul de la Berești, spre a deschide portul Galați pentru întregul tranzit al liniilor Dorohoi–Iași–Vaslui–Huși–Bârlad, care își va găsi acolo scurgerea naturală și directă", mai notau publiciștii de la „Minerva".

Tunelul Berești–Tălășmani a fost la un pas de distrugere în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial. Potrivit relatărilor locale, locotenentul Anton Corniță, aflat în misiune în zona Berești, ar fi oprit planul de aruncare în aer a tunelului, după ce a tăiat firele de contact și a scos din galerie vagoanele cu explozibili. Ofițerul a fost ucis la 26 august 1944, iar numele său a fost amintit pe o placă memorială de la stația CFR Berești.

Temperaturile actuale și decese

Europa se confruntă cu un val istoric și extrem de periculos de căldură. Iată datele centrale raportate astăzi, 28 iunie 2026:

​Temperaturi maxime

​Canicula extremă se deplasează spre centrul și estul continentului, afectând peste 150 de milioane de oameni cu temperaturi de peste 35°C. Printre cele mai ridicate valori se numără:

​Germania: A atins un record absolut provizoriu de 41,5°C la stația Möckern-Drewitz, după ce în ziua precedentă înregistrase 41,3°C la Saarbrücken.

​Cehia: A stabilit un maxim istoric pentru țară, înregistrând 40,8°C la Doksany.

​Polonia și Slovacia: Sunt în alertă maximă, fiind prognozate temperaturi de peste 40°C. În Slovacia s-a înregistrat și cea mai caldă noapte din istoria măsurătorilor, temperatura nemaiizgârcindu-se sub 26,3°C.

​Danemarca: A doborât sâmbătă recordul național absolut din 1874 încoace, atingând 36,6°C la nord de Odense.

​Bilanțul deceselor

​Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și autoritățile naționale avertizează că acest val de căldură a declanșat o adevărată criză de sănătate publică:

​La nivel general: Directorul OMS a anunțat că, începând cu 21 iunie, s-au înregistrat deja peste 1.300 de decese în exces direct asociate cu aceste temperaturi sufocante în Europa.

​Franța: Agenția națională de sănătate publică a raportat provizoriu 1.000 de decese suplimentare (în special la domiciliu, în regiunea Île-de-France) înregistrate doar în intervalul 24-27 iunie.

​Marea Britanie: S-au raportat decese prin înec în ape deschise ale unor persoane care au încercat să se răcorească în locuri neamenajate, ridicând numărul victimelor de acest tip la 6 în timpul actualului val de caniculă.

În România pauză. Nu avem rapoarte zilnice. Există numai date statistice. Și aici stăm prost.

Stau în casă și tricotez la tabletă:

În timp ce alte țări europene folosesc aceste date instantanee pentru a declanșa alerte direcționate, la noi aparatul birocratic și lipsa de digitalizare integrată ne lasă „în orb” în timpul crizelor.

Această vulnerabilitate se manifestă pe trei niveluri critice:

1. Politicile de prevenție se fac „cu spatele la viitor”

Pentru că datele INS se publică cu decalaj de câteva luni, iar studiile climatice epidemiologice durează și mai mult, Ministerul Sănătății și autoritățile locale nu pot reacționa în dinamică. În loc să știe în a treia zi de caniculă că într-un anumit județ mortalitatea cardiovasculară a crescut cu 20\%, autoritățile află acest lucru abia la toamnă sau anul următor. Ca urmare, măsurile rămân rudimentare: corturi cu apă în intersecții și recomandări generale la televizor.

2. Certificatele de deces ignoră factorul climatic

În România, pe certificatul de deces se trece exclusiv cauza medicală directă (de exemplu: infarct miocardic acut, accident vascular cerebral sau insuficiență cardio-respiratorie). Nimeni nu corelează pe fișa de deces faptul că acel infarct a fost declanșat de o temperatură de 41° C înregistrată în apartament și de o deshidratare severă. Fără această bifă administrativă, fenomenul rămâne invizibil în statisticile medicale primare.

3. Incapacitatea de a proteja grupurile vulnerabile

Sistemele de tip „MoMo ( Monitorizare Mortalitate zilnic)” din vestul Europei permit identificarea rapidă a cartierelor sau a zonelor rurale unde izolarea termică a clădirilor este proastă și unde bătrânii mor în număr mai mare. Acest lucru permite asistenților sociali să intervină punctual. În lipsa acestor date actualizate, spitalizarea și decesele în exces sunt privite ca o fatalitate sezonieră, nu ca o problemă de management climatic și de sănătate publică.

Este o dovadă în plus că digitalizarea și integrarea bazelor de date dintre meteorologie, starea civilă și unitățile de primiri urgențe (UPU) nu sunt doar teme tehnice, ci chestiuni de siguranță națională. Fără o radiografie clară și imediată a realității, măsurile de protecție rămân, din păcate, ineficiente.