I shall not have wasted my time in writing this blog, and more importantly you will not have wasted your time in reading it. All Things Work Together for Good. Nu ceda, nu renunța. Con rumbo propio. Disfruta de la vida sin estrés. Le temps ne respecte, dit-on, que les œuvres auxquelles il collabore.
duminică, 30 noiembrie 2025
Doamne, ăsta-i viitorul nostru!
Două știri mi-au umplut sufletul, azi de Ziua Națională!
Tacos
Povești adevărate, ziarul Ziua.
Am în bibliotecă mii de cărți, multe începute a fi citite și neterminate. Semnele de carte s-au îngălbenit și ele. Poate, le voi citi pe lumea cealaltă. Mă fascinează poveștile unor români, caractere puternice, unii mari patrioți care rămân în negura istoriei pentru vecie.
Ultima "fantomă" SIE s-a înălţat la ceruri!
Postat la: 29.05.2017 | Scris de: ZIUA NEWS

În urmă cu câteva zile, mai exact de Înălţarea Domnului, într-o discreţie totală, ultima "fantomă" a SIE după fuga din România a lui Pacepa, cunoscut sub numele de Skarus, s-a stins din viaţă la 82 de ani.
Povestea fabuloasă a acestui spion a fost adusă în spațiul public și descrisă cu lux de amănunte de către colonelul în rezervă Cornel Nemetzi, fost şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul Serviciul de Informaţii Externe, în perioada aprilie 1990 - decembrie 1997, în cartea-document apărută în 2013-"Ultimul Curier Ilegal. Memoriile unui spion român". Dezvăluirile fostului şef de spionaj despre perioada petrecută în cadrul SIE dar şi descrierea anumitor cazuri în care au implicaţi o serie de ofiţeri SIE, dar şi oameni politici şi chiar ziarişti, au generat la vremea respectivă un cutremur fără precedent în acest serviciu de informaţii. Cornel Nemetzi a alocat în cartea sa de memorii un capitol separat dedicat acestei „fantome"- Cazul Skarus.
„De profesie inginer, Skarus a fost încadrat în aparatul special al brigăzii U la 10 mai 1962. După aceea a fost dotat cu o biografie legendată intern, în care „tatăl său", cetăţean austriac, de origine evereiască, venise în România în 1931 şi se angajase ca inginer la uzinele comunale dintr-un oraş de pe Dunăre... Dotat cu documentele necesare, Skarus s-a adresat ambasadei austriece de la Bucureşti, solicitand cetăţenie austriacă, iar în iunie 1965 a primit paşaportul acestei ţări... După terminarea stagiului de pregătire şi obţinerea vizei de repatriere din partea ambasadei Austriei la Bucureşti, ofiţerul a plecat în septembrie 1967 la Viena, având containerizat în cureaua de la pantaloni 600 de dolari, iar într-o valiză de vinil 20.000 de lei",îşi începe povestea Cornel Nemetzi despre Skarus.
„După câţiva ani reuşeşte să penetreze într-un concern industrial deosebit de puternic, cu sediul în provincie... Fiind un bun inginer specialist, corect, serios şi competent, Skarus a fost promovat mereu în funcţie, ajungând ca în anul 1977 să fie ales în consiliul de administraţie al concernului şi primea un salariu apreciabil. Cu aprobarea Centralei şi-a constituit un depozit bancar pentru cumpărarea unui apartament proprietate personală în rate. În 1978 suma din acest depozit se ridică la vreo 450 mii de schillingi austrieci. Skarus a fost unul dintre cei mai productivi ofiţeri ilegali, reuşind să procure şi să predea materiale şi documentaţii deosebit de valoroase, transpuse pe film moale, din domeniul centralelor nuclearo-electrice. Ultimul său curier ilegal am fost eu", mărturiseşte în cartea sa Cornel Nemetzi.
