Putin

https://www.facebook.com/share/v/1C9849bDpq/

talpeș=trădător

Culisele celei mai mari trădări din spionajul românesc. Ristea Priboi despre deconspirarea ofițerilor „fantomă”

• Dosofteea Lainici, Evenimentul zilei 
• 25 iulie 2026, 09:15           
• Istoria serviciilor secrete românești este marcată de un episod extrem de controversat și dureros, care continuă să provoace unde de șoc chiar și la decenii distanță: deconspirarea rețelei de ofițeri de spionaj deplin acoperiți, așa-numitele „fantome”, de către statul român la începutul anilor '90.     
•  Invitat în podcastul „Evenimentul Istoric” moderat de Dan Andronic, fostul ofițer de spionaj extern Ristea Priboi a lansat acuzații fără precedent la adresa lui Ioan Talpeș, fostul director al Serviciului de Informații Externe (SIE). Considerându-l responsabil de distrugerea unor vieți dedicate interesului național.    
•     Ce erau „fantomele” din spionajul românesc
• 
  
• Pentru a înțelege gravitatea situației, jurnalistul Dan Andronic a explicat conceptul de „fantomă” în lumea intelligence-ului. Este vorba despre ofițeri deplin conspirați, oameni cărora li se fabrica o identitate complet nouă, de la locul nașterii până la istoricul școlar și profesional, și care erau trimiși în străinătate, de regulă în Occident.
• 
  
• Misiunea lor este să se integreze perfect în societatea respectivă, construindu-și o viață aparent normală, așteptând ani de zile momentul în care vor fi „activați” pentru a culege informații strategice pentru România.
• Acești ofițeri și-au asumat un risc uriaș, rupând adesea legăturile cu trecutul lor real, pe baza garanției absolute că statul român îi va proteja. Această garanție a fost însă încălcată brutal.
•      „Talpeș a fost un accident al istoriei”
• 
  
• Ioan Talpeș, numit la conducerea SIE în anii '90, a luat decizia de a preda listele cu identitățile reale ale acestor „fantome” către serviciile secrete occidentale americane, germane, franceze, britanice. Ristea Priboi nu a menajat deloc cuvintele atunci când a descris acest act.
• 
  
• Vizibil marcat de soarta foștilor săi colegi, Priboi a declarat: „Este vorba de viața unor colegi de-ai mei care și-au pus totul în slujba interesului național, în slujba României, și se întâmplă să vină un netrebnic, să vină un trădător ( Ioan Talpeș) care să nu țină cont de nimic din toate acestea și să îi arunce în pușcării, să le distrugă viața”.       
• 
  
•     Fostul ofițer a adăugat tăios: „Talpeș a fost un accident al istoriei și mai ales un accident al SIE, pentru că un asemenea om, cu o asemenea comportare, n-avea ce să caute în fruntea unui serviciu.”           
  
  Un nenorocit. Un trădător. Ioan Talpeș (M.A.)

Unul dintre argumentele folosite frecvent de Ioan Talpeș pentru a-și justifica decizia a fost acela că a acționat cu aprobarea conducerii politice, Ion Iliescu, sau la cererea expresă a partenerilor americani, pentru a dovedi transparența noii Românii democratice. 

 Ristea Priboi demontează ferm această narațiune, dezvăluind un detaliu uluitor despre reacția americanilor: Talpeș s-ar fi dus din proprie inițiativă la CIA cu lista. Conform lui Priboi, reacția CIA a fost de stupoare: „Noi nu ți-am cerut așa ceva”.

Mai mult, CIA, care se ocupă exclusiv de spionaj extern, nu de securitate internă, l-a redirecționat pe Talpeș către FBI, agenția responsabilă de contrainformații pe teritoriul SUA. „Nici ei [americanii] n-au înțeles cum un șef de serviciu de informații al unui stat poate să comită un asemenea act”, a subliniat Priboi. 

 Discuția a atins și o dilemă morală profundă.

Dan Andronic a ridicat o întrebare incomodă: dacă actul lui Ion Mihai Pacepa, care a fugit în SUA, este considerat trădare, cum ar trebui catalogat gestul unui stat care își vinde proprii ofițeri inamicului?

Pentru Ristea Priboi, ecuația este simplă și tragică: actul lui Talpeș este de o gravitate extremă tocmai pentru că a fost făcut din vârful instituției care trebuia să-i protejeze. „Acțiunea lui Talpeș a fost o acțiune de trădare, pentru că și-a trădat oamenii pe care trebuia să-i apere cu prețul vieții”, a punctat invitatul.

Unitatea de elită care se ocupa de ofițerii acoperiți a fost desființată nejustificat, iar unii dintre ei, deși au reușit să revină în țară, au fost nevoiți să înceapă de la zero.

Printre aceștia, Priboi a amintit cazul unui ofițer pregătit să devină „fantomă”, a cărui misiune a fost întreruptă, fiind ulterior recuperat pentru direcția de linie a SIE și devenind, mai târziu, coleg cu Priboi în Parlamentul României. 

 Deconspirarea „fantomelor” rămâne o rană deschisă în istoria serviciilor de informații din România.

Dincolo de manevrele geopolitice de apropiere față de Occident din anii '90, mărturia lui Ristea Priboi aduce în prim-plan drama umană a ofițerilor abandonați și califică nemilos ceea ce el consideră a fi fost nu o strategie diplomatică, ci un act incontestabil de trădare din interior. Podcastul poate fi urmărit pe YouTube.

Ristea Priboi

28 iulie. Ziua ambulanțelor

 

Tontul și Tuta

💥 Tuta Coiu de la MAE, continuă să aducă daune României, prin poziția (pe Persoană Fizică) pe care o are în fruntea diplomației de la București.

Cel mai mare blestem pentru România, să ai la guvernare, în ministere atât de importante, oligofrenii cei mai tari din țara asta, pe cei de la USR!

Șeful lor, MUCEA, este chiar în FRUNTEA lor, dar și a ȚĂRII. Ăsta este marele blestem al României, in secolul XXI.

💥 Tuta Coiu cheamă acasă ambasadorul României la Moscova, ...face, efectiv, ce vrea ea, ca pe tarlaua lui tac'su, sau, ...ca și cum i s-a tăiat maioneza și-l trimite pe useristul ei la magazinul de la colț să-i aducă alte ouă.

De ce face asta? Pentru că așa primește ordinele de la Bruxelles, de la Maica sataniștilor, Ursula.

❌️ Dronele doborâte au fost trimise de Kiev, mai mult ca sigur! După peste 4 ani de război, este foarte la îndemână lui Zelensky să asambleze drone cu componente care să-i ducă pe papagalii de la București in eroare.

A făcut-o de atâtea ori.

Cu Polonia au renunțat. Pe noi ne lasă și fără petrol pentru rafinăria Midia, dar asta nu este important pentru echipa lui Mucea.

Povestea "atacului sub steag fals" este una deja veche, doar proștii sunt noi.

❌️ Cu toții trebuie să pricepeți că Rusia nu ar avea nici un interes să trimită drone către România, sau dacă ar trimite, ar trimite 300 odată, însoțite de câteva rachete balistice, dar "focile" care stau cu "Slava Ukraina!" pe buze, au avut cutia craniană vidată, altfel nu se explică cum de nu realizează că dronele sunt trimise de Zelensky.

❌️ Dar, veți vedea ce mult vom deconta din cauza faptului că s-a prelungit șederea acestei catastrofe genetice la MAE.

Relațiile diplomatice le strici ușor, dar îți ia ani, și zeci de întâlniri să le refaci.

❗️Echitație se face cu cai de rasă, nu cu mârțoage, iar diplomația cu oameni cu multă educație, (nu la Soroș) și spirit pacifist, buni negociatori, nu cu țațe și grăjdarii cailor, sau cu video-chatiste, care, acum ceva ani în urmă, urlau în Parlamentul României ca bețivii din matul satului din anii '50.

❗️Scoateți odată pocitania asta de la MAE, și trimiteți-o la Bruxelles să-i care mapa Șefei sataniștilor!!!

💥 Ne vom arde urât de tot!

Românii vor PACE, nu război! Asta trebuie să știe tot mapamondul!

Terminați odată cu prostiile, precum că, Ucrauna apără Europa! Nu! Ucraina a provocat acest conflict prin acțiunile avute timp de 8 ani, 2014-2022, prin trupele neonaziste împotriva populației din Dombas, minorităților ruși.

💥 Zelensky are misiunea, de la elita globalistă, să aducă Europa îngenuncheată economic și să o bage în război cu Rusia.

Asta să vă rămână în cavitatea vidă, vouă, ba🍌na🍌ne🍌lor, mă adresez!

Text: Dumitru Viorel Focșa

Câți proști trăiesc pe plaiurile noastre? Rușii, rușii...

Azi iau prânzul cu o porție  de somon de la ruși,  magazinul Bereshka.  Apoi  plec in treburile mele. Pe seară mă reîntorc la bază. 

Foto cu teleobiectivul. București. 

Rușii ne dau mâncare.  Noi le dăm cu tifla. Mai primim si drone. Ucrainienii ne taie alimentarea cu petrol din Kazahstan.  Noi le dam de toate. Cazare, locuinte, bani, servicii, ... Amărâtul din fruntea statatului ne dă  si el cu tifla. Voi sunteti proști,  nu trebuie sa știți  efortul militar si civil pentru susținerea Ucrainei. Băi, nărodule, amețitule tu respecți  Constituția?

Un bou de român

Un tren modern, curat, neaglomerat, supercivilizat.

Sunt in tren catre București.  Un bou de langa mine vorbeste la telefon si face o afirmatie:

- Nu știi  că  trăim în România! Il deranja intarzierea trenului.

Am ajuns acasă.  Impresii despre București:

Gara București Nord era semiaglomerată. Multe grupuri de tineri. Haine văratice, în pas cu moda europeană,  mai puțin  gara. Veche, matusalemică. Orasul liniștit. In troleibuzul  85 o familie  de provinciali mai galagioși. Călători putini, cu privirile țintă în  telefoanele lor.

 La podul Izvor la întretăierea străzilor Schitu Magureani si Calea Plevnei mi-am amintit  ca in urmă cu 57 de ani pe una din ele mi-am cunosct viitoarea consoartă iar pe cealaltă am semnat legământul căsătoriei.  

O Capitală europeană.  Multă verdeață.  Parcuri, multă vegetație.  Schimbari multe, în bine. În cartier multe amenajări stradale. 

Yes

😅😅😅

Putin promite victoria Rusiei și profețește că vestul Ucrainei va reveni României

Liderul rus Vladimir Putin le-a spus militarilor săi că Ucraina își va pierde, mai devreme sau mai târziu, teritoriile din vest și a susținut că partea stângă a Ucrainei a fost considerată dintotdeauna parte a Rusiei. El a mai afirmat că, în prezent, „toată lumea din Ucraina s-a certat cu toată lumea".

Putin susține că Rusia va câștiga războiul FOTO AFP

Declarațiile au fost făcute duminică, în cadrul unei întâlniri cu personalul Marinei ruse, și au fost relatate de agenția de presă rusă TASS, aliniată Kremlinului, precum și de canalele de Telegram „Vy slushali mayak" („Ați ascultat Radio Mayak") și „Smotri", care au publicat fragmente video din discurs.

Vladimir Putin a susținut, ca de obicei, că Rusia nu ar fi comis „absolut nicio agresiune" și că rușii ar fi fost „forțați să lanseze operațiunea militară specială în încercarea de a pune capăt ostilităților care fuseseră deja începute de partea occidentală și de regimul de la Kiev", notează Pravda.

Liderul rus a afirmat, de asemenea, că vestul Ucrainei ar fi fost un „cadou" făcut de Iosif Stalin, susținând însă că acesta nu ar fi „dat" teritoriile Ucrainei, ci le-ar fi inclus „în cadrul unui singur stat".

„Sunt sigur, apropo, că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina își va pierde aceste teritorii din vest. Iar ceea ce a aparținut Poloniei, Ungariei și României va reveni, mai devreme sau mai târziu - poate nu mâine, nici poimâine, peste un an sau doi, 10 ani sau 15 ani –, dar totul va reveni, din punct de vedere istoric, la locul său", a spus Putin.

Putin susține că Rusia ar fi singurul garant al integrității teritoriale a Ucrainei Liderul rus a descris, de asemenea, Rusia drept singurul garant al integrității teritoriale a Ucrainei.

„A existat un singur garant al integrității teritoriale a Ucrainei, iar acesta a fost Rusia. Dar ei au considerat necesar, posibil și benefic pentru ei să declare Rusia drept dușman și să spună că rușii nu sunt o națiune titulară în Ucraina, ceea ce este un nonsens și o absurditate totală", a afirmat Putin.

În cadrul digresiunii sale pseudoistorice, Putin a susținut și că, „din punct de vedere istoric, Ucraina a fost întotdeauna împărțită în partea stângă și partea dreaptă a Niprului", afirmând că partea stângă ar fi fost considerată mereu nu doar orientată către Rusia, ci chiar parte a Rusiei.

El a afirmat că Lenin ar fi dat Donbasul Ucrainei, nu Rusiei, iar acum statul agresor „trebuie să readucă totul pe un curs istoric normal".

Vladimir Putin a mai afirmat că războiul împotriva Ucrainei se va încheia, mai devreme sau mai târziu, cu „înfrângerea inamicului și victoria Rusiei".

În fața militarilor ruși, liderul de la Kremlin a încercat, de asemenea, să susțină că toată lumea din Ucraina „s-a confruntat și s-a certat cu toată lumea, ca păianjenii într-un borcan", în timp ce își împart banii pe care i-ar fi furat de la poporul ucrainean sau pe care i-ar fura de la sponsorii occidentali.

„Îi împart între ei și se distrug reciproc, fug în străinătate, se ascund, apoi se întorc din nou, ce fel de unitate este aceasta?", a spus Putin.

Adevărul.ro

"Pompeii nu a fost îngropat sub lavă“. Arheologul Darius Arya explică adevărata poveste a orașului distrus de Vezuviu

În vara anului 79 d.Hr., orașele Pompeii și Herculaneum trăiau obișnuit, la poalele unui munte pe care nimeni nu-l credea periculos: Vezuviu. Localnicii îl vedeau ca pe un deal verde, bun pentru vii și livezi. Nu știau că sub el clocotea o forță capabilă să șteargă totul în câteva ore.

Deși pare înghețat în timp, situl arheologi e mai viu ca niciodată. FOTO: Unsplash

Pe 24 august (unii cercetători, pe baza descoperirilor arheologice recente, susțin că erupția ar fi avut loc de fapt în toamnă, spre sfârșitul lunii octombrie), muntele a explodat. O coloană de cenușă și pietre a urcat kilometri în atmosferă, transformând ziua în noapte. Mii de oameni au murit surprinși în plină activitate, un fenomen care „a înghețat“ un moment de viață romană cum nicio altă descoperire arheologică nu a mai reușit. Ruinele au fost descoperite accidental, în 1592, dar cercetarea arheologică a început abia în secolul XVIII: Herculaneum în 1738, Pompeii în 1748, marcând începutul arheologiei moderne. Astăzi, cele două orașe rămân ferestre unice spre viața cotidiană din Imperiul Roman.

O întoarcere în timp ne-o garantează mini-seria eveniment marca National Geographic „Pompeii: Out of time“ („Pompeii: Dincolo de timp“): trei episoade, gândite ca o fuziune inedită între drama cinematografică și documentarul de investigație, reunesc pe Tom Hiddleston (cunoscut pentru rolul lui Loki din Universul Marvel) cu producătorul Kevin R. Wright. Alături de arheologi, istorici, geologi şi specialişti în dezastre naturale, Tom Hiddleston urmăreşte poveştile unor locuitori reali ai oraşului şi analizează dovezi care oferă o perspectivă nouă asupra uneia dintre cele mai cunoscute tragedii din istorie. Documentarul explorează inclusiv ipoteza potrivit căreia o parte dintre cei surprinşi de erupţie ar fi avut şansa de a supravieţui. Producţia va avea premiera sâmbătă şi duminică, 25 şi 26 iulie, de la ora 21:00, la National Geographic, și va fi disponibilă și pe platforma de streaming online Disney+.

Tom Hiddleston a fost pentru prima dată la Pompeii la 17 ani. FOTO: National Geographic

Pompeii nu mai e doar povestea unui oraș ucis de Vezuviu, ci una a supraviețuirii. Arheologul american Darius Arya, doctor în arheologie clasică și director al platformei educaționale Ancient Rome Live, a petrecut peste două decenii excavând și explicând lumii viața romană antică. După ce a filmat chiar în Golful Napoli și la Herculaneum pentru documentarul „Pompeii: Out of Time“, Arya vorbește pentru „Weekend Adevărul“ despre ce a mai rămas neexcavat sub cenușă, despre cum locuiau cu adevărat oamenii din Pompeii și despre lecția pe care orașul o are încă de dat lumii de azi.

„Weekend Adevărul“: Documentarul „Pompeii: Out of time“ susține că Pompeii nu este doar o poveste despre moarte, ci și despre supraviețuire. Cât de mult schimbă acest lucru felul în care înțelegem dezastrul?

Darius Arya: Cred că este un aspect extraordinar de evidențiat și care, de obicei, nu este suficient subliniat. Supraviețuirea înseamnă că oamenii, poveștile și experiențele lor continuă să existe. Prin noile studii vedem că oamenii încă locuiesc în Golful Napoli. Așadar, rămâne o experiență dinamică, într-o zonă foarte dens populată, așa cum este și astăzi. Și în prezent, oamenii trăiesc sub aceeași amenințare a unei eventuale erupții viitoare a Vezuviului. Cred că este o experiență continuă, în care putem pătrunde acum, privind spre Antichitate, dar care continuă să ne afecteze și astăzi, în 2026.

Pompeii a fost descris mult timp drept un oraș înghețat în timp. Mai este aceasta cea mai bună modalitate de a-l înțelege? Sau arheologia a depășit această idee?

Da, este ușor să ai această impresie. Cred că prima reacție, atunci când vizitezi pentru prima dată Pompeiul, este: „Doamne, totul dintr-un oraș antic este aici!“. Niciun alt oraș din lumea antică nu se compară cu nivelul de conservare pe care îl întâlnim la Pompeii, Herculaneum sau Stabiae – există un întreg grup de situri în zona Pompeii. Dar cred că, pe măsură ce am aprofundat cercetările și studiile științifice, am înțeles că era cu siguranță un oraș aflat în transformare. Era un oraș în schimbare, pentru că locuitorii încă reacționau la distrugerile provocate de cutremurul devastator din anul 62, care a fost un precursor al erupției din anul 79. Așadar, cred că putem avea acum o perspectivă mult mai nuanțată și mai sofisticată asupra vieții locuitorilor din Pompeii, deja tulburată de ceea ce se întâmpla înaintea marii erupții. Cred că imaginea care ni se dezvăluie acum este cu siguranță mult mai captivantă și mai complexă.

Una din multele fresce care au supraviețuit timpului. FOTO: National Geographic

Care este, după părerea dumneavoastră, cea mai mare preconcepție despre Pompeii pe care arheologia modernă a reușit să o demonteze?

Cred că unul dintre lucrurile care mă irită cel mai mult este că foarte mulți oameni încă întreabă: „Cum de s-a păstrat totul atât de bine, cu toată lava aceea?“. Ei bine, nu este vorba despre o erupție de lavă. Desigur, există bucăți de lavă și tot felul de resturi vulcanice, iar fluxurile piroclastice (n.r. – un amestec de gaze, cenușă și roci vulcanice de înaltă temperatură formate în timpul erupției vulcanului) au ucis oamenii prin căldura lor extremă și prin alte efecte. Dar orașul nu a fost acoperit de lavă. A fost acoperit de diferite materiale piroclastice. Tocmai de aceea s-a conservat atât de bine. A fost închis în aceste straturi depuse după erupție și datorită lor avem ceea ce s-a păstrat astăzi. Nu a fost pur și simplu nimicit de căldură.

După toți acești ani de cercetare, ce întrebare despre Pompeii încă nu are un răspuns satisfăcător?

Sunt, de fapt, milioane. Pentru că avem doar două treimi din imagine. Doar două treimi din sit au fost excavate, iar o treime încă așteaptă să fie cercetată. Acea zonă neexcavată ne dorim, de fapt, să o protejăm cât mai bine. Nu vrem neapărat să o excavăm, pentru că atunci când excavăm, ca arheologi, distrugem. Nu mai putem pune lucrurile la loc, iar apoi ele sunt expuse degradării. Cred că realitatea fascinantă a Herculaneumului, a Pompeiului și a tuturor celorlalte situri este că nu vom avea niciodată imaginea completă. Și, într-un fel, așa ne și place, pentru că asta înseamnă că o mare parte din ele este încă păstrată și neatinsă. Pe de altă parte, poate una dintre cele mai importante descoperiri noi este analiza realizată cu ajutorul inteligenței artificiale pentru derularea virtuală a sulurilor de papirus descoperite la Herculaneum, în Villa dei Papiri. Cred că aceste noi descoperiri fascinante, făcute cu ajutorul noilor tehnologii, ne oferă o cantitate incredibilă de informații despre viața oamenilor din Golful Napoli.

O pictură cu o pizza veche de 2.000 de ani, descoperită în situl arheologic din Pompeii

Când oamenii se gândesc la Pompeii, se gândesc, desigur, la viața oamenilor obișnuiți, mai degrabă decât la împărați, generali sau la partea spectaculoasă a Imperiului Roman. Tocmai acest lucru face situl atât de puternic din punct de vedere emoțional?

Da, asta în principal. Desigur, avem și unele contribuții imperiale de-a lungul istoriei Pompeiului, însă nu era cel mai important oraș al imperiului. Tocmai de aceea adevărata lui contribuție la înțelegerea trecutului este felul în care trăiau oamenii de zi cu zi. Eu sunt arheolog și îmi petrec mult timp studiind marile orașe, dezvoltările urbane, contribuțiile împăraților, un sistem de apeducte sau un arc de triumf. Dar cred că ceea ce ne conectează cu trecutul este înțelegerea modului în care trăiau oamenii, oameni exact ca noi, cu aceleași meserii – existau un contabil fiscal, un funcționar. Toate lucrurile pe care le facem și noi astăzi, când mergem prin orașele noastre. Mergeai la brutar sau la măcelar. Toate acestea ne conectează cu acea realitate atunci când vedem, de exemplu, pâinea conservată de la Pompeii.

Viața în Pompeii era asemenea celei din zilele noastre. FOTO: National Geographic

Cred că aceasta este adevărata legătură cu trecutul: faptul că aceste orașe seamănă atât de mult cu orașele noastre de astăzi. Sistemele de alimentare cu apă, fântânile, viața socială, festivalurile, locurile de divertisment. Desigur, ei aveau un amfiteatru, noi nu mai avem gladiatori. Dar această legătură este, cred, cea mai mare contribuție a Pompeiului la înțelegerea felului în care oamenii trăiau cu adevărat.

Dacă nu mă înșel, la Pompeii a fost descoperit primul fast-food din istorie.

Aceste taverne, aceste localuri denumite „caupona“, sunt foarte frecvente la Pompeii, dar ele existau în întreaga lume romană. Le găsiți în Algeria, într-un oraș roman. Le găsiți în Iordania, în Albania. Ideea este că în aceste orașe greco-romane condițiile de locuire erau aglomerate și, de multe ori, oamenii închiriau doar o cameră. Nu își permiteau o casă. Desigur, noi vedem acele case luxoase, magnific păstrate, cu fresce și mozaicuri. Dar cei mai mulți oameni nu locuiau în astfel de case în Pompeii. Cei mai mulți închiriau doar o cameră sau chiar un spațiu deasupra propriului atelier. Nu puteai găti acasă, pentru că focul însemna riscul de a incendia cartierul. Așa că mergeai zilnic în aceste locuri. Acolo mâncai. Toată lumea lua masa în oraș. Și, bineînțeles, ce facem și noi astăzi, în viața noastră aglomerată din marile orașe? Spunem: „Sunt prea ocupat, nu am timp să gătesc, îmi iau ceva gata preparat“.

Exact aceeași realitate exista în orașele antice chiar și de dimensiunea Pompeiului, care, de altfel, nu era chiar atât de mic, având aproximativ 20.000 de locuitori. Era un oraș destul de mare. Iar dacă extindem această realitate la Cartagina, Constantinopol sau Roma, care au ajuns la peste un milion de locuitori, imaginați-vă câți oameni mâncau în astfel de localuri de tip fast-food.

Secretele uimitoare ale betonului roman de acum 2.000 de ani. Descoperirile din Pompei întrec tehnologia modernă

Privind documentarul, este greu să nu ne gândim la dezastre climatice, pandemii și războaie. Ce ne spune Pompeii despre noi, cei de astăzi?

Morala poveștii este că, dacă locuiești lângă un vulcan, trebuie să fii atent. Este un vulcan despre care știm că va erupe din nou. Singura problemă pentru locuitorii Pompeiului – Dumnezeu să-i odihnească! – este că oamenii cunoșteau vulcanii. Toată lumea știa despre vulcani. Existau tratate din Antichitate despre vulcani. Etna era un vulcan activ și oamenii vedeau curgerile de lavă. Vezuviul însă fusese acoperit în urma erupțiilor anterioare. Oamenii îi spuneau pur și simplu Muntele Vezuviu.

Nimeni nu recunoștea în literatura antică faptul că era, de fapt, un vulcan. Era un gigant adormit. Din câte înțelegem noi astăzi, oamenii nu știau acest lucru. Prin urmare, erupția a fost o surpriză extrem de nefericită. Iar realitatea de astăzi este că va erupe din nou. Acum, unele dintre cel mai dens populate regiuni din întreaga Europă sunt Napoli și zona Golfului Napoli. Așadar, este un dezastru care se va produce. Este monitorizat. Dar, din nou, atunci când se va întâmpla, probabil că vom fi asemenea locuitorilor Pompeiului: șocați, speriați și surprinși.

Dacă ar fi să le transmiteți spectatorilor o singură idee despre Pompeii care să depășească imaginea catastrofei în sine, care ar fi aceea?

Cred că imaginea de ansamblu, pentru mine, și ceea ce încerc mereu să le transmit oamenilor este că Pompeii reprezintă, într-un fel, doar vârful aisbergului. Poți vizita foarte multe alte situri contemporane odată cu Pompeiul, precum Herculaneum și multe alte locuri, numeroase vile. Există chiar și o fermă aflată la doar o milă de Pompeii, care s-a păstrat exact așa cum funcționa în momentul erupției. Eu sunt întotdeauna foarte entuziasmat de această perspectivă mai largă. Avem șansa să pășim într-o lume extraordinară, care s-a păstrat. Nu este vorba doar despre Pompeii, deși este situl pe care îl cunoaște toată lumea. În realitate, el este doar punctul de plecare pentru a descoperi mult mai multe despre această parte a lumii romane antice.