Nu-mi da, Doamne, viață lungă,
Să ajung o babă bleagă,
S-ascund bani prin câte-o pungă
Și să-i caut luna-ntreagă!
Să mă-mpiedic prin odaie,
Și să bombănesc întruna,
Iar moșneagu' la bătaie
Să îl iau, că nu-mi dă mâna!
Să-mi pierd dinții prin mâncare,
Și la molfăit viteza,
Iar păr s-am, cât oul are
Să-mi dea liber coafeza.
Să-ncurc zahărul cu sarea,
Viii să-i așez cu morții
Și să fac cu lelea Floarea,
Spionaj, în fața porții!
Să-ncui ușa la plecare,
Ca tot omu' vorba ceia'
Iar când vin de la plimbare,
Să nu știu unde-am pus cheia!
Să surzesc,ca toată baba
Când moșneagu ' nu-i dă pace,
Da' să -nvârt eu bine treaba,
Și s-aud numai ce-mi place!
Ia-mă, Doamne,cât sunt verde,
Nu o babă arțăgoasă,
S-o ia fuga cin' mă vede,
Și s-adorm cu limba scoasă.
Mai bine plângând, să zică:
"-De-ar mai fi trăit oleacă!"
Nu să tremure de frică ,
"-Baba asta, nu mai pleacă?"😄
Poezie hazlie sau, vorba românului ”haz de necaz”. Ori de vrea, ori nu vrea doamna, ”desfrunzirea” vine TOAMNA,,, Doar Adam și-a găsit muza când Evei i-a căzut frunza;-:)
RăspundețiȘtergere