„Dar totul s-a năruit odată cu fuga lui Pacepa... A dispărut de la domiciliu şi locul de muncă la fel ca „măgarul în ceaţă", fără a anunţa pe nimeni despre motivul plecării sale precipitate. După ce a ajuns la Bucureşti a fost supus unei proceduri asemănătoare celorlalte cazuri retrase din misiune... Practic a trebuit pentru a treia sau patra oară să reia totul de la capăt! Iată că avem în faţa noastră un nou destin distrus de trădătorul Pacepa, dar şi de subordonaţii acestuia cu funcţii de conducere. În anul 1982, Skarus a fost pensionat, deşi nu avea decât 47 de ani! Skarus şi-a revăzut ţara adoptivă (dar nu şi oraşul în care a activat ca ilegal) după 1996, când s-a deplasat aici pe identitatea reală. Din fericire nu s-a întâlnit cu niciun cunoscut sau coleg din perioada în care a lucrat sub acoperire", mărtusisește în cartea sa fostul şef al şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul Serviciul de Informaţii Externe, în perioada aprilie 1990 - decembrie 1997.
De Înălţarea Domnului, Skarus s-a ridicat la ceruri, dar povestea sa fabuloasă va dăinui peste timp datorită celuia care a fost şi ultimul său curier ilegal- Cornel Nemetzi. Dumnezeu să te aibă în pază, Skarus de la SIE sau oricum te-ai mai numit cât ai fost printre pământeni!
Ion Teleanu
sâmbătă, 29 noiembrie 2025
Trădarea
vineri, 28 noiembrie 2025
Strategia de apărare, strategia hoților, învârtiților și neaveniților
Daniel, declar pe propria răspundere: nu mi-am trădat niciodată țara. Și ca mine sunt milioane de români.
Să nu ne mirăm de ce trăim într-un stat mafiot!
Ca fost ofițer cer decapitarea tuturor conducerilor instituțiilor statului român care au permis ca impostorul MOȘTEANU să ajungă ministru MApN. Oare, nu mai sunt profesioniști în țara noastră?
Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) este o instituție publică din România, aflată în subordinea Guvernului, în coordonarea secretarului general al Guvernului, cu autoritate la nivel național în domeniul securității informațiilor clasificate [1]. A fost înființată în anul 2002, înlocuind Autoritatea Națională de Securitate (ANS)[2][3]. ORNISS exercită atribuții de reglementare, autorizare, evidență și control în domeniul protecției informațiilor clasificate, ale Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și ale Normelor privind protecția informațiilor clasificate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în România[4].
ORNISS a fost înființată la solicitarea expresă a NATO și a UE, fiind organizată și funcționând în concordanță cu cerințele, recomandările și practicile celor două organizații internaționale [1].
A apărut o nouă școală pentru viitoarele Guverne ale mafioților. De studiat, Polonia! Scandal uriaș privind diplome false.
Bravo, Fifor!
joi, 27 noiembrie 2025
PSYCHOLOGY SAYS:
Ucraina. Război, Pace, război, pace... tangoul fără sfârșit.
Ce se întâmplă cu Ucraina dacă planul de pace nu va fi acceptat și SUA își retrag sprijinul. Cât va rezista apărarea ucraineană

Acum 8 minute 169 citiri
Ultimatumul surpriză al lui Donald Trump, prin care Kievul trebuie să accepte planul Washingtonului sau să piardă sprijinul militar și de informații american, a zguduit Europa.
Chiar și după modificările planului de pace pentru a părea mai puțin pro-rus, amenințarea rămâne. O analiză Politico arată că Europa nu poate înlocui rapid armele și serviciile SUA, iar Ucraina ar putea lupta fără acestea, dar cu riscuri mari.
Sistemele Patriot și schimbul de informații american rămân vitale, iar lipsa sprijinului american ar crește numărul victimelor și ar reduce eficiența operațiunilor ucrainene. Totuși, industria de apărare ucraineană se dezvoltă rapid, iar țara rămâne rezilientă, pregătită să continue lupta chiar și în absența sprijinului direct al SUA.
Conform sursei citate apar cinci probleme cheie ridicate de ultimatumul lui Trump care influențează Ucrainei de a se apăra.
Christian Mölling, consilier senior la Centrul European de Politici, a declarat că Europa poate sprijini Ucraina fără SUA, dar numai „cu mai multe riscuri". Orice ar înceta Washingtonul să ofere ar trebui „compensat prin pierderi sau prin schimbarea modului în care Ucraina luptă". Și chiar și atunci, egalarea nivelului actual de sprijin este „greu posibilă".
Europa furnizează Ucrainei muniții, tancuri, avioane de vânătoare și multe altele — dar armele americane sunt în continuare vitale.
Cea mai critică lacună este apărarea aeriană și antirachetă. O mare parte din capacitatea Ucrainei de a opri rachetele balistice ale Rusiei se bazează pe sistemele Patriot fabricate în SUA și pe rachetele lor PAC-3, pe care doar Statele Unite le produc.
„Mi-ar plăcea să spun că ne-am putea descurca fără Statele Unite... dar numai pentru o perioadă", a declarat Mykola Bielieskov, cercetător la Institutul Național pentru Studii Strategice din Ucraina. „Doar Statele Unite pot produce rachete interceptoare PAC-3 MSE."
Departamentul de Stat al SUA a aprobat luna aceasta o vânzare de rachete de interceptare Patriot către Ucraina în valoare de 105 milioane de dolari.
Europa furnizează Ucrainei sistemul franco-italian de apărare aeriană SAMP/T, care are capacități similare cu cele ale sistemului Patriot, și va primi anul viitor sistemul SAMP/NG modernizat, dar având în vedere că Kremlinul declanșează atacuri devastatoare împotriva orașelor ucrainene aproape zilnic, Ucraina are nevoie de toate sistemele posibile.
Mölling a menționat că detectarea timpurie de către Ucraina a rachetelor care se apropie se bazează pe rețele dense de sateliți și senzori din SUA, rețele pe care Europa pur și simplu nu le are. Resursele europene ar putea ajuta „cu lacunele", dar „nu vor fi niciodată la fel de bune".
Trump a oprit pentru scurt timp schimbul de informații cu Ucraina în martie, într-un efort anterior de a forța Kievul să se așeze la masa negocierilor.
Ucraina are acces la sateliți spion datorită companiei spațiale finlandeze ICEYE, iar Europa are propriile capacități de informații - doar că nu de același calibru ca SUA.
Fără ajutorul SUA, atât detectarea atacurilor rusești care se apropie, cât și pregătirea contraatacurilor, cum ar fi lovirea bateriilor de apărare aeriană și a rafinăriilor rusești, ar fi mai dificile.
„Fără ajutorul SUA, capacitatea noastră de a lansa atacuri de la distanță lungă asupra Rusiei va fi redusă critic. Va fi foarte greu pentru noi. Dar pot spune cu mândrie că am parcurs cu toții un drum lung și nu vom pierde această capacitate", a declarat vineri, la o conferință de la Kiev, un soldat ucrainean din cadrul Forțelor Sistemelor fără Pilot ale țării, identificat doar prin indicativul său de apel Linch.
Dacă SUA ar înceta să mai împărtășească informații, acest lucru „ar duce de fapt la mai multe morți de ucraineni", a declarat Maksym Skrypchenko, președintele Centrului de Dialog Transatlantic cu sediul la Kiev.
Europa ar putea, în timp, să construiască mai mulți sateliți și aeronave de recunoaștere. Dar ar dura ani de zile doar pentru a îndeplini obiectivele de capabilitate ale națiunilor europene, darămite pentru a ajuta Ucraina.
Europa cheltuiește acum în mod clar mai mult decât Statele Unite pentru Ucraina, dar asta nu înseamnă că deține controlul.
Datele Institutului Kiel arată că, între 2022 și 2024, Washingtonul și Europa au avut, în medie, aproximativ același nivel de angajamente militare lunare față de Kiev. Când Trump a preluat mandatul, acest lucru s-a schimbat dramatic: ajutorul militar lunar al SUA a scăzut aproape de zero, în timp ce guvernele europene au crescut la aproape 4 miliarde de euro pe lună în prima jumătate a anului și, chiar și după o scădere, încă furnizau de câteva ori mai mult decât SUA pe parcursul verii.
În loc să ofere arme, SUA le vând – și își obligă aliații să achite costurile conform Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina.
PURL este o listă de cumpărături convenită cu NATO, care prevede transferul direct de fonduri către companiile americane de apărare pentru arme pe care Ucraina nu le poate obține în altă parte a țării. Este o modalitate de a asigura că armele americane cruciale continuă să circule către Ucraina - și un mijloc politic de a împiedica un Trump tranzacțional să abandoneze Kievul.
„Americanii vând Ucrainei ceea ce este imposibil de înlocuit", a spus Skrypchenko, argumentând că industria americană are nevoie de piața europeană și va dori să continue să vândă sisteme Patriot și alte sisteme unice.
Însă asta nu oferă Europei un control real. Mölling a spus că problema mai profundă este că Washingtonul nu mai tratează acordurile de apărare ca pe niște contracte fiabile. Statele Unite, a susținut el, „se comportă din ce în ce mai mult ca un partener care se simte liber să rescrie termenii ori de câte ori se schimbă starea de spirit politică", lăsându-i pe europeni expuși.
Skrypchenko a susținut că logica comercială se opune unei opriri totale; PURL are promisiuni de 3,5 miliarde de dolari, iar companiile americane de apărare ar trebui să renunțe la mulți bani. „Nu cred că SUA vor înceta să ne vândă arme la un preț european", a spus el.
Totuși, Mölling a avertizat că autoritatea politică este mai importantă decât stimulentele comerciale.
„Guvernul SUA poate opri exporturile printr-o singură decizie", a spus el, referindu-se la fazele în care administrația Trump a oprit livrările sau schimbul de informații în trecut . De asemenea, Washingtonul poate, dacă dorește, să blocheze sau să înghețe reexporturile sau să încetinească livrările peste noapte pentru a pune presiune pe Kiev sau Europa.
Asta e deja starea de spirit la Washington.
„Președintele Trump a oprit finanțarea acestui război, dar Statele Unite încă trimit sau vând o cantitate mare de arme către NATO. Nu putem face asta la nesfârșit", a declarat luni, pentru Fox News, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt.
Ucraina ar putea continua lupta, dar războiul ar intra imediat într-o fază mult mai vulnerabilă și imprevizibilă.
Rusia pierde mii de oameni pe săptămână în ofensiva sa lentă, iar armata ucraineană a reușit să obțină un bilanț sângeros datorită tehnologiei sale cu drone și numărului sporit de obuze de artilerie pe care le are acum.
Ucraina are în prezent una dintre cele mai mari industrii de apărare din Europa, producând propriile drone, rachete cu rază medie și lungă de acțiune, sisteme de artilerie și muniții. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că țara produce acum aproximativ 60% din ceea ce are nevoie pe frontul de luptă.
„În trei ani, am transformat un sector mic într-o industrie dinamică care a devenit fundamentul capacității noastre de apărare", a declarat luni, Hanna Gvozdiar, ministrul adjunct al Apărării.
Nu toate acele 40% lipsă provin din SUA, dar există suficiente surse încât lipsa lor ar afecta capacitatea Ucrainei de a purta război.
Deși produce contra-drone ieftine, Ucraina încă nu are capacitatea internă de a intercepta rachete balistice. Și pentru a menține ritmul, Kievul are nevoie de parteneri care să continue să finanțeze sectorul său intern de apărare.
„Sprijinul din partea partenerilor este esențial pentru ca industria să își mențină avântul și să își extindă capacitatea", a declarat Gvozdiar.
Mölling a avertizat, de asemenea, că pierderea sprijinului SUA ar obliga Kievul să improvizeze, ceea ce ar costa vieți omenești. Ucraina ar putea continua să opereze, a spus el, dar numai acceptând „mai multe riscuri" și adaptând tacticile în moduri care implică un cost mai mare.
Reziliența Ucrainei, însă, nu este pusă la îndoială. Skrypchenko a subliniat modul în care Ucraina a rămas în luptă chiar și în perioadele de lipsă severă de interceptoare de apărare aeriană, muniții și alte arme și în ciuda barajelor susținute de rachete, bombe și drone rusești.
„Țara „nu a capitulat și nici nu a căzut", a spus el, semn că forțele ucrainene vor continua să reziste chiar dacă Trump pleacă."
Articol din Ziare.com.
P.S.
Am mai spus-o: Războiul va continua dar fără SUA.
Salbă moale, Vonicer
Euonymus europaeus, cunoscut în limba română sub numele de Salbă moale sau Vonicer, este un arbust sau arbore de talie mică, n...
-
⚠️ Nu, domnule Bolojan, nu suntem proștii nimănui. Nici ai dumneavoastră. Am urmărit cu atenție conferința dumneavoastră de pres...
-
Un articol publicat recent de cotidianul francez Le Monde (pe 3 februarie 2026), semnat de jurnalista Marine Leduc. Titlul articolului, trad...
-
"Au spus că nu sunt demnă de încredere. Șaptesprezece ani mai târziu, am intrat la nunta fratelui meu purtând uniforma de gală. Iar în ...

















