Chat GPT:
"În prezent, Ilie Bolojan, actualul premier al României, se confruntă cu mai multe acuzații de corupție legate de activitatea sa ca primar al municipiului Oradea. Aceste acuzații includ tranzacții imobiliare ilegale și fraudă cu fonduri europene.
În perioada 2012–2016, Bolojan a fost urmărit penal într-un dosar deschis de Direcția Națională Anticorupție (DNA), care viza presupuse tranzacții imobiliare ilegale. Cu toate acestea, dosarul a fost clasat în martie 2016, procurorii concluzionând că "faptele nu există" .
Mai recent, în 2024, o anchetă a vizat un teren aparținând Primăriei Oradea, pe care un dezvoltator ridicase un bloc și vindea apartamente fără a transfera terenul cumpărătorilor. Acuzațiile în acest caz includ abuz în serviciu și înșelăciune. Procuroarea Dida Naghiu a reclamat public că a fost mutată abuziv în timp ce instrumenta acest dosar, care ar fi vizat și numele lui Bolojan .
De asemenea, există acuzații privind fraudarea fondurilor europene. Într-un dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Bihor, Bolojan este acuzat că a solicitat și obținut ilegal peste 7 milioane de euro din fonduri europene pentru un proiect la Spitalul Municipal Oradea, deși spitalul nu era eligibil pentru aceste fonduri .
În ceea ce privește posibila sa îndepărtare din funcție, nu există informații oficiale că Bolojan ar fi fost demis sau că ar exista intenția de a-l îndepărta din funcția de premier. Cu toate acestea, acuzațiile de corupție ar putea influența percepția publică și politică asupra sa.
Pentru a obține informații actualizate și oficiale, este recomandat să urmărești comunicările oficiale ale Guvernului României și ale Direcției Naționale Anticorupție. "
Ziarul de Vâlcea din 12.08.2025
Ilie Bolojan – De la primar „imaculat” la ținta unor acuzații explozive. Anatomia unui parcurs cu dosare de CORUPȚIE, clasări și imunități
marți, 12 august 2025
Pe scena politică, Ilie Bolojan și-a cultivat cu grijă imaginea de administrator eficient și reformator, apreciat pentru disciplina financiară și pentru atragerea fondurilor europene. Dincolo de această fațadă însă, biografia sa publică este traversată de episoade controversate: dosare penale, acuzații de abuz în serviciu, suspiciuni de fraude cu bani europeni, plângeri retrase și clasări care au ridicat semne de întrebare.
Mega-dosarul imobiliar al DNA (2012–2016)
Ancheta a început în 2012, când medicul Matiuță Hunyadi Nelu Mircea a depus o plângere penală în care acuza tranzacții imobiliare suspecte, realizate cu informații privilegiate. Plângerea viza un grup din care ar fi făcut parte trei angajați ai DNA Oradea, jurista Primăriei și primarul de atunci, Ilie Bolojan.
Suspiciunile vizau achiziția unor terenuri și imobile la prețuri preferențiale, pe baza unor date ce nu ar fi fost disponibile publicului larg.
În martie 2016, DNA – condusă la acel moment de Laura Codruța Kovesi – a emis ordonanță de clasare, motivând că „fapta nu există”. Bolojan nu a fost nici măcar audiat.
Deși o instanță a cerut ulterior redeschiderea cazului, procurorii au respins solicitarea, menținând clasarea. În 2024, Tribunalul Bihor a confirmat definitiv decizia: dosarul rămâne închis.
În plus, el acuză că atât Fresenius, cât și Fundația MAN au intrat în spital fără licitații publice, prin convenții ilegale semnate direct cu administrația locală. Foncea afirmă că procurorii DNA ar fi constatat aceste nereguli în ordonanțe emise în 2023–2024, însă nu au dispus măsuri penale împotriva lui Bolojan.
Presiuni și un dosar imobiliar neterminat
În 2024, procuroarea Dida Naghiu, de la Parchetul Cluj, a reclamat public că a fost mutată abuziv, în timp ce instrumenta un dosar care ar fi vizat și numele lui Ilie Bolojan.
Cazul se referea la un teren aparținând Primăriei Oradea, pe care un dezvoltator ridicase un bloc și vindea apartamente fără a transfera terenul cumpărătorilor. Erau investigate acuzații de abuz în serviciu și înșelăciune.
Mutarea procuroarei și închiderea discretă a investigației au alimentat speculațiile că dosarul ar fi fost „îngropat” sub presiuni politice.
Denunțul public din 2025: 7 milioane de euro din fonduri europene
În martie 2025, Dacian Foncea, fost manager al Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea, a depus un denunț penal public împotriva lui Bolojan. Acuzațiile sunt grave: fraudă cu fonduri europene de aproximativ 35,9 milioane de lei (circa 7 milioane de euro).
Foncea susține că, în 2017, Primăria Oradea a declarat în mod fals că anumite spații medicale erau eliberate, pentru a îndeplini condițiile de eligibilitate ale unui proiect european. În realitate, acestea erau ocupate de compania privată Fresenius Nephrocare până în aprilie 2019.
În plus, el acuză că atât Fresenius, cât și Fundația MAN au intrat în spital fără licitații publice, prin convenții ilegale semnate direct cu administrația locală. Foncea afirmă că procurorii DNA ar fi constatat aceste nereguli în ordonanțe emise în 2023–2024, însă nu au dispus măsuri penale împotriva lui Bolojan.
Imunitatea – un scut constituțional
După ce a devenit președinte interimar al României, Ilie Bolojan a beneficiat de imunitate constituțională. Această protecție suspendă automat orice urmărire penală pe durata mandatului, blocând practic continuarea anchetelor.
Cronologia controverselor
| An | Eveniment |
|---|
| 2012 | Plângere penală privind tranzacții imobiliare suspecte |
| 2016 | DNA clasează dosarul – „fapta nu există” |
| 2024 | Tribunalul Bihor confirmă definitiv clasarea; procuroare reclamă presiuni într-un alt dosar imobiliar |
| 2025 | Denunț public privind fraudă cu fonduri europene – 7 milioane de euro |
| 2025 | Devine președinte interimar și beneficiază de imunitate |
Deși nu a fost niciodată condamnat, Ilie Bolojan rămâne o figură controversată a politicii românești. Imaginea sa de „primar model” se lovește de acuzații persistente, iar seria de clasări, presiunile relatate de magistrați și denunțurile publice ridică întrebări serioase despre funcționarea justiției și despre cât de departe ajunge protecția pe care o oferă puterea politică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu