talpeș=trădător

Culisele celei mai mari trădări din spionajul românesc. Ristea Priboi despre deconspirarea ofițerilor „fantomă”

• Dosofteea Lainici, Evenimentul zilei 
• 25 iulie 2026, 09:15           
• Istoria serviciilor secrete românești este marcată de un episod extrem de controversat și dureros, care continuă să provoace unde de șoc chiar și la decenii distanță: deconspirarea rețelei de ofițeri de spionaj deplin acoperiți, așa-numitele „fantome”, de către statul român la începutul anilor '90.     
•  Invitat în podcastul „Evenimentul Istoric” moderat de Dan Andronic, fostul ofițer de spionaj extern Ristea Priboi a lansat acuzații fără precedent la adresa lui Ioan Talpeș, fostul director al Serviciului de Informații Externe (SIE). Considerându-l responsabil de distrugerea unor vieți dedicate interesului național.    
•     Ce erau „fantomele” din spionajul românesc
• 
  
• Pentru a înțelege gravitatea situației, jurnalistul Dan Andronic a explicat conceptul de „fantomă” în lumea intelligence-ului. Este vorba despre ofițeri deplin conspirați, oameni cărora li se fabrica o identitate complet nouă, de la locul nașterii până la istoricul școlar și profesional, și care erau trimiși în străinătate, de regulă în Occident.
• 
  
• Misiunea lor este să se integreze perfect în societatea respectivă, construindu-și o viață aparent normală, așteptând ani de zile momentul în care vor fi „activați” pentru a culege informații strategice pentru România.
• Acești ofițeri și-au asumat un risc uriaș, rupând adesea legăturile cu trecutul lor real, pe baza garanției absolute că statul român îi va proteja. Această garanție a fost însă încălcată brutal.
•      „Talpeș a fost un accident al istoriei”
• 
  
• Ioan Talpeș, numit la conducerea SIE în anii '90, a luat decizia de a preda listele cu identitățile reale ale acestor „fantome” către serviciile secrete occidentale americane, germane, franceze, britanice. Ristea Priboi nu a menajat deloc cuvintele atunci când a descris acest act.
• 
  
• Vizibil marcat de soarta foștilor săi colegi, Priboi a declarat: „Este vorba de viața unor colegi de-ai mei care și-au pus totul în slujba interesului național, în slujba României, și se întâmplă să vină un netrebnic, să vină un trădător ( Ioan Talpeș) care să nu țină cont de nimic din toate acestea și să îi arunce în pușcării, să le distrugă viața”.       
• 
  
•     Fostul ofițer a adăugat tăios: „Talpeș a fost un accident al istoriei și mai ales un accident al SIE, pentru că un asemenea om, cu o asemenea comportare, n-avea ce să caute în fruntea unui serviciu.”           
  
  Un nenorocit. Un trădător. Ioan Talpeș (M.A.)

Unul dintre argumentele folosite frecvent de Ioan Talpeș pentru a-și justifica decizia a fost acela că a acționat cu aprobarea conducerii politice, Ion Iliescu, sau la cererea expresă a partenerilor americani, pentru a dovedi transparența noii Românii democratice. 

 Ristea Priboi demontează ferm această narațiune, dezvăluind un detaliu uluitor despre reacția americanilor: Talpeș s-ar fi dus din proprie inițiativă la CIA cu lista. Conform lui Priboi, reacția CIA a fost de stupoare: „Noi nu ți-am cerut așa ceva”.

Mai mult, CIA, care se ocupă exclusiv de spionaj extern, nu de securitate internă, l-a redirecționat pe Talpeș către FBI, agenția responsabilă de contrainformații pe teritoriul SUA. „Nici ei [americanii] n-au înțeles cum un șef de serviciu de informații al unui stat poate să comită un asemenea act”, a subliniat Priboi. 

 Discuția a atins și o dilemă morală profundă.

Dan Andronic a ridicat o întrebare incomodă: dacă actul lui Ion Mihai Pacepa, care a fugit în SUA, este considerat trădare, cum ar trebui catalogat gestul unui stat care își vinde proprii ofițeri inamicului?

Pentru Ristea Priboi, ecuația este simplă și tragică: actul lui Talpeș este de o gravitate extremă tocmai pentru că a fost făcut din vârful instituției care trebuia să-i protejeze. „Acțiunea lui Talpeș a fost o acțiune de trădare, pentru că și-a trădat oamenii pe care trebuia să-i apere cu prețul vieții”, a punctat invitatul.

Unitatea de elită care se ocupa de ofițerii acoperiți a fost desființată nejustificat, iar unii dintre ei, deși au reușit să revină în țară, au fost nevoiți să înceapă de la zero.

Printre aceștia, Priboi a amintit cazul unui ofițer pregătit să devină „fantomă”, a cărui misiune a fost întreruptă, fiind ulterior recuperat pentru direcția de linie a SIE și devenind, mai târziu, coleg cu Priboi în Parlamentul României. 

 Deconspirarea „fantomelor” rămâne o rană deschisă în istoria serviciilor de informații din România.

Dincolo de manevrele geopolitice de apropiere față de Occident din anii '90, mărturia lui Ristea Priboi aduce în prim-plan drama umană a ofițerilor abandonați și califică nemilos ceea ce el consideră a fi fost nu o strategie diplomatică, ci un act incontestabil de trădare din interior. Podcastul poate fi urmărit pe YouTube.

Ristea Priboi