Bacovia

În 1928, ajuns la vârsta de 47 de ani, Bacovia se căsătorește cu poeta Agatha Grigorescu, care avea 33 de ani, și pe care o cunoscuse cu 12 ani în urmă. Cei doi se stabilesc la București, unde ea era profesoară.

Agatha, o orfană din Mizil, este deosebit de ambițioasă. Ajunsă la 14 ani în Capitală, lucrează ca funcționară, dar se înscrie și finalizează Facultatea de litere si filozofie, studiază, scrie, muncește, se apucă de un doctorat, își publică lucrările.

La 21 de ani, l-a cunoscut pe poetul George Bacovia, care era cu 14 ani mai vârstnic. Devenită soție a poetului, își va dedica viața acestuia și operei lui, fiind secretară și asistentă a soțului ei bolnav, sprijinindu-l cu salariul de profesoară. Agatha a renunțat la propria ei carieră și și-a concentrat toate eforturile pentru a-l susține pe George Bacovia, iar când poetul este nevoit în noiembrie 1930 să revină din nou în Bacău, pentru că rămăsese fără serviciu, tenacea sa soție îl urmează.

Sursa: dosaresecrete.ro

MUZICA IN POEZIA LUI G.BACOVIA

Mai mult decat pictura ,muzica reprezinta poezia nativa a lui Bacovia. Muzicalitatea conceptuală a poetului( invocarea instrumentelor muzicale ) e transfigurata pentru a fi restituită versului, sadita în substanță acestuia. E , în primul rand un mediu sensibilizat pana la maxim, pe care poetul îl diferentiaza însa de sentimentalismul “obositor”: un pur impuls al muzicii:

Muzica sonoriza orice atom…

Dor de tine , si de alta lume,

Dor…

Plana:

Durere fara nume

Pe om …

Toti se gandeau la viata lor,

La disparitia lor.

Muzica sentimentiza

Obositor,-

Dor de tine, si de alta lume,

Dor …

Muzica sonoriza orice atom.

(Largo)

Procedeul muzical traduce direct obsesia , care nu e decat un refren al unui motiv psihic. Prin repetitie , versul devine invaluitor, insinuant ,sfredelind aerul obisnuit de torpoare, cu cate un cuvant memorabil :

Copacii albi ,copacii negri,

(Decor)

Oh, plansul talangii cand ploua!

(Ploua)

Desi… acestea sunt lucruri din trecut!

(Memento)

Liceu,-cimitiir

Al tineretii mele…

(Liceu)

Mai interesant de urmarit este insa efectul constructiv de sugestie sonora, care insoteste viziunea bacoviana cu un ritm aparte, dedublandu–i “continutul” intr-un spectru muzical. Rafinamentul poetului e atat de avansat, incat izbuteste a mladia materia verbala dupa un instinct auditiv,a o transforma intr-o fantomatica existenta secunda.Iata miscarea

arborilor in camp, in versuri care au absorbit tot suflul vantului :

Amurg de toamna pustiu , de huma ,

Pe camp sinistre soapte trec pe vant –

Departe plopii s-apleaca la pamant

In larg balabs lenevos, de guma.

(Amurg de toamna)

Picurul monoton, minor melancolic al ploii:

Singur ,singur,singur,

Intr-un han, departe –

Doarme si hangiul,

Strazile-s desarte,

Singur,singur,singur …

Ploua , ploua, ploua …

Vreme de betie -

Si s-asculti pustiul,

Ce melancolie !

Ploua,ploua,ploua …

(Rar)

Toamna redata intr-o textura de sunete metalice si vaier de frunze:

Rasuna din margini de targ

Un bangat puternic de arma ;

E toamna … metalic s-aud

Gornistii,in fund , la cazarma.

S-aude si-un clopot de scoala,

E vant , si-I pustiu , dimineata;

Hartii si cu frunze , de-a valma,

Fac roata-n varteje ,pe-o piata .

(Toamna)

sau, pe spatiu expresiv abreviat, cu o infantila miscare de voiosie:

Rasuna , trist , de glasuri ,

Campiile pustii, -

Si pocnet lung, si chiot

S-aude-n deal la vii.

C-un zmeu copii alearga,

Copil, ca ei, te vezi,

Si plangi ,, si-I frig de toamna …

Si-I pacla prin livezi.

(Alean)

Tonul tandru al celei mai fragede idile bacoveniene:

Aurora violeta

Ploua roua de culori –

Venus , plina de fiori,

Pare-o vie violeta.

(Matinala)

aerul solemn de crepuscul imperial , in verbalele falduri:

Havuzul din dosul palatului mort

Mai arunca, mai ploua, mai plange-

Si stropii cazand, in amurg, iau culori:

De sineala,de aur, de sange.

(Amurg antic)

triumfala intonatie , cadenta retorica atat de lucid adoptata si totusiaburita de o launtrica oboseala:

O noapte de sineala din vremi voevodale …

Plecase voievodul in lupte blestemate;

Iar eu o pazeam domnita incchisa in cetate –

O, noaptea , de sineala, de epoci triumfale …

(Balada)

ritmul vaporos al valsului lugubru:

La geamuri , toamna canta funerar

Un vals indoliat , si monoton …

Hai sa valsam, iubito, prin salon ,

Dupa al toamnei bocet mortuar.

(Vals de toamna)

acel stil somnoros, traind epuizarea subiectiv-obiectiva:

Uitarea venea … avenit ,

O lacrima cade jos, totul tace,

Lampa obosita a clipit,

Orice obiect atins sopteste : - lasa-ma-n pace …

De-acum …

Auzi ploaia plange pe drum,

Pe un adanc tumult,

Pe urma unui mic pantof intr-un parc de demult.

Adorm … ascult …

Afara, la fereastra, toamna a spus:

Of !…

(Nocturna)

dezorganizarea, in fine , a orcarei muzicalitati, cu vorbe vestede cazandcum frunzele:

Tacute locuri … curent

Pe podul garlei … se dezgheata –

Corbi …

Ce inteles … viata

Ce altadata, nimeni …

Crengi in violenta ceata –

Curent pe podul garlei …

Burgheze zari … viata.

(Pastel)

alcatuiesc un spatiu sonor in care poetul “compozitor de vorbe”, evolueazaca-n transa , nu fara ca ,in cele din urma ,constiinta sa artistica sa nuprefire indelung rezultatele dobandite .

 Uneori se investe insa o inadecvare intre cadenta sonora si sugestia lirica pe care a mizat poetul, o alterare a tonalitatii interioare bacoviene:

Copacii albi, copacii negi

Stau gol in parcul solitar;

Decor de doliu, funerar …

Copacii albi,copacii negri.

In parc regretele plang iar …

(Decor)

Toamna suna-n geam frunze de metal,

Vant.

In tacerea grea, gand si animal

Frant.

In odaie, trist suna lemnul mut :

Poc.

Umbre imprejur intr-un gol, tacut

Loc.

(Monosilab de toamna)

In asemenea imprejurari, tehnica , în aparenta in efectele lirismului plenar intruchipat, isi vadeste existenta prin insuficienta . Poetul recade inabisul amuzical.

Plan de idei

cuvinte introductive

procedee artistice folosit pentru redarea sunetelor

imagini din poeziile lui Bacovia care contribuie la atmosfera

intonatie

ritm