Gemini
Tratatul de la Kuciuk-Kainargi
https://share.gemini.google/xHjRN9llHOEL
Created with Flash 30 August 2026 at 11:56
Published on 30 August 2026 at 12:21
Kuciuk Kainargi
Kainardja (în bulgară Кайнарджа, denumit în trecut Cainargeaua Mică și Kuciuk Kainargi), este un sat în regiunea Silistra, Dobrogea de Sud, nord-estul Bulgariei. Satul se află amplasat la altitudinea de 173 m deasupra n.m. și avea, la recensământul din 2008, 882 locuitori.
Localitatea a intrat în istorie prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi (iulie 1774), pace prin care s-a încheiat Războiul Ruso-Turc din 1768–1774; la acea vreme, localitatea făcea parte din Imperiul Otoman. În 1878, odată cu tratatul de la Berlin, a devenit parte a Bulgariei autonome și apoi, din 1908, independente. În 1913, în urma celui de al Doilea Război Balcanic, a fost inclus în Regatul României prin tratatul de la București, făcând parte până în 1940 din plasa Ostrov a județului Durostor, fiind denumit Cainargeaua Mică. În 1940, tratatul de la Craiova a dus la revenirea administrației bulgărești asupra localității. De atunci, face parte din regiunea Silistra, cu întrerupere între 1987–1999, în perioada organizării administrative concepute de guvernul comunist al lui Todor Jivkov, când a fost parte a provinciei Razgrad.
Pacea de la Kuciuk-Kainargi (sau Tratatul de la Küçük Kaynarca) a fost un acord politic și teritorial major semnat pe 21 iulie 1774 între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, punând capăt Războiului Ruso-Turc din 1768–1774. Tratatul a fost parafat în localitatea Kuciuk-Kainargi (astăzi Kainardja, în nord-estul Bulgariei).
Acesta a marcat un punct de cotitură istoric în Balcani și la Marea Neagră, consfințind declinul accelerat al Imperiului Otoman și ascensiunea Imperiului Rus ca mare putere protectoare a creștinilor din regiune.
EBSCO
Principalele prevederi ale tratatului
Independența Hanatului Crimeii: Tătarii din Crimeea au fost declarați independenți din punct de vedere politic față de Înalta Poartă (menținând doar o subordonare religioasă față de Sultan ca calif). Aceasta a fost o etapă intermediară prin care Rusia a pregătit anexarea completă a peninsula Crimeea, realizată ulterior în 1783.
crimea-platform.org
Acces la Marea Neagră și strâmtori: Rusia a obținut ieșire directă la Marea Neagră și dreptul de navigație comercială liberă pe apele otomane, inclusiv trecerea prin strâmtorile Bosfor și Dardanel către Marea Mediterană.
Britannica
Garanții și protectorat asupra Principatelor Române:
Moldova și Țara Românească au primit confirmarea restaurării vechilor privilegii fiscale și administrative.
Rusia a obținut dreptul diplomatic de a interveni la Poartă în favoarea celor două Principate, punând bazele protectoratului rus din secolul al XIX-lea.
Britannica
Protecția creștinilor ortodocși: Rusia a primit dreptul de a construi o biserică ortodoxă la Constantinopol și de a emite reprezentări diplomatice în favoarea supușilor creștini din Imperiul Otoman (clauză interpretată ulterior de țari ca un drept general de protecție asupra ortodocșilor din Balcani).
Britannica
Câștiguri teritoriale direct rusești: Rusia a preluat controlul fortărețelor Azov, Kerci și Yeni-Kale, precum și teritoriul dintre râurile Nipru și Bugul de Sud.
Importanța istorică
Tratatul de la Kuciuk-Kainargi a modificat fundamental echilibrul de putere în Europa de Sud-Est. A deschis drumul expansionismului rus către strâmtorile Mării Negre și a inaugurat faza acută a "Problemei Orientale", dominând politica externă a marilor puteri europene până la Primul Război Mondial.
Romania a pierdut cele trei judete din sudul Moldovei?
Nu. Principatele Române (Moldova și Țara Românească) nu făceau parte dintr-un stat unificat numit „România” în anul 1774, când s-a semnat Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, și nici nu au pierdut atunci cele trei județe din sudul Basarabiei.
Pierderea și ulterior reprimirea sau pierderea definitivă a celor trei județe din sudul Moldovei (Cahul, Bolgrad și Ismail) s-au desfășurat în alte momente istorice bine definite:
Chronologia drepturilor asupra celor trei județe
1812 (Tratatul de la București): În urma Războiului Ruso-Turc (1806–1812), Imperiul Rus a anexat întreaga parte de est a Moldovei (teritoriul dintre Prut și Nistru, denumit ulterior Basarabia), inclusiv județele Cahul, Bolgrad și Ismail.
1856 (Tratatul de la Paris): După înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii, marile puteri europene au decis restituirea sudului Basarabiei (județele Cahul, Bolgrad și Ismail) către Principatul Moldovei, pentru a îndepărta Rusia de la gurile Dunării. Trei ani mai târziu, în 1859, aceste județe au devenit parte integrantă a Statelor Unite ale Moldovei și Țării Românești (România).
1878 (Tratatul de la Berlin): În urma Războiului de Independență (1877–1878), deși România a fost aliata Rusiei împotriva Imperiului Otoman, Rusia țaristă a reanexat cu forța cele trei județe din sudul Moldovei. În schimb, României i-au fost recunoscute independența și suveranitatea asupra Dobrogei, Deltei Dunării și Insulei Șerpilor.
1918: Sudul Basarabiei s-a reunit cu România alături de întreaga Basarabie prin decizia Sfatului Țării.
1940 / 1944: În urma Ultimatumului sovietic din iunie 1940 (pactul Ribbentrop-Molotov) și ulterior la sfârșitul Al Doilea Război Mondial (Tratatul de Pace de la Paris din 1947), teritoriul a fost încorporat în Uniunea Sovietică (fiind atribuit Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene), unde a rămas și după destrămarea URSS, făcând parte astăzi din Ucraina (regiunea Odesa).
Rolul Tratatului de la Kuciuk-Kainargi (1774)
Tratatul de la Kuciuk-Kainargi a protejat integritatea teritorială a Moldovei la acea dată, nefiind cedat niciun județ. Dimpotrivă, prin intermediul Rusiei, Poarta Otomană a fost obligată să restituie Moldovei raialele turcești de la Hotin, Bender, Akkerman (Cetatea Albă), Chilia și Renin, restaurând temporar granițele istorice ale Principatului.
Este o ordine a razboaielor ruso - turce cronologic. Consecinte?
Confuzia legată de cele trei județe din sudul Moldovei (Cahul, Bolgrad și Ismail) vine din faptul că ele au reprezentat principala „monedă de schimb” geopolitică între marile imperii în timpul seriei de războaie ruso-turce din secolele XVIII–XIX.
Războaiele ruso-turce s-au desfășurat pe parcursul a peste două secole. Mai jos este cronologia celor mai importante conflicte (din perspectiva spațiului românesc), alături de consecințele lor majore și evoluția teritorială.
Cronologia războaielor ruso-turce și consecințele lor
Războiul din 1710–1711 (Campania de la Stănilești)
Context: Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, se aliază cu țarul Petru cel Mare împotriva otomanilor.
Consecințe: Ruso-moldovenii sunt înfrânți la Stănilești pe Prut. Turcii își pierd încrederea în domnitorii pământeni și instaurăm Regimul Fanariot în Moldova (1711) și Țara Românească (1716).
Războiul din 1735–1739
Consecințe: Încheiat prin Tratatul de la Belgrad (1739). Rusia obține fortăreața Azov, dar fără drept de a ține o flotă militară în Marea Neagră.
Războiul din 1768–1774
Consecințe: Încheiat prin Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774). Rusia devine putere protectoare a creștiniilor ortodocși din Imperiul Otoman și își asigură ieșirea la Marea Neagră. Bucovina este cedată de otomani Austriei în 1775 ca recompensă pentru neutralitate.
Războiul din 1787–1792
Consecințe: Încheiat prin Tratatul de la Iași (1792). Imperiul Rus ajunge la granița Nistrului, devenind vecin direct cu Moldova. Otomanii cedează teritoriul numit Transnistria (între Bug și Nistru).
Războiul din 1806–1812
Consecințe: Încheiat prin Tratatul de la București (1812).
Impact teritorial: Rusia anexează pentru prima dată întreaga Basarabie (jumătatea estică a Moldovei dintre Prut și Nistru, inclusiv județele Cahul, Bolgrad și Ismail).
Războiul din 1828–1829
Consecințe: Încheiat prin Tratatul de la Adrianopol (1829).
Impact: Se abolește monopolul economic otoman asupra Principatelor; Brăila, Giurgiu și Turnu Măgurele (raialele) sunt restituite Țării Românești. Principatele intră sub ocupație și protectorat rus, fiind redactate Regulamentele Organice (primele constituții românești).
Războiul Crimeii (1853–1856)
Consecințe: Încheiat prin Tratatul de la Paris (1856). Rusia este înfrântă de o coaliție formată din Imperiul Otoman, Franța, Marea Britanie și Regatul Sardeniei.
Impact teritorial: Rusia este obligată să restituie Moldovei cele trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), pierzând accesul la gurile Dunării. Acest lucru facilitează Unirea Principatelor din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza.
Războiul din 1877–1878 (Războiul de Independență)
Consecințe: Încheiat prin Tratamentele de la San Stefano și Berlin (1878).
Impact teritorial: Este recunoscută independența României. Rusia reanexează cu forța cele trei județe din sudul Moldovei (Cahul, Bolgrad, Ismail). Ca compensație teritorială și istorică, României îi sunt atribuite Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor.
Primul Război Mondial (1914–1918)
Consecințe: Confruntarea finală dintre cele două imperii. Prăbușirea ambelor imperii (Țarist și Otoman) a permis Marea Unire din 1918, când Basarabia (inclusiv cele 3 județe) s-a unit cu România.
Sinteza situației celor 3 județe (Cahul, Bolgrad, Ismail)
Perioadă Stăpânire / Apartenență
Până în 1812 Principatul Moldovei
1812 – 1856 Imperiul Rus (prin Tratatul de la București)
1856 – 1878 Moldova / România (restituite prin Tratatul de la Paris)
1878 – 1918 Imperiul Rus (reanexate prin Tratatul de la Berlin)
1918 – 1940 Regatul României (Marea Unire)
1940 / 1944 – prezent URSS / Ucraina (Regiunea Odesa)
Google Privacy PolicyOpens in a new window
Google Terms of ServiceOpens in a new window
Your privacy and Gemini AppsOpens in a new window
Gemini may display inaccurate info, including about people, so double-check its responses.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu