Cică ni se cere solidaritate (și taxă) și să fim uniți acum când țara e greu încercată după ce a fost suptă de bani precum cățeaua lehuză de hoarda de pui flămânzi.
OK.
Mie îmi pare rău dar:
- cum să fiu solidar cu un pensetar arogant și pus pe japcă precum mito manul Dragoș Anastasiu, consigliere al Nicușorului?
- cum să fiu solidar cu alogenul fără acte de studii și identitate în clar (până și voci din USR i-au cerut să le arate), Dominic Fritz, cel care a tras orașul meu natal, Timișoara, în regres, de parcă am fi în anii ‘90?
- cum să fiu solidar cu un cameleon patetic precum Moșteanu, absolvent de facultate de garaj (Bioterra) pe care vor să îl pună ministrul al Apărării într-o perioadă când în diplomație, apărare și economie ai nevoie de cei mai buni specialiști - acestora din urmă nu le pot reproșa că stau pe margine, ciorba e prea împuțită să se bage în ea și sigur sunt mai utili și respectați în alte părți
- cum să fiu eu frate în simțiri cu tefeleii dezaxați care sunt confuzi până și când vine vorba de genul propriu?
- maximă e cum să fiu frate solidar cu unul ca Bulai, călărețul anorexic de la USRi?😂
Am și eu un creier, mic dar am și am și eu demnitatea mea de om sărac dar nu prost.
Iar viața dinainte de 1989, netrăită de alde Fritz sau Bulai, ne-a uzat dar ne-a și călit. Am mai trăit vremuri căcăcioase și până la urmă am rezistat. Când s-a putut am incercat să și progresăm, timid, după posibilități. Dar nu ne-am pus în fund să ne smiorcăim ca un copil căruia altul mai șmecher i-a f urat jucăriile sau sandvișul, în curtea școlii?😂
Am tot zis că o să plătim multe oale sparte de alții în următorii 5 ani, am zis că o să și râdem.
Râsul ne-a fost antidot împotriva prostiei și terapie și în comunism.
Dar nu mă așteptam la surpriza să râdem de niște foci distruse la numai o lună după ce Anastasiu s-a instalat la Cotroceni, iar Nicușor bate la ușă când vrea să intre la consilierul păcii în birou. Ireal. 😂😂😂
Zice:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu