Iată o defalcare a conceptului pentru a înțelege exact ce înseamnă și de ce contează:
1. Din ce este format Contul Curent?
Contul curent face parte din Balanța de Plăți a unei țări și include:
* Balanța comercială: Diferența dintre exporturile și importurile de bunuri (mașini, grâne, haine).
* Balanța serviciilor: Turism, transporturi, servicii IT sau consultanță.
* Venituri primare: Salarii trimise în țară de rezidenți sau profituri/dividende scoase din țară de investitorii străini.
* Venituri secundare: Transferuri curente, cum ar fi ajutoarele internaționale sau banii trimiși de diaspora.
2. De ce apare deficitul?
Cea mai frecventă cauză este deficitul comercial: țara importă masiv bunuri de consum sau materii prime, dar nu reușește să exporte suficient pentru a acoperi costurile.
Alte cauze pot fi:
* Consum intern ridicat: Populația are putere de cumpărare și preferă produse străine.
* Lipsa competitivității: Produsele locale sunt prea scumpe sau de calitate slabă comparativ cu cele din afară.
* Investiții străine masive: Deși sună bine, dacă firmele străine din țară trimit profituri uriașe înapoi în țările lor de origine, deficitul crește.
3. Este un lucru rău?
Nu neapărat, depinde de context:
* Când este sustenabil: Dacă deficitul este folosit pentru a importa tehnologie și utilaje care vor ajuta economia să producă mai mult în viitor, este văzut ca o investiție.
* Când este periculos: Dacă deficitul este finanțat prin împrumuturi externe doar pentru a susține consumul populației. Pe termen lung, acest lucru poate duce la devalorizarea monedei naționale și la creșterea datoriei externe.
4. Cum se finanțează?
Dacă o țară are deficit de cont curent, ea trebuie să facă rost de bani din altă parte pentru a „echilibra balanța”:
* Investiții Străine Directe (ISD): Străinii vin și construiesc fabrici.
* Împrumuturi: Statul sau băncile se împrumută de pe piețele internaționale.
* Rezervele valutare: Banca Centrală folosește din rezervele de euro/dolari pentru a acoperi diferența.
Exemplu rapid: Dacă România importă mașini din Germania de 10 miliarde € și exportă software de 8 miliarde €, avem un deficit de 2 miliarde €. Acei 2 miliarde € trebuie „acoperiți” fie prin investiții străine, fie prin împrumuturi.
Situația contului curent în România a fost o temă centrală de analiză economică în ultimii ani, deoarece țara noastră înregistrează unul dintre cele mai mari deficite din regiune.
Iată o analiză a situației actuale și a impactului asupra cursului de schimb:
1. Contextul României (2024-2025)
România se confruntă cu un deficit structural. Aceasta înseamnă că nu este doar o problemă temporară, ci o discrepanță constantă între ceea ce producem și ceea ce consumăm.
* Principalul vinovat: Deficitul comercial de bunuri. Românii consumă multe produse importate (alimente, electronice, mașini), în timp ce exporturile nu cresc în același ritm.
* Punctul forte: Serviciile (în special IT și transporturile) aduc sume importante de bani în țară, reușind să mai "îndulcească" deficitul total, dar nu suficient pentru a-l anula.
2. Impactul asupra cursului de schimb (RON/EUR)
Deficitul de cont curent pune o presiune naturală de depreciere asupra leului. Iată mecanismul:
* Pentru a importa bunuri, companiile românești trebuie să vândă lei și să cumpere euro pentru a plăti furnizorii străini.
* Această vânzare masivă de lei crește oferta de lei pe piață și cererea de valută.
* Teoretic, leul ar trebui să scadă (euro să devină mai scump).
De ce nu vedem un euro de 6 lei?
Banca Națională a României (BNR) practică un regim de „flotare administrată”. BNR intervine adesea pentru a preveni variațiile bruște ale cursului, dorind să mențină stabilitatea prețurilor și să evite panica, mai ales că o mare parte din datoria noastră este în valută.
3. Riscuri și Semnale de Alarmă
Dacă deficitul continuă să crească (depășind pragul de 7-8% din PIB), apar câteva riscuri majore:
* Scăderea ratingului de țară: Agențiile internaționale pot considera România o destinație riscantă, ceea ce duce la dobânzi mai mari pentru împrumuturile statului.
* Dependența de capitalul străin: Dacă investitorii străini își pierd încrederea și nu mai aduc capital (ISD-uri), finanțarea deficitului devine mult mai scumpă.
* Inflația importată: Dacă leul s-ar devaloriza brusc pentru a corecta deficitul, toate produsele de la raft ar deveni mult mai scumpe.
Tabel Comparativ: Cum finanțăm deficitul?
| Sursa de finanțare | Efect asupra economiei |
|---|---|
| Investiții Străine Directe | Sănătos: Creează locuri de muncă și tehnologie. |
| Fonduri Europene | Ideal: Sunt bani gratuiți care intră în țară și echilibrează balanța. |
| Împrumuturi Externe | Riscant: Trebuie plătită dobândă, crescând datoria publică.
Concluzie
Pentru a reduce acest deficit fără a afecta nivelul de trai, România trebuie să treacă de la o economie bazată pe consum de import la una bazată pe producție și valoare adăugată (să procesăm noi materia primă pe care acum o exportăm ieftin).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu