"O vacanță aici costă infim față de Alpi sau Dolomiți”. Elogiu într-un mare ziar din UK pentru o parte sălbatică din Carpații românești

„O vacanță aici costă infim față de Alpi sau Dolomiți”. Elogiu într-un mare ziar din UK pentru o parte sălbatică din Carpații românești

Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România. Sursa foto: Dreamstime.com

Un jurnalist britanic povestește în The Guardian cum o călătorie de 12 zile prin Munții Gurghiu și prin Harghita i-a dezvăluit o destinație autentică și ocolită de turismul internațional, în care a experimentat „acel sentiment glorios, care ne reîncarcă bateriile, de pace, natură și libertate".

„Uitați de poveștile cu vampiri – Carpații de Est vă oferă vârfuri spectaculoase, urși rătăcitori și o singurătate profundă", scrie jurnalistul Graeme Green despre aventura sa în munții României.

Britanicul a parcurs circuitul timp de aproape două săptămâni și a ales să se cazeze împreună cu familia în cabane și căsuțe cu bucătărie. El spune că „o vacanță aici costă infim față de Alpi sau Dolomiți".

Alpii francezi sau elvețieni și Dolomiții din Italia sunt printre cele mai faimoase destinații montane din Europa.

„Prin vastele păduri și munți ai județului Harghita, din centrul României, există multe locuri pe care nimeni nu le cunoaște. De fapt, întreaga regiune a trecut neobservată de turiștii internaționali – 85% dintre vizitatori provin chiar din România, ceea ce pare ciudat când descoperi minunile de aici", scrie el.

„Mai mult decât atât, zona este remarcabil de puțin aglomerată, ceea ce face ca aventura să pară mai autentică", adaugă jurnalistul.

Jurnalistul notează că această parte a Transilvaniei a aparținut anterior Imperiului Austro-Ungar, fiind atribuită României după Primul Război Mondial, iar în prezent, populația locală din județul Harghita este în mare parte de origine maghiară.

„Influența maghiară se regăsește în bucătăria regională, de la gulaș la kürtőskalács (prăjituri în formă de coș de fum), precum și în porțile de lemn șecui (székelykapu), bogat sculptate, care se află în fața caselor", explică britanicul.

Băile Tușnad din Transilvania. Sursa foto: Dreamstime.com

Jurnalistul spune că vacanța sa a început cu o mașină închiriată din Brașov, îndreptându-se spre nord, în direcția opusă Castelului Bran și întregului „tam-tam legat de vampiri".

El povestește cum în scurt timp a lăsat în urmă aglomerația și a descoperit „peisajul rural larg și deschis, împărțind drumul cu fermieri la căruțe trase de cai și trecând pe lângă biserici cu turle argintii și berze albe care își fac cuiburi pe stâlpii de electricitate".

Prima oprire a fost la Sâncrăieni, într-un loc cu vedere spre Munții Harghita. Jurnalistul spune că și-a petrecut timpul la Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, plimbându-se mai întâi prin mlaștina Mohoș, unde copacii și flora deosebită i-au dat „senzația că ne-am întors în era glaciară".

Ulterior, familia a mers mai la nord, cazându-se lângă Lacu Roșu, de unde a traversat Cheile Bicazului pentru a admira pereții stâncoși impunători, dominați de Piatra Altarului.

Pe parcursul călătoriei, jurnalistul și familia sa au vizitat două puncte speciale de observare a urșilor. Graeme Green spune că au urmărit patru urși „hrănindu-se cu porumbul pregătit pentru ei" la observatorul Medveles din Șălaj, o experiență repetată ulterior și în afara stațiunii Băile Homorod, unde au observat „două femele impunătoare care par gata să se înfrunte pentru zona de hrănire".

Jurnalistul notează însă că „cea mai frumoasă întâlnire a călătoriei" a avut loc direct pe drumul spre lac. Atunci au zărit o ursoaică împreună cu puiul ei. Britanicul spune cum au văzut „o mamă și puiul ei plimbându-se încet prin pădure și mirosind aerul de lângă marginea drumului".

Urși bruni într-o pădure din România. Sursa foto: Dreamstime.com

Aventura a continuat în extremitatea nordică, unde au pornit într-o drumeție prin „liniștiții Munți Gurghiu".

Ajuns la 1.550 de metri altitudine, departe de orice oraș sau sat, jurnalistul relatează cum „patru păstrăvi grași sfârâie pe o placă de piatră încălzită de flacără, o tehnică de gătit folosită de secole de locuitori". În afară de cântecul blând al păsărilor, acesta a rămas singurul sunet din jur.

„Această zonă este foarte sălbatică", îi spune ghidul Samir Teslovan, care i-a servit cu produse de la ferma sa și palincă. Localnicul îi mărturisește că vine în acești munți de o viață pentru a-și reîncărca sufletul: „Prefer zonele sălbatice, unde nu merge nimeni. Aici sunt locuri pe care nimeni nu le cunoaște".

Lacul Zetea,

 singurul lac artificial din zona superioară a Târnavei Mari 

. Sursa foto: Dreamstime.com

După o urcare pe vârful Harghita Mădăraș, la 1.801 metri, unde tunetele și ploaia i-au udat până la piele, familia și-a petrecut una dintre ultimele după-amieze făcând caiac pe lacul Zetea.

Vâslind spre o peninsulă împădurită, s-au oprit și au lăsat vâslele deoparte pentru a pluti și a se lăsa purtați de curent. În acel moment, jurnalistul spune că a regăsit „acel sentiment glorios, care ne reîncarcă bateriile, de pace, natură și libertate, ca vântul".

Hotnews.com