Antigenii și celule plasmatice

xxx

- Celulele plasmatice sunt celule albe din măduva osoasă care produc anticorpi;

- Mielom multiplu este un cancer al celulelor plasmatice. Zilele omului sunt numărate în cazul unei astfel de boli. Cazul descris cu măiestrie scriitoricească de familia Yalom, două personaje celebre ale literaturii universale, este bine înfățișat în cartea lor:

Cartea am distribuit-o ca e-book în grupul meu de pe Facebook:

https://www.facebook.com/share/g/14DjscrUZrM/

în secțiunea Fișiere.

Spor la citit!

Celulele plasmatice sunt un tip de celule imune specializate, care fac parte din sistemul imunitar adaptiv. Acestea se formează din celulele B după ce au fost activate de un antigen. Iată câteva caracteristici cheie ale celulelor plasmatice:

1. **Producția de anticorpi**: Principala funcție a celulelor plasmatice este de a produce anticorpi, care sunt proteine ce ajută la neutralizarea amenințărilor, cum ar fi bacteriile și virusurile.

2. **Durata de viață**: Celulele plasmatice pot avea o durată de viață variabilă. Unele dintre ele pot supraviețui ani de zile în organism, contribuind la imunitatea de lungă durată.

3. **Structura**: Aceste celule au un citoplasma bogat în reticul endoplasmatic rugos, care facilitează sinteza intensivă a proteinelor (anticorpi).

4. **Memorie imunitară**: Celulele plasmatice contribuie la formarea memoriei imunitare, permițând organismului să răspundă mai rapid la expuneri viitoare la același antigen.

5. **Activarea**: Activarea celulelor B și formarea celulelor plasmatice este un proces care necesită interacțiunea cu celule T ajutătoare și este stimulată de antigeni specifici.

Celulele plasmatice joacă un rol crucial în protecția organismului împotriva infecțiilor și în menținerea sănătății imune.

Antigenul este o substanță care poate induce o reacție imună în organism, provocând producția de anticorpi. Iată câteva aspecte importante referitoare la antigens:

1. **Definiție**: Antigenii sunt, în general, molecule sau părți ale moleculelor (de obicei, proteine sau polisacharide) care sunt recunoscute de sistemul imunitar ca străine.

2. **Tipuri de antigeni**:

   - **Antigeni exogeni**: Provenind din exteriorul organismului, cum ar fi bacteriile, virusurile, fungi, polenul și substanțele chimice.

   - **Antigeni endogeni**: Generați de propriile celule ale organismului, în special în contextul bolilor autoimune sau al celulelor tumorale.

3. **Funcția antigenilor**: Atunci când un antigen este detectat, sistemul imunitar reacționează prin activarea limfocitelor B și T, care contribuie la eliminarea sau neutralizarea antigenerului.

4. **Structura**: Antigenii pot fi oligopeptide, proteine mari sau carbohidrați și adesea au site-uri specifice de legare pentru anticorpi, numite epitopi.

5. **Relația cu vaccinurile**: Vaccinurile conțin antigene (sau fragmente de antigene) care stimulează sistemul imunitar să dezvolte o memorie imună, protejând astfel organismul împotriva unor infecții viitoare.

Antigenii joacă un rol esențial în imunologie și în cercetarea vaccinurilor, fiind fundamentali pentru înțelegerea răspunsului imunitar al organismului.