Din vorbele unui GENERAL.

Fostul șef al SIE Silviu Predoiu îl nimicește pe Nicușor Dan: Nu are o viziune. Are fixații. Nu are autoritate. Are rigiditate

Autor: Loredana Codruț

Publicat: 01-04-2026 22:56

Sursă foto: Facebook/ Silviu Predoiu

Recent, un prieten m-a întrebat, aparent în glumă, dar și cu o doză serioasă de nedumerire: cu ce se ocupă, de fapt, președintele Nicușor Dan toată ziua? Întrebarea venea după ce își aruncase ochii pe programul oficial publicat de Administrația Prezidențială și constatase, nu fără surprindere, că agenda pare mai degrabă modestă — în orice caz, conform experienței sale, mai puțin încărcată decât cea a unui șef de birou dintr-o primărie de sector. Sunt convins că nu este singurul care își pune această întrebare. Diferența este că unii o rostesc, iar alții preferă să o evite.

Așa că voi relua răspunsul pe care i l-am dat atunci — nu doar pentru el, ci pentru toți cei interesați (inclusiv pentru domnul Nicușor Dan). Pentru că, dincolo de programul unei zile, discuția reală nu este despre ce face un președinte, ci despre cum ajunge cineva acolo și ce este, în realitate, capabil să facă odată ajuns. Iar această întrebare nu este incomodă. Este, pur și simplu, necesară.

Nicușor Dan nu este rezultatul unui proiect politic solid, ci produsul unei acumulări de erori, complicități și calcule mărunte. Fără cei care l-au promovat — unii voluntar, pentru că au văzut în el un instrument docil pentru propriile interese, alții involuntar, fie lăudându-l fără discernământ, fie atacându-l prost, din motive conjuncturale, dar amplificându-i astfel notorietatea — Nicușor Dan ar fi rămas exact ceea ce era sortit să fie: cel mult un personaj secundar în știrile TV de seară. Un militant civic cu obsesii limitate, abonat al sălilor de tribunal, uneori amuzant prin incoerență verbală și desincronizare motrică, un personaj complet inadecvat pentru exercițiul puterii, indiferent de nivel.

Nu are o viziune. Are fixații. Nu are autoritate. Are rigiditate

Nu are capacitate de sinteză strategică. Are încăpățânare. Nu a crescut prin competență, ci prin conjunctură. Nu s-a impus prin leadership, ci prin aparenta absență a alternativelor. A fost împins în față, nu a condus.