Sub tripleta IO-CIO-CIOLACU 🇷🇴 va depăși culmile capitalismului. Creșteri de pensii și salarii de tip CIOMU.

Eurostat: România, cel mai semnificativ declin din UE al producţiei industriale, în mai

Producţia industrială a scăzut cu 2,9% în zona euro şi cu 2,5% în Uniunea Europeană în luna mai, comparativ cu perioada similară din 2023, iar România a înregistrat cel mai sever declin, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în mai, faţă de perioada similară din 2023, au fost în Danemarca (9,6%), Irlanda (8,7%) şi Grecia (6,8%), iar cel mai semnificativ declin în România (minus 6,9%), Germania (minus 6,6%) şi Bulgaria (minus 6,3%).

În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 3,1%, cea de bunuri de capital cu 6,3%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 4,1%, în timp ce producţia de energie a crescut cu 1,2%, iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 3,3%.

În mai, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 0,6% în zona euro şi cu 0,8% în Uniunea Europeană, după ce în aprilie producţia industrială nu s-a modificat în zona euro şi a crescut cu 0,5% în Uniunea Europeană.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în mai, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Irlanda (6,7%), Luxemburg (3,9%) şi Estonia (3,8%), iar cele mai semnificative scăderi în Slovenia (minus 7,3%), România (minus 6,2%) şi Danemarca (4,9%).

În cazul UE, producţia de bunuri intermediare a scăzut cu 1%, cea de bunuri de capital cu 1,2%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată cu 2,1%, în timp ce producţia de energie a crescut cu 0,4%, iar cea de bunuri de folosinţă imediată cu 0,8%.

Conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), în mai, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a României (serie brută) a scăzut cu 11,1%, pe fondul activităţilor din sectoarele industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-12,1%), industria prelucrătoare (-11,5%) şi industria extractivă (-1,8%). De asemenea, în acelaşi interval de referinţă, ca serie ajustată, producţia industrială a înregistrat un recul de 6,5%, din cauza producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-11,2%), industriei prelucrătoare (-6,5%) şi industriei extractive (-1,4%).

Potrivit sursei citate, în luna mai din anul curent, faţă de luna aprilie 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 8,8%, iar ca serie ajustată cu 6,3%.

Cifrele izbitoare ale indicilor de sărăcie și excluziune socială în România. Singura cale viabilă de a ieși din coada clasamentelor UE

Acum 13 minute 231 citiri

Șase milioane de oameni, aproape o treime din țară, trăiesc în condiții de precaritate. FOTO Pexels

Tagul "audio" nu este suportat de browser-ul tău.

Datele legate de nivelul de sărăcie și excluziune socială ale Institutului Național de Statistică (INS), în 2023, arată că 32% dintre români se aflau în risc de sărăcie comparativ cu media europeană de 21.4%. Astfel, 6 milioane de oameni, aproape o treime din țară, se confruntă cu venituri reduse ori cu lipsuri materiale uriașe în gospodărie.

Potrivit unei analize Avocatnet.ro, indicatorul risc de sărăcie și excluziune socială este alcătuit din trei componente și se referă la cei care: se află sub pragul sărăciei (60% din venitul median disponibil pe adult-echivalent), se află în stare de lipsuri materiale și sociale severe (nu poate face față unor cheltuieli neprevăzute, nu are acces la internet în scop personal etc.) sau trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Pentru ca o persoană să fie în risc de sărăcie sau excluziune socială trebuie să satisfacă oricare dintre aceste condiții. Aproape patru milioane de oameni se confruntă cu sărăcia, alte patru, cu depravarea materială din gospodărie și, undeva la 720.000, cu intensitatea redusă a muncii în 2023, arată INS.

1.4 milioane de oameni se află atât în risc de sărăcie, dar și într-o situație de lipsuri materiale severe. Aproape două milioane se află doar în risc de lipsuri materiale severe ce arată că, în ciuda depășirii nivelului de sărăcie, situația este dezolantă pentru o bună parte dintre oameni.

„Situația dezolantă rămâne o problemă de imaginație politică: la 35 de ani de la Revoluție, moment în care s-a promis bunăstare, cum de o treime din populație nu ajunge să aibă cel puțin minimum necesar? Problema devine și mai complexă dacă luăm în calcul traiul decent care, în teorie, trebuie să fie elementul fundamental care stă la baza calculului salariului minim (coșul minim de consum pentru un trai decent - Legea nr. 174/2020).

Din 2015 până în prezent, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială a scăzut de la 44.5% la 32% - o scădere cu 2,8 milioane. Față de 2015, se trăiește mai bine, cel puțin statistic, dar o reducere a sărăcie nu înseamnă direct crearea bunăstării. Pragul de sărăcie în 2023 era de 19.433 lei/an, aproximativ 1.620 lei pe lună, conform ultimelor date Eurostat. În România de astăzi 1.620 lei pot asigura cel mult supraviețuirea individuală, dacă persoana în cauza deține locul unde locuiește sau dacă mai are și venituri adiționale în gospodărie. Salariul minim la finalul anului era de 2.079 RON net, iar în aceeași perioadă coșul minim pentru un trai decent era de aproximativ 3.807 lei net", arată analiza citată.

Pensia este considerată în continuare principalul mecanism de reducere a sărăciei, înjumătățind practic numărul de persoane care se confruntă cu dificultăți materiale. Cu toate acestea, reducerea sărăciei în rândul persoanelor vârstnice, în principal a pensionarilor, nu înseamnă neapărat și bunăstarea acestora, în contextual în care pensia medie în prima parte a anului 2024 era de 2.418 lei, situându-se sub nivelul coșului minim de consum pentru un trai decent.

După acordarea pensiilor, 25% din populația țării se află în risc de sărăcie în 2023, arată sursa citată. După transferurile sociale (inclusiv pensiile), precum ar fi venitul minim de incluziune, șomajul sau alocațiile, ajungem la 21.1% din totalul populației – 3,97 milioane de români.

Potrivit analizei, în timp ce doar 4.8% din persoanele cu studii superioare se află în risc de sărăcie, 57.4% dintre cei cu un nivel scăzut de educație formală se confruntă cu aceleași probleme. Doar absolvirea ciclului liceal înjumătățește riscul de sărăcie și excluziune socială de la 57.4% la 25.4% în timp ce absolvirea studiilor superioare scade riscul de 10 ori.

„La momentul actual, după rezultatele de la Evaluarea Națională și Bacalaureat, importanța educației revine în centrul discuțiilor pe această temă. Importanța educației formale revine adusă în discuție de influenceri de tipul Andrew Tate și clonele acestuia care pun sub semnul întrebării într-un mod retoric și batjocoritor importanța școlii. Contra-exemplul adus de aceștia este posibilitatea de-a face mulți bani fără școală, de-a putea trăi o viață burgheză fără să trebuiască să mergi la școală. Posibilitate există, precum și lebăda neagră poate fi văzută într-un lac plin de lebede albe, doar că de câte ori ne vom întâlni cu acest caz izolat?

Raportându-ne la generalități, putem trage concluzia că, în momentul de față, educația este instrumentul cel mai eficient în a scoate oamenii din sărăcie. Datele la nivel european ne confirmă ipoteza, unde 35% dintre oamenii cu un nivel scăzut de educație sunt victime ale sărăciei, comparativ cu 10.2% dintre cei cu studii superioare" sugerează sursa citată.

Judecând după statisticile europene, 30 – 40% dintre persoanele cu studii scăzute și aproximativ 7 – 10% dintre cei cu studii superioare se confruntă cu sărăcia. Diferența este semnificativă, doar că, în cazul României, terminarea studiilor superioare reduce de cel puțin 10 ori posibilitatea unei persoane de-a se afla în risc de sărăcie. Astfel, importanța educației devine mai accentuată când ne uităm la copiii celor care se află în risc de sărăcie. „Pentru părinții care au studii superioare, riscul este de 7.1%, comparativ cu 81% pentru cei cu studii scăzute. Practic, nivelul scăzut al educației condamnă copiii să reproducă sărăcia în care și părinții lor trăiesc", sugerează analiza.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent