Citiți acest articol excelent din Adevărul.ro!
Micile cheltuieli lunare, aparent inofensive, pot aduna sume semnificative care afectează serios bugetul personal, atrag atenția experții. Am discutat cu analiști financiari, psihologi și specialiști în digitalizare pentru a înțelege cum pierdem bani fără să ne dăm seama și ce putem face, concret, pentru a identifica plățile inutile și recâștiga controlul asupra bugetului personal.
Costul comodității digitale
Toți susțin, la unison, că pierderile financiare semnificative nu vin din cheltuielile mari, ci din cele mici, recurente, pe care ajungem să le ignorăm. Iar primul pas pentru un buget sănătos este o imagine de ansamblu a ce și cât plătim.
De exemplu, la ora actuală, oamenii tind să aibă tot mai multe abonamente care se reînnoiesc automat, iar cele mai comune includ streaming video și muzică (Netflix, HBO Max, Spotify, Voyo etc.), aplicații mobile (fitness, meditaţie, limbi străine, jocuri premium etc.) sau servicii cloud și software (Google One, iCloud, Dropbox, abonamente Adobe, antiviruși, VPN etc.). Aceste plăți automate, pornite cu un simplu „free trial", pot ajunge, uneori, să creeze găuri reale în buget. Doar cinci abonamente a 25 de lei fiecare/lună înseamnă 125 de lei. Într-un an, vorbim despre 1.500 de lei. Suficient cât să-ți cumperi un telefon nou, un city-break low-cost sau să-i adaugi într-un cont de economii.
„Nu există statistici ample în România vizavi de ce abonamente au românii și cât plătesc pentru ele. În general, genul acesta de abonamente reprezintă ceea ce eu numesc țânțari financiari. Adică, sunt cheltuieli mici și dese, pe care oamenii tind să le ignore sau să le neglijeze, tocmai pentru că este vorba despre sume mici. Nu-ți bați capul cu 20-40 de lei, dar pentru că sunt recurente, pentru că le avem în fiecare lună, sumele care se adună pot să fie foarte consistente", explică Adrian Asoltanie, specialist în educație financiară.
În opinia sa, una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac oamenii, astăzi, este aceea de a-și automatiza cheltuielile, fără a face acest lucru și pentru economisire. „Poți seta o plată automată în ziua de salariu, de exemplu să-ți transferi 300 de lei pe un cont de economii. De altfel, poți investi în mod automat. Adică, îți setezi ca suma de 100 de lei să ajungă la un fond mutual de investiții. Cei mai mulți oameni automatizează doar cheltuielile, nu și economisirea. Pun facturile pe plăți automate și nici nu-și mai dau seama ce sume se mai pierd de acolo. Este lucru știut cum, ca antreprenor sau ca om de afaceri, una dintre cele mai bune strategii este de a-ți duce produsele în zona de abonamente. Când ai o bază de plătitori recurenți, cu zece dolari pe lună, atunci ți-ai creat o bază de venituri foarte stabilă", mai arată acesta.
Psihologii explică fenomenul printr-o combinație de factori: sume mici, plăți automate, lipsă de acțiune. Nu e vorba doar despre comoditate, ci despre decizii amânate. Mulți utilizatori păstrează abonamente pe care nu le mai folosesc din convingerea că „la un moment dat" vor folosi aplicațiile. Plata lunară devine un fel de promisiune, nu față de furnizor, ci față de sine. În realitate, fiecare lună costă, iar acest tip de consum repetitiv ajunge să creeze pierderi reale pe termen lung. „De cele mai multe ori ne abonăm la diverse site-uri din dorința de relaxare. Însă, atunci când ajungem sa nu le folosim și să le plătim degeaba, dar nici nu le dezactivăm fie pentru ca am uitat, fie pentru că tot timpul amânăm, e clar ca acest comportament ascunde umplerea unui gol emoțional. Amânarea lucrurilor, în general, este un mecanism de apărare. Amânăm lucruri din teama de a nu fi suficient, de eșec. Și, apare o dorință de perfecționism care paralizează orice tip de acțiune. Chiar dacă în acest caz, amânarea nu are legătura cu vreun eșec, mecanismul funcționează la fel, mai ales că, în cele mai multe situații este vorba și de o supraîncărcare cu sarcini, un alt mecanism care reflectă fuga de sine", este de părere Luminița Tăbăran, psiholog clinician.
La rândul său, Laura Găvan, psihoterapeut, declară că avem tendința de a ignora plățile online din mai multe motive. „Pe de-o parte, suma modică și invizibilă. Pe de altă parte, procrastinarea și costul insignifiant investit. Sumele mici, achitate online, nu cu bani fizici, nu sunt luate în calcul pe termen lung și nu ne dau impresia că ne-ar goli portofelul. În același timp, ne oferă un confort psihologic ca am întreprins o acțiune în sensul unei probleme, deși ea nu se rezolvă de fapt", arată psihoterapeutul.
Conform spuselor sale, amânarea încetării unui abonament pe care nu îl folosim, ne dă iluzia ca ne vom apuca cândva de sport, ca vom începe meditațiile sau că ne vom relaxa, la un moment dat, vizionând filme sau ascultând muzică. „E un fel de… speranță amânată, dar care e acolo. Faptul că prețul este mic, ne face să nu renunțăm și supraestimăm investiția. Acesta, însă, este un mecanism care pe termen lung, produce costuri mai mari. Este de dorit să stopăm costurile mici dar constante și să ne orientam către acțiuni pe care chiar vrei să le dăm curs", completează Laura Găvan, psihoterapeut.
Cea mai des întâlnită tactică pe care o folosesc aplicațiile sau platformele digitale este de a condiționa utilizarea acestora prin introducerea cardului pentru a începe un test gratuit. Acesta este unul dintre factorii majori care contribuie la risipa financiară lunară a userilor, este de părere Cristian Ionescu, antreprenor în IT și fondatorul unui startup digital. „Deși, din punct de vedere legal și comercial este dreptul companiei să decidă termenii accesului la produsul său, mai ales în condițiile în care oferă un serviciu gratuit temporar, această strategie începe să fie tot mai puțin apreciată de persoanele educate financiar", spune el.
Tot mai mulți oameni, adaugă el, preferă să folosească produse care oferă acces la produsele digitale, fără obligația de a introduce cardul, iar presiunea publică forțează o parte din industrie să regândească acest model. „La finalul zilei, companiile ar trebui să-și bazeze retenția de clienți pe valoarea reală pe care o livrează, nu pe faptul că uneori, clienții uită să-și dezactiveze abonamentele", mai explică expertul.
Mulți utilizatori cred că problemele financiare s-ar rezolva doar dacă ar câștiga mai mult. În realitate, fără un control atent al cheltuielilor, veniturile suplimentare dispar la fel de ușor. „Primul pas este optimizarea. Bugetul îl faci repede, iar beneficiile se văd chiar de luna următoare", subliniază Adrian Asoltanie.
Același mecanism se vede și în bugetele publice, adaugă el, acolo unde banii suplimentari nu repară dezechilibrele dacă pierderile mici nu sunt controlate. „Mărunțișurile contează pentru că sunt dese și, atunci, orice optimizae este importantă. Le ignorăm pentru că sunt sume relativ mici și, când le-ai automatizat, ai uitat de ele și nu mai știi ce plătești", completează Asoltanie.
Așadar, nu ce plătești o dată îți afectează bugetul, ci ce plătești fără să știi. Automatizarea cheltuielilor e o comoditate periculoasă, dacă nu e dublată de claritate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu