Nu mai votați costume goale!

Reacția Elenei Lasconi după ce Nicolae Ciucă și-a anunțat candidatura le prezidențiale. 'Fac apel la români să nu mai voteze costume goale'

„Nu mă deranjează cu cine o să intru în turul 2,” a declarat Elena Lasconi, după ce Nicolae Ciucă a anunţat că va candida la președinția României. Noul lider al USR a precizat că este sigură că va intra în turul 2 la alegerile prezidențiale.

„Pe mine nu mă deranjează cu cine o să intru în turul 2, indiferent cum se va numi. Îi doresc mult succes,” a declarat Elena Lasconi la Digi24.

Întrebată de ce este sigură că va ajunge în turul 2 al alegerilor prezidențiale, Elena Lasconi a răspuns:

„Pentru că mă bazez pe mine, în primul rând, pe oamenii din jurul meu. Mă bazez pe faptul că, spre deosebire de ceilalți contracandidați, eu am bătut țara. Spre deosebire de ceilalți candidați, am coborât acolo unde politicienii se feresc să coboare, acolo unde e durere, acolo într-o cameră poate dorm 7 sasu 8 oameni, acolo unde e violență domestică, acolo unde este sărăci.

Fac apel la români, pentru că ei sunt foarte inteligenți și ne arată de fiecare dată la alegeri, să nu mai voteze costume goale, ci sa voteze oameni care vor să facă ceva pentru țara asta. E incredibil că suntem din ce în ce mai rău, avem probleme din ce în ce mai mari.”

Ciucă, de la Washington: Voi candida la prezidențiale

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat la Washington, într-un interviu difuzat luni seară de Antena 3, că va candida la alegerile prezidențiale după ce obține acordul filialelor partidului.

Liderul PNL a adăugat că proiectul unui candidat comun cu PSD la alegerile prezidențiale „nu mai poate să se deruleze”.

Mai multe detalii aici:

 

 

Rusul atacă disperat.

VIDEO Atacuri 'în masă' lansate de Rusia în Ucraina. Forțele armate rusești avansează în Donețk

Forțele armate rusești continuă avansul în Donețk.

 

The Russians recaptured the previously liberated settlement of Urozhaine in Donetsk region.

This time, they made sure that there would be nothing to liberate. There is no life or hope, only a Russian rag in the ruins. pic.twitter.com/NJhBHQXNdT

— Victoria (@victoriaslog) July 14, 2024

Ministerul rus al Apărării a anunţat că forţele sale au preluat controlul asupra satului Urozhaine din estul regiunii ucrainene Doneţk, ceea ce, dacă se confirmă, ar fi ultima dintr-o serie de cuceriri de după capturarea oraşului strategic Avdiivka în februarie, relatează Reuters, informează News.ro.

 

Bloggeri ucraineni au afirmat că forţele Kievului au cedat controlul asupra satului, situat la sud-vest de oraşul Doneţk, controlat de ruşi. Armata ucraineană susţine că luptele sunt încă în desfăşurare în zonă. "Ca urmare a unor acţiuni de succes, grupul de forţe "est" a preluat controlul asupra localităţii Urozhaine din regiunea Doneţk... şi desfăşoară operaţiuni de curăţare a zonei şi deminare", a transmis Ministerul rus al Apărării pe Telegram.

Contextul regional

Satul a intrat sub controlul Rusiei la începutul invaziei din februarie 2022, dar Ucraina a recucerit aşezarea de lângă râul Mokri Yaly în iulie 2023. Operaţiunea a făcut parte din contraofensiva Ucrainei în zonele sudice şi estice de-a lungul liniei frontului de 1 000 km, care a înregistrat doar progrese limitate.

Statul Major al forţelor armate ucrainene, într-un raport de duminică dimineaţă, a precizat doar că Rusia a lansat 18 atacuri asupra Urozhaine şi a altor localităţi din apropiere. Acesta nu a făcut nicio menţiune cu privire la sat într-un raport de după-amiază.

DeepState, un popular blog militar ucrainean, a raportat duminică capturarea Urozhaine, afirmând că forţele ruse au lansat "atacuri în masă în sudul satului".

Rușii anunță noi câștiguri teritoriale în Donețk

Forţele sale au preluat controlul asupra satului Urojaine din estul regiunii ucrainene Doneţk, ceea ce, dacă se confirmă, ar fi ultima dintr-o serie de câştiguri teritoriale de la capturarea oraşului strategic Avdiivka, în februarie, anunță ministerul rus al Aăîrîrii, potrivit Reuters.

"Ca urmare a acţiunilor de succes, grupul de forţe Est a preluat controlul asupra localităţii Urojaine din regiunea Doneţk şi desfăşoară operaţiuni de mopping-up şi deminare", a declarat duminică Ministerul rus al Apărării într-o postare pe Telegram.

Şi unii bloggeri ucraineni au declarat că forţele Kievului au cedat controlul asupra satului, situat la sud-vest de oraşul Doneţk, controlat de ruşi. Armata ucraineană susţine însă că luptele sunt încă în desfăşurare în zonă.

Reuters nu a fost în măsură să confirme în mod independent rapoartele ucrainene sau ruseşti.

Satul a intrat sub controlul Rusiei la începutul invaziei din februarie 2022, dar Ucraina a recucerit aşezarea de lângă râul Mokri Ialî în iulie 2023. Operaţiunea a făcut parte din contraofensiva Ucrainei în zonele sudice şi estice de-a lungul liniei frontului de 1.000 km, care a înregistrat doar progrese limitate.

Statul Major al forţelor armate ucrainene, într-un raport de duminică dimineaţa, a declarat doar că Rusia a lansat 18 atacuri asupra Urojaine şi a altor localităţi din apropiere. Acesta nu a făcut nicio menţiune cu privire la sat în raportul de după-amiază.

DeepState, un popular blog militar ucrainean, a relatat duminică, la rândul său, capturarea Urojaine, afirmând că forţele ruse au lansat "atacuri în masă în sudul satului". Acesta a descris pierderea ca fiind o "prăbuşire a apărării" a cărei cauză va trebui investigată.

Sub tripleta IO-CIO-CIOLACU 🇷🇴 va depăși culmile capitalismului. Creșteri de pensii și salarii de tip CIOMU.

Eurostat: România, cel mai semnificativ declin din UE al producţiei industriale, în mai

Producţia industrială a scăzut cu 2,9% în zona euro şi cu 2,5% în Uniunea Europeană în luna mai, comparativ cu perioada similară din 2023, iar România a înregistrat cel mai sever declin, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în mai, faţă de perioada similară din 2023, au fost în Danemarca (9,6%), Irlanda (8,7%) şi Grecia (6,8%), iar cel mai semnificativ declin în România (minus 6,9%), Germania (minus 6,6%) şi Bulgaria (minus 6,3%).

În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 3,1%, cea de bunuri de capital cu 6,3%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 4,1%, în timp ce producţia de energie a crescut cu 1,2%, iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 3,3%.

În mai, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 0,6% în zona euro şi cu 0,8% în Uniunea Europeană, după ce în aprilie producţia industrială nu s-a modificat în zona euro şi a crescut cu 0,5% în Uniunea Europeană.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în mai, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Irlanda (6,7%), Luxemburg (3,9%) şi Estonia (3,8%), iar cele mai semnificative scăderi în Slovenia (minus 7,3%), România (minus 6,2%) şi Danemarca (4,9%).

În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 1%, cea de bunuri de capital cu 1,2%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 2,1%, în timp ce producţia de energie a crescut cu 0,4%, iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 0,8%.

Conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), în mai, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a României (serie brută) a scăzut cu 11,1%, pe fondul activităţilor din sectoarele industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-12,1%), industria prelucrătoare (-11,5%) şi industria extractivă (-1,8%). De asemenea, în acelaşi interval de referinţă, ca serie ajustată, producţia industrială a înregistrat un recul de 6,5%, din cauza producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-11,2%), industriei prelucrătoare (-6,5%) şi industriei extractive (-1,4%).

Potrivit sursei citate, în luna mai din anul curent, faţă de luna aprilie 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 8,8%, iar ca serie ajustată cu 6,3%.

Cifrele izbitoare ale indicilor de sărăcie și excluziune socială în România. Singura cale viabilă de a ieși din coada clasamentelor UE

Acum 13 minute 231 citiri

Șase milioane de oameni, aproape o treime din țară, trăiesc în condiții de precaritate. FOTO Pexels

Tagul "audio" nu este suportat de browser-ul tău.

Datele legate de nivelul de sărăcie și excluziune socială ale Institutului Național de Statistică (INS), în 2023, arată că 32% dintre români se aflau în risc de sărăcie comparativ cu media europeană de 21.4%. Astfel, 6 milioane de oameni, aproape o treime din țară, se confruntă cu venituri reduse ori cu lipsuri materiale uriașe în gospodărie.

Potrivit unei analize Avocatnet.ro, indicatorul risc de sărăcie și excluziune socială este alcătuit din trei componente și se referă la cei care: se află sub pragul sărăciei (60% din venitul median disponibil pe adult-echivalent), se află în stare de lipsuri materiale și sociale severe (nu poate face față unor cheltuieli neprevăzute, nu are acces la internet în scop personal etc.) sau trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Pentru ca o persoană să fie în risc de sărăcie sau excluziune socială trebuie să satisfacă oricare dintre aceste condiții. Aproape patru milioane de oameni se confruntă cu sărăcia, alte patru, cu depravarea materială din gospodărie și, undeva la 720.000, cu intensitatea redusă a muncii în 2023, arată INS.

1.4 milioane de oameni se află atât în risc de sărăcie, dar și într-o situație de lipsuri materiale severe. Aproape două milioane se află doar în risc de lipsuri materiale severe ce arată că, în ciuda depășirii nivelului de sărăcie, situația este dezolantă pentru o bună parte dintre oameni.

„Situația dezolantă rămâne o problemă de imaginație politică: la 35 de ani de la Revoluție, moment în care s-a promis bunăstare, cum de o treime din populație nu ajunge să aibă cel puțin minimum necesar? Problema devine și mai complexă dacă luăm în calcul traiul decent care, în teorie, trebuie să fie elementul fundamental care stă la baza calculului salariului minim (coșul minim de consum pentru un trai decent - Legea nr. 174/2020).

Din 2015 până în prezent, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială a scăzut de la 44.5% la 32% - o scădere cu 2,8 milioane. Față de 2015, se trăiește mai bine, cel puțin statistic, dar o reducere a sărăcie nu înseamnă direct crearea bunăstării. Pragul de sărăcie în 2023 era de 19.433 lei/an, aproximativ 1.620 lei pe lună, conform ultimelor date Eurostat. În România de astăzi 1.620 lei pot asigura cel mult supraviețuirea individuală, dacă persoana în cauza deține locul unde locuiește sau dacă mai are și venituri adiționale în gospodărie. Salariul minim la finalul anului era de 2.079 RON net, iar în aceeași perioadă coșul minim pentru un trai decent era de aproximativ 3.807 lei net", arată analiza citată.

Pensia este considerată în continuare principalul mecanism de reducere a sărăciei, înjumătățind practic numărul de persoane care se confruntă cu dificultăți materiale. Cu toate acestea, reducerea sărăciei în rândul persoanelor vârstnice, în principal a pensionarilor, nu înseamnă neapărat și bunăstarea acestora, în contextual în care pensia medie în prima parte a anului 2024 era de 2.418 lei, situându-se sub nivelul coșului minim de consum pentru un trai decent.

După acordarea pensiilor, 25% din populația țării se află în risc de sărăcie în 2023, arată sursa citată. După transferurile sociale (inclusiv pensiile), precum ar fi venitul minim de incluziune, șomajul sau alocațiile, ajungem la 21.1% din totalul populației – 3,97 milioane de români.

Potrivit analizei, în timp ce doar 4.8% din persoanele cu studii superioare se află în risc de sărăcie, 57.4% dintre cei cu un nivel scăzut de educație formală se confruntă cu aceleași probleme. Doar absolvirea ciclului liceal înjumătățește riscul de sărăcie și excluziune socială de la 57.4% la 25.4% în timp ce absolvirea studiilor superioare scade riscul de 10 ori.

„La momentul actual, după rezultatele de la Evaluarea Națională și Bacalaureat, importanța educației revine în centrul discuțiilor pe această temă. Importanța educației formale revine adusă în discuție de influenceri de tipul Andrew Tate și clonele acestuia care pun sub semnul întrebării într-un mod retoric și batjocoritor importanța școlii. Contra-exemplul adus de aceștia este posibilitatea de-a face mulți bani fără școală, de-a putea trăi o viață burgheză fără să trebuiască să mergi la școală. Posibilitate există, precum și lebăda neagră poate fi văzută într-un lac plin de lebede albe, doar că de câte ori ne vom întâlni cu acest caz izolat?

Raportându-ne la generalități, putem trage concluzia că, în momentul de față, educația este instrumentul cel mai eficient în a scoate oamenii din sărăcie. Datele la nivel european ne confirmă ipoteza, unde 35% dintre oamenii cu un nivel scăzut de educație sunt victime ale sărăciei, comparativ cu 10.2% dintre cei cu studii superioare" sugerează sursa citată.

Judecând după statisticile europene, 30 – 40% dintre persoanele cu studii scăzute și aproximativ 7 – 10% dintre cei cu studii superioare se confruntă cu sărăcia. Diferența este semnificativă, doar că, în cazul României, terminarea studiilor superioare reduce de cel puțin 10 ori posibilitatea unei persoane de-a se afla în risc de sărăcie. Astfel, importanța educației devine mai accentuată când ne uităm la copiii celor care se află în risc de sărăcie. „Pentru părinții care au studii superioare, riscul este de 7.1%, comparativ cu 81% pentru cei cu studii scăzute. Practic, nivelul scăzut al educației condamnă copiii să reproducă sărăcia în care și părinții lor trăiesc", sugerează analiza.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Înalt oficial maghiar: 'Politicienii patrioți și iubitori de pace sunt acum uciși'

Ministrul ungar al Afacerilor Externe și Relațiilor Economice, Péter Szijjártó, consideră că atentatul la viața fostului președinte american Donald Trump a avut loc din cauza opiniilor sale politice, în special a dorinței de pace în Ucraina.

"Acum nimeni nu se poate îndoi că trăim într-o lume crudă. Într-o lume în care cele mai dure mijloace sunt folosite împotriva politicienilor patrioți care susțin pacea din cauza opiniilor și pozițiilor lor", a declarat ministrul de Externe într-un interviu acordat postului de radio Kossuth despre situația din Ucraina.

"Politicienii patrioți și iubitori de pace sunt acum uciși. Acesta este un semn alarmant", a adăugat Szijjarto.

Guvernul ungar nu ascunde faptul că se așteaptă ca Trump să se întoarcă la Casa Albă. Budapesta își pune speranțele în soluționarea conflictului ucrainean.

Pe 11 iulie, la sfârșitul summitului NATO de la Washington, premierul ungar Viktor Orban l-a vizitat pe Trump la proprietatea sa din Florida și a discutat cu acesta posibilitatea obținerii păcii în Ucraina. Ulterior, Orban a declarat că Trump intenționează să pună capăt războiului.

Reacția lui Viktor ORban după ce Trunp a fost împușcat

Gândurile şi rugăciunile mele se îndreaptă spre Donald Trump, a scris pe X premierul ungar Viktor Orban, un susţinător de lungă durată al fostului preşedinte republican. "Gândurile şi rugăciunile mele sunt alături de preşedintele DonaldTrump în aceste momente întunecate", a scris el pe Twitter.

Fostul preşedinte SUA Donald Trump este în siguranţă, au anunţat sâmbătă Secret Service şi campania sa, după ce mai multe focuri de armă au răsunat la un miting din Pennsylvania al candidatului republican la preşedinţie. În timp ce o înregistrare video îl arată pe Trump făcând o grimasă şi ridicând o mână la urechea dreaptă, unde sângerează, autorităţile au anunţat decesul a două persoane, una dintre ele fiind cel care a deschis focul. Alte două persoane din public au fost grav rănite.

Cine e atacatorul

FBI susține că Thomas Matthew Crooks e trăgătorul implicat în tentativa de asasinat împotriva fostului președinte Donald Trump. Bărbatul a fost ucis la fața locului de agenții Serviciului Secret.

Omul înarmat despre care autoritățile spun că a încercat să-l asasineze pe fostul președinte Donald Trump era un republican în vârstă de 20 de ani, care a adus anterior o mică contribuție la un grup aliniat democraților, potrivit înregistrărilor publice, informează CNN.

Matthew Crooks locuia în suburbia Pittsburgh din Bethel Park, la aproximativ 55 de mile sud de mitingul lui Trump, unde oamenii legii spun că a tras în fostul președinte.

El a absolvit Bethel Park High School în 2022, potrivit unui articol din presa locală și a unui videoclip cu începerea școlii.

Crooks a fost înregistrat pentru a vota ca republican, conform unei liste din baza de date a alegătorilor din Pennsylvania, care se potrivea cu numele, vârsta și adresa lui Bethel Park, pe care oamenii legii o căutau sâmbătă seara și este legată de Crooks în înregistrările publice. Alegerile prezidențiale de anul acesta ar fi fost primele în care ar fi fost suficient de mare pentru a vota.

Înregistrările Comisiei Electorale Federale arată că un donator enumerat ca Thomas Crooks, cu aceeași adresă, a dat 15 dolari unui comitet de acțiune politică aliniat la democrație, numit Proiectul Progressive Turnout, în ianuarie 2021 (pe larg despre atacator, aici).

Ce se întâmplă în lume? Războaie, asasinate, droguri, corupției generalizată, trafic de carne vie, sărăcie la cote inalte, popoare conduse de proști, si cate și mai câte.

Spectatorul ucis la mitingul electoral al lui Trump se afla fix pe linia de tragere dintre atentator și fostul președinte al SUA

Spectatorul ucis sâmbătă în atacul asupra lui Donald Trump la un miting de campanie din Pennsylvania „a murit pe loc" după ce a fost „împuşcat în cap", potrivit unui martor intervievat de NBC News, relatează AFP, preluată de Agerpres. Victima s-a aflat fix pe traiectoria împușcăturilor dintre trăgător și Donald Trump.

„Am auzit mai multe focuri de armă, bărbatul de lângă mine a fost lovit în cap, a murit pe loc şi a căzut la baza tribunei", a spus Joseph, al cărui nume de familie nu a fost specificat.

„O femeie a fost lovită în antebraţ şi în mână. Din acel moment, a devenit destul de haotic", a povestit el.

„Preşedintele Trump a fost rănit la ureche, chiar înainte ca Serviciul Secret să intervină", a adăugat el, precizând că focurile de armă au lovit mai întâi oamenii din public înainte ca fostul preşedinte american să fie rănit.

Potrivit acestuia, victima decedată se afla „pe traiectoria împuşcăturilor" dintre presupusul trăgător şi fostul preşedinte.

„Sentimentul meu este că majoritatea oamenilor au crezut iniţial că este o glumă, că ar putea arăta ca focuri de artificii. Dar am văzut bărbatul lovit în cap, femeia în antebraţ, am ştiut imediat că nu erau doar artificii", a spus Joseph, care a menţionat că a auzit şapte focuri de armă.

Alte două persoane au fost rănite, potrivit unui comunicat al Secret Service, care este responsabil pentru protejarea personalităţilor politice din Statele Unite.

A fost ultimul miting al lui Donald Trump înainte de convenţia republicană din 15-18 iulie, unde va fi inaugurat oficial în calitate de candidat al Partidului Republican împotriva actualului democrat Joe Biden la alegerile din noiembrie.

M.L.

Bună dimineața!! Azi se anunță 40°C la umbră.

Un aeroport adevărat. 

Din producția copiilor noștri. 

Dughin

Vedeți  folderul Fișiere din grupul de mai jos!

 Când stăm la ogeac mai frunzărim și o carte.

Muțenia, cameleonismul, fuga de implicare politică, spinări încovoiate sunt o caracteristică a românilor. Contraziceți-mă!

Apreciez în mod deosebit acest articol.

Am prieteni care de-a lungul timpului m-au sfătuit prin intermediari să îmi  văd de nepoți și să  nu mai fac comentarii politice. Tăceți voi, fricoșilor!

Atât  vă spun, o poziție antisovietică avută de mine într-o ședință de UTC la Laboratorul de Cercetări ICECHIM, anul 1978, Pitești, mi-a schimbat cursul vieţii. 

Și comuniștii  apreciau oamenii cu o coloană vertebrală dreaptă.  Nu eram membru PCR. Ce a urmat este de poveste. Am fost făcut,  imediat, membru de partid fără a mai fi discutat de nimeni, avansat în funcții politice, militare și diplomatice.

In 1972 am criticat comunismul. Trebuia sa-mi continui studiile la ruși.

 Mi s-a barat drumul. 

Acum este la mare preț  muțenia.

Testul politic al toaletei. Plecată să studieze acum doi ani în Franța, la Sorbona, o tânără din România găsește un motiv surprinzător care ne diferențiază de francezi: „E trist”

Maria Ferăstrău este studentă la Paris 1 Pantheon-Sorbonne în Franța din 2022. Recent, aceasta a publicat un text de opinie pe site-ul PressOne în care arată o diferență importantă între facultățile din Franța și cele din România.

„Prima zi de facultate la Sorbona, o luni cu soare. Am pauză de la curs și merg la baie. Rămân mai mult timp. Mă uit pe pereți, ca într-un muzeu. Când intri într-o baie obișnuită, nu te-ai aștepta să ai parte de vreo lectură specială. Este un spațiu intim, închis cu cheia. Însă în multe universități din Franța, acest spațiu are o natură duală. Acolo tinerii au propriul „avizier", unde își exprimă frustrările, părerile și convingerile, de multe ori politice. 

Venind din România și cunoscând faptul că mediul academic refuză o poziționare în raport cu realitatea socială, să văd asumarea politică a unor studenți a fost un prim șoc. În Franța, sindicatele studențești sunt prezente peste tot, se trimit zilnic mailuri despre neregulile pe care conducerea le comite, sau, pur și simplu, se fac anunțuri despre situația politică în timpul orelor de curs", scrie Maria Ferăstrău, în textul publicat de site-ul PressOne.

„Cum știi, așadar, că o universitate este implicată și are conștiință politică? Nu trebuie să mergi prea departe cu căutarea. Răspunsul se află la îndemâna oricui: mesajele scrise în toalete. Cu cât studenții au opinii mai documentate, cu atât mai multe mesaje vor fi scrise pe pereți și vor exista cu atât mai multe acțiuni contestatoare", scrie aceasta, care apoi povestește că a vrut să vadă cum arată lucrurile din acest punct de vedere și la Universitatea din București.

„Am găsit toaletele impecabile, foarte curate, fără urmă de scris. Am intrat în multe, și la fete și la băieți, însă căutarea mea nu a dat roade. Am găsit la Litere o poezie drăguță, în engleză și un QR code către un cenaclu de lectură, însă doar atât. Și așa am reușit să fac legătura între „curățenia" toaletelor și lipsa de implicare politică a Universității, care se traduce printr-un corp studențesc care nu se mobilizează în masă, și care, când o face, este amendat de jandarmi pentru proteste pașnice", susține aceasta.

Aceasta explică diferențele de ideologie dintre facultățile de la Sorbona, de ce exprimă studenții francezi scriind prin toalete și de ce ceea ce se întâmplă la București i se pare trist.

Citește întreaga opinie pe PressOne.

foto: © Lim Eng Yee | Dreamstime.com

Vine războiul?

Polonia, pregătiri pentru „un conflict total”. Alocare record pentru bugetul Apărării în 2025

Polonia va cheltui 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare în 2025, a declarat ministrul de externe Radoslaw Sikorski pentru Bloomberg Television într-un interviu difuzat vineri seara, transmite News.ro.

Varşovia a majorat deja cheltuielile pentru apărare la peste 4% din PIB în acest an, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

„Polonia cheltuieşte 4 (procente din PIB pentru apărare) şi vom aloca 5 anul viitor", a declarat Radoslaw Sikorski. „Suntem numărul unu în NATO, incluzând Statele Unite, evident proporţional, asta pentru că nu mai suntem în eterna pace post-Război Rece", a arătat Sikorski.

Ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, declarase joi pentru televiziunea TVN24 că Polonia îşi va majora bugetul apărării cu aproximativ 10% în 2025, până la un nivel record.

Şeful Statului Major al armatei, generalul Wieslaw Kukula, a declarat miercuri într-o conferinţă de presă că Polonia trebuie să îşi pregătească soldaţii pentru un conflict total.

Polonia, care are traume istorice legate de vecinătatea Rusiei, și-a mărit consistent bugetul pentru Apărare încă din 2023, când s-a ajuns la un buget de 4% din PIB.

Ne-am sau mai bine neam dat dracului!

Canicula de acum nu e doar 'de la vară': Valurile de căldură mortale din 2024, consecințele unui fenomen gigantic

La mai puțin de o lună de la începutul verii 2024, marea majoritate a populației a trecut deja printr-un val de căldură extremă. La începutul lunii iulie, milioane de oameni se aflau sub avertizare de caniculă.

Death Valley a atins o temperatură periculoasă de 129 de grade Fahrenheit (53,9 C) pe 7 iulie, la o zi după ce un motociclist a murit din cauza expunerii la căldură. Las Vegas și-a depășit recordul istoric de căldură cu 120 F (48,9 C). În California, zile de căldură de peste 100 de grade în mari părți ale statului au uscat peisajul, alimentând incendiile de vegetație. Oregon a raportat mai multe decese suspecte cauzate de căldură.

 

Căldura extremă a afectat țări de pe întreaga planetă în 2024

 

La nivel global, fiecare dintre ultimele 13 luni a fost cea mai caldă lună înregistrată pentru luna respectivă, inclusiv cea mai caldă lună iunie, conform serviciului climatic Copernicus al Uniunii Europene. Serviciul a raportat, la 8 iulie 2024, că temperatura medie din ultimele 12 luni a fost, de asemenea, cu cel puțin 1,5 C (2,7 F) mai ridicată decât media preindustrială 1850-1900.

Pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius poate fi confuz, așa că haideți să analizăm mai îndeaproape ce înseamnă acest prag:

În cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, țările di întreaga lume au convenit să depună eforturi pentru a menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius, însă acest prag se referă la media schimbărilor de temperatură pe o perioadă de 30 de ani. O medie pe 30 de ani este utilizată pentru a limita influența fluctuațiilor naturale de la an la an.

Un grafic prezintă mediile anuale și linia de tendință pe încă 10 ani înainte de a depăși 1,5 C pentru media pe 30 de ani. Până în prezent, Pământul a depășit acest prag doar pentru un singur an. Cu toate acestea, este încă extrem de îngrijorător, iar lumea pare să fie pe cale să treacă pragul mediu pe 30 de ani de 1,5 C în următorii 10 ani. Căldura de la începutul sezonului, care face parte dintr-o tendință de încălzire alimentată de oameni, pune vieți în pericol în întreaga lume.

 

Căldura devine o problemă globală

Căldura record a lovit mai multe țări din America, Africa, Europa și Asia în 2024. În Mexic și America Centrală, săptămânile de căldură persistentă începând din primăvara anului 2024, combinate cu seceta prelungită, au dus la penurii severe de apă și la zeci de decese.

Căldura extremă s-a transformat în tragedie în Arabia Saudită, unde peste 1.000 de persoane aflate în Hajj, un pelerinaj musulman la Mecca, au leșinat și au murit. Temperaturile au atins 125 F (51,8 C) la Marea Moschee din Mecca pe 17 iunie.

Spitalele din Karachi, Pakistan, au fost copleșite de săptămâni de căldură ridicată, întreruperi frecvente ale curentului electric și penurie de apă în unele zone. India vecină s-a confruntat cu temperaturi de aproximativ 48,9 C (120 F) timp de mai multe zile în aprilie și mai, care au afectat milioane de oameni, mulți dintre ei neavând aer condiționat.

În Grecia, unde temperaturile au depășit 37,8 C (100 F) timp de câteva zile în iunie, mai mulți turiști au murit sau sunt dispăruți și  există temeri că au murit după ce au făcut drumeții în condiții de căldură și umiditate periculoase.

Japonia a emis alerte de insolație în Tokyo și în mai mult de jumătate din prefecturile sale, deoarece temperaturile au atins valori record la începutul lunii iulie.

În fața unei noi ere

 

Deși valurile de căldură sunt o parte naturală a climei, severitatea și amploarea valurilor de căldură de până acum în 2024 nu sunt "doar vara".

O evaluare științifică a valului de căldură feroce din estul SUA din iunie 2024 estimează că este de două până la patru ori mai probabil ca o căldură atât de severă și de îndelungată să apară în prezent din cauza schimbărilor climatice provocate de om decât ar fi fost fără acestea. Această concluzie este în concordanță cu creșterea rapidă din ultimele decenii a numărului de valuri de căldură în SUA și cu apariția acestora în afara perioadei de vârf a verii.

Aceste valuri de căldură record au loc într-o climă care este, la nivel global, cu peste 1,2 grade Celsius (2,2 F) mai caldă - dacă se analizează media pe 30 de ani - decât era înainte de revoluția industrială, când oamenii au început să elibereze cantități mari de emisii de gaze cu efect de seră care încălzesc clima. În timp ce o diferență de temperatură de un grad sau două atunci când intrați într-o altă cameră ar putea să nu fie perceptibilă, chiar și fracțiunile de grad fac o mare diferență în climatul global.

La apogeul ultimei ere glaciare, în urmă cu aproximativ 20 000 de ani, când nord-estul Statelor Unite se afla sub mii de metri de gheață, temperatura medie la nivel global era cu doar 6 grade C (11 grade F) mai scăzută decât în prezent. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că încălzirea de 2,2 F (1,2 C) de până acum schimbă deja rapid clima.

Deși mortal de caniculară, vara 2024 ar putea fi cea mai răcoroasă din cele care vor urma

 

Deși vara aceasta va fi probabil una dintre cele mai calde înregistrate vreodată, este important să ne dăm seama că ar putea fi și una dintre cele mai reci veri din viitor. Pentru populațiile care sunt deosebit de vulnerabile la căldură, inclusiv copiii mici, adulții în vârstă și lucrătorii în aer liber, riscurile sunt și mai mari. Persoanele din cartierele cu venituri mici, unde aerul condiționat poate fi inaccesibil, și chiriașii, care adesea nu beneficiază de aceleași măsuri de protecție pentru răcire și încălzire, se vor confrunta cu condiții din ce în ce mai periculoase.

Căldura extremă poate afecta și economiile. Ea poate deforma șinele de cale ferată și face ca firele să cedeze, ceea ce duce la întârzieri și întreruperi ale transportului în comun. De asemenea, poate supraîncărca sistemele electrice cu o cerere ridicată și poate duce la pene de curent exact atunci când oamenii au cea mai mare nevoie de răcire.

Acest articol este republicat din The Conversation sub o licență Creative Commons, titrează  Science Alert.