Poate supraviețui Flancul Estic unui transfer de putere între SUA și Europa? Corespondență de la Summitul NATO

Alexandru Manda, președintele Centrului AGORA pentru Democrație, și Lavinia Teodorescu, expertă în apărare la AGORA și una dintre românii care lucrează la NATO în cadrul Diviziei de Politici și Planificare a Apărării, se află zilele acestea la Ankara, în mijlocul evenimentelor conexe Summitului NATO. Cei doi au vorbit în exclusivitate pentru „Adevărul" despre mizele reuniunii de la Ankara, despre rolul Statelor Unite în noua arhitectură de securitate europeană și despre obiectivele pe care România ar trebui să le urmărească.

Mark Rutte, secretarul general al NATO, la evenimentele premergătoare Summitului. FOTO: NATO

Al 36-lea Summit NATO al șefilor de stat și de guvern are loc la Ankara pe 7-8 iulie, la Complexul Prezidențial Beștepe, cu participarea așteptată a 52 de lideri din 32 de țări aliate și nouă state invitate. Este al doilea summit găzduit de Turcia după cel de la Istanbul din 2004 și survine în al cincilea an al invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.

Secretarul general Mark Rutte a stabilit trei priorități centrale pentru reuniune, creșterea investițiilor aliate în apărare, consolidarea producției industriale transatlantice și sprijinul pentru Ucraina. Proiectul declarației finale, aprobat deja la nivel de ambasadori NATO, prevede reafirmarea angajamentului "ferm" față de apărarea colectivă prevăzută de articolul 5, precum și un sprijin militar pentru Ucraina de 70 de miliarde de euro în 2026 și cel puțin un nivel echivalent pentru 2027.

Nicușor Dan participă la Ankara la primul său summit NATO ca președinte, unde va cere consolidarea apărării aeriene și maritime pe Flancul Estic, în contextul dronei care a lovit un bloc din Galați pe 29 mai și al dronei maritime autodetonate în Portul Constanța pe 5 iunie.

Centrul AGORA pentru Democrație, policy-hub înființat la București în 2024, a lansat recent white paper-ul „Foaie de parcurs pentru Flancul Estic", prezentat într-o dezbatere la Palatul Parlamentului care a reunit factori de decizie din Parlament, Guvern, Ministerul de Externe și Ministerul Apărării, alături de ambasadori ai statelor NATO la București.

Participarea lui Donald Trump la summit vine după luni de critici dure ale președintelui american la adresa Alianței, pe care a numit-o „tigru de hârtie", și după presiuni tot mai intense asupra europenilor să preia conducerea propriei apărări. În acest context tensionat, Alexandru Manda susține că prezența americană la Ankara nu trebuie citită ca un semn de retragere, ci ca o dovadă că transferul de responsabilitate către europeni se va face gradual, fără a slăbi postura de descurajare a Alianței.

„Prezența Statelor Unite la Ankara, la cel mai înalt nivel, prin participarea președintelui Trump este un semnal că Alianța rămâne unită și că partenerul nostru cel mai puternic este acolo, la masă, alături de noi. Vorbim despre Aliatul cu cea mai mare armată din NATO, peste 1,3 milioane de militari activi, și cu cel mai mare buget de apărare.

Prezența lui Donald Trump arată faptul că NATO 3.0 nu însemna o dezangajare completă a Statelor Unite în Europa, ci, mai degrabă, un transfer de responsabilitate. Ceea ce numim europenizarea NATO înseamnă o apărare europeană mai puternică, care transformă astfel Alianța într-una mai puternică în ansamblul ei.

Totodată, prezența americană la cel mai înalt nivel trebuie privită și ca un răspuns la una dintre cele mai apăsătoare întrebări pentru aliații europeni: cât de brusc se va petrece transferul de responsabilitate? Ca o concluzie a Summitului de la Ankara, ne așteptăm ca procesul de transferare a responsabilităților dinspre SUA spre aliații europeni să nu petreacă peste noapte, ci treptat, în etape, fără a periclita postura de descurajare și apărare din Europa", a explicat Alexandru Manda.

Dincolo de retorica oficială, întrebarea care preocupă cancelariile europene este dacă summitul de la Ankara va produce rezultate concrete sau se va rezuma la formule diplomatice deja consacrate. Lavinia Teodorescu, care lucrează direct în structurile NATO responsabile de planificarea apărării, identifică două teste esențiale pe care reuniunea trebuie să le treacă, unitatea reală a Alianței dincolo de declarațiile formale și trasarea unei direcții clare pentru o apărare europeană condusă de europenii înșiși.

Inteligența artificială ar putea fi folosită de Donald Trump ca armă și pârghie la summit-ul NATO de la Ankara

„Summitul NATO de la Ankara are două mize principale. În primul rând, acesta trebuie să arate că alianța transatlantică este unită în mod real, nu doar la nivelul declarației șefilor de stat, ci și prin acțiuni concrete și declarații mai puțin formale. La finalul Summitului, trebuie să fie limpede că atât aliații europeni, cât și Canada și Statele Unite urmăresc aceleași obiective majore și că vor parcurge acest drum împreună.

În al doilea rând, Summitul trebuie să fie un pas clar spre o apărare europeană condusă de aliații europeni. Asta înseamnă o direcție clară privind dezvoltarea capabilităților militare, ce va fi dezvoltat, cum și în cât timp, și, de asemenea, în capacitatea logistică și în relația cu mediul privat.

Summitul de la Ankara trebuie să demonstreze fără echivoc că toți aliații europeni au făcut deja pași concreți în consolidarea capacităților lor de descurajare și apărare și că aceste investiții și programe pot fi menținute pe termen lung", a subliniat Lavinia Teodorescu, absolventă a Universității Harvard.

Unul dintre cele mai spinoase subiecte de pe agenda de la Ankara rămâne împărțirea costurilor pentru sprijinul militar destinat Kievului, un pachet de 70 miliarde de euro pentru 2026 și cel puțin la fel de mult pentru 2027, de această dată fără nicio contribuție financiară din partea Statelor Unite. 

„Întrebarea reală pentru statele Aliate nu este cât ne costă să sprijinim Ucraina, ci cât ne-ar costa să nu o facem. Iar acel preț, măsurat în securitatea noastră, a tuturor, este incomparabil mai mare.

Apărarea Ucrainei este, astăzi, apărarea noastră. Fiecare dronă doborâtă deasupra Kievului este o dronă care nu ajunge deasupra Constanței sau a Galațiului. Prima linie a Flancului Estic nu trece astăzi prin România, trece prin Ucraina, iar soldatul ucrainean apără în acest moment, la propriu, și liniștea familiilor din România.

Rusia rămâne, fără echivoc, principala amenințare de securitate la adresa statelor aliate, o amenințare pe termen lung, așa cum ne așteptăm să regăsim și în concluziile Declarației de la Ankara. Rusia este o amenințare reală pe care o vedem în fiecare zi, la câțiva kilometri de granița noastră. Atâta timp cât Rusia crede că poate obține prin forță ceea ce vrea, niciun stat de pe Flancul Estic nu poate dormi cu adevărat liniștit.

Ucrainenii au devenit, din păcate din nevoie, cei mai buni din lume la un lucru care ne privește și pe noi îndeaproape: cum contracarezi atacurile cu drone. Ei învață aceste lecții pe pielea lor, în timp real, pe câmpul de luptă. Noi avem șansa să învățăm de la ei, să adaptăm aceste tactici și tehnologii pentru apărarea propriului spațiu aerian. Ar fi o greșeală să nu profităm de această experiență, plătită de ei cu un preț atât de mare.

Într-o Alianță cu 32 de membri este normal să existe discuții despre bani și despre cine cât pune. Dar sunt convins că Aliații vor găsi formula. Nu pentru că este ușor, ci pentru că alternativa, o Ucraină lăsată singură, este una pe care nimeni, în mod rațional, nu și-o poate permite. Iar cele 70 de miliarde nu sunt o donație făcută Ucrainei, sunt o investiție în propria noastră securitate", a explicat Alexandru Manda.

Cum ar reacționa Turcia dacă România ar fi atacată? Ambasadorul turc la București explică de ce relațiile turco-române sunt speciale

Pentru delegația română, prezentă la Ankara sub semnul incidentelor recente cu drone de la Galați și Constanța, miza summitului nu este doar simbolică. Teodorescu consideră că poziția geografică a țării, la granița directă cu conflictul din Ucraina și expusă tot mai des la incursiuni aeriene și maritime, impune o agendă precisă, cu solicitări concrete și verificabile, nu doar declarații de intenție.

„Din poziția sa geografică și date fiind evenimentele grave din ultimele luni, România ar trebui să aibă trei obiective principale la Ankara, un plan clar de întărire a capabilităților contra-drone, pentru a preveni incidentele precum cel din Galați, un acord pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport și a rețelelor de aprovizionare cu combustibil, și o strategie pentru dezvoltarea mediului privat și al startup-urilor de apărare.

Este esențial ca mediul privat și cel guvernamental să lucreze împreună, atât pentru a dezvolta economia națională, cât și pentru a asigura un ciclu rapid de dezvoltare tehnologică și acces la tehnologii de ultimă generație. România trebuie să aibă în minte trei lucruri, apărare națională, conectivitate cu Europa și planificare militară pe termen lung", a subliniat analista.