vineri, 21 mai 2021

La ceasul dimineții

   


    Vine o vârstă când orele de somn se împuținează și mintea-mi bate câmpii. Stau în pat, încă - i noapte. Lumina tabletei este lampa de gaz din casa bunicilor unde am crescut și am descifrat primele buchii ale cărților, rare ca pietrele prețioase.

     Azi avem la îndemână toate bibliotecile lumii, multe gratis, și oamenii citesc mai puțin decât înainte, credeam deunăzi. Dar realitatea parcă-i alta. Am creat un grup pe Facebook, "O mie și una de nopți, cărți în format digital", din dorința de a da iubitorilor de carte slova din operele scriitorilor. 

    Ce bucurie să văd, că mulți români din țară și din afara ei  se alătură grupului, din Chișinău, din Bălți, din Ucraina, Anglia, Germania etc.! 

    Vă mulțumesc, vouă, tuturor acelora care vă instruiți, vă șlefuiți sufletele. 

Să citim câteva slove împreună:

Orele vieţii

La ceasul crud al dimineţii,
Când pruncul e un boţ plăpând,
Ce este treaz când e flămând,
Instinctul este semnul vieţii.

La ceas de ziurel de ziuă,
Când e copilul tapetat, cu
Ochi mari, pictaţi de Ţuculescu,
E iscodirea prima piuă,

La ceas de ziuă, matinal,
Când e puberul un vulcan,
Cu cablul smuls din cabestan,
E nerăbdarea vârf de val,

Când ziua-şi deapănă fiinţa,
Adolescentu-i subjugat,
De cel mai omenesc păcat,
Si semnul vieţii e dorinţa,

La ceasul pârguit, de-amiaz,
Când e maturul demiurg,
Şi împlinirile decurg,
Succesul este viu şi treaz,

La ceasul moale, de siestă,
Când insul e un oarecare,
Pierdut în lumea asta, mare,
Blazarea este manifestă,

La ceas nehotărât, de cină,
Când omul prinde flori la tâmplă,
Nimica nu se mai întâmplă,
Şi semnul vieţii e rutină,

La ceasul leneş de culcare,
Când trupu-i plin de neputinţă,
Pe cât de gol e de voinţă,
Refrenul vieţii-i resemnare,

La ceasul ultim, al tristeţii,
Când miezul nopţii e zăplaz,
Când nu-i nici ieri şi nu-i nici azi,
Durerea este semnul vieţii,

La ceasul fără de culoare,
Când trupul trece în ţărână,
O altă ziuă se îngână,
Şi moartea e izbăvitoare...

poezie de 


De Crăciun

Sarmaua-i brand naţional,
Ce la români li-i foarte dragă,
Şi este absolut normal,
Căci este varză ţara-ntreagă...

epigramă de Eugen Ilişiu

Un comentariu:

Iată bogăția mea!