Un hoț PNL-ist s-a prezentat la "mititica"

Fostul deputat Bogdan Olteanu s-a predat autorităților, după ce a fost condamnat la închisoare. Video

• Bogdan Olteanu a fost condamnat la cinci ani de închisoare.
• Bogdan Olteanu a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de trafic de influență.
• Cele mai importante știri ale zilei sunt la Observator 19, Antena 1.

Preşedinte al Camerei Deputaţilor, viceguvernator al Băncii Naţionale şi deputat de Bucureşti. Sunt funcţii cheie pe care Bogdan Olteanu le-a ocupat în ultimii 16 ani. Astăzi, însă, s-a transformat în deţinut. S-a predat Poliţiei la scurt timp de la aflarea sentinţei.

"S-a prezentat un bărbat pe numele căruia a fost emis un mandat de executare. Acesta a fost emis de Tribunalul București pentru o perioadă de cinci ani, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență", este mesajul transmis de autorități.

Concret, anchetatorii au convins judecătorii că, în 2008, Sorin Ovidiu Vântu i-a dat bani lui Bogdan Olteanu. În schimbul sumei de un milion de euro, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor ar fi trebuit să intervină chiar la Călin Popescu Tăriceanu, la acea vreme premier al României.

Şeful Guvernului avea rolul de a-l numi pe Liviu Mihaiu guvernator al Deltei Dunării, lucru care s-a şi întâmplat pe 18 septembrie 2008.

La nici o lună distanţă, Bogdan Olteanu a primit chiar în sediul PNL un milion de euro cash. Anchetatorii susţin că banii au fost aduşi de un angajat al lui Sorin Ovidiu Vântu.

Procurorii nu au putut să facă vreo legătură între mita luată de fostul şef al Camerei Deputaţilor şi fostul premier. Denunţul a fost făcut de Sorin Ovidiu Vîntu, care a prezentat şi probe că unul dintre locotenenţii săi i-a dus banii cu o sacoşă lui Bogdan Olteanu.

Procurorii spun că, pe lângă milionul de euro, Bogdan Olteanu a primit de la Sorin Ovidiu Vântu şi consultanţă politică gratuită în campania electorală din 2008.

Judecătorii Tribunalului Bucureşti l-au condamnat pe Bogdan Olteanu la șapte ani de închisoare, motivând că probele anchetatorilor sunt cât se poate de clare.

La fel au considerat şi magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti, care însă au ales o pedeapsă mai mică, de cinci ani.

Judecătorii au confiscat banii şi au păstrat sechestrul pe maşina de lux şi vilele fostului viceguvernator BNR care, culmea, când era deputat, făcea parte din Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi corupţiei.

USA3

USA4

USA2

USA1

Credeați că numai la noi fug oamenii din marile metropole?

23 de milioane de americani ar putea să se mute din marile oraşe datorită muncii la distanţă / Aceștia preferă zone mai puțin aglomerate și mai ieftine

Marile oraşe din America ar putea să se confrunte cu un val de familii care se mută, pentru că preferă să muncească în sistem remote din zone mai puţin aglomerate şi mai ieftine, arată rezultatele unui sondaj publicat joi de Upwork, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Acest sondaj arată că între 12 şi 23 de milioane de americani se gândesc să se mute, mulţi dintre ei din marile oraşe din SUA.

Tendinţa nu este una surprinzătoare în condiţiile în care pandemia a făcut mai periculoasă naveta cu mijloacele de transport în comun şi munca în birourile aglomerate. Cu toate acestea, economistul şef de la Upwork, Adam Ozimek, a spus că numărul mare a fost o surpriză. Pentru a confirma acest trend, Ozimek a comandat alte două sondaje mai mici.

Aproximativ 20.000 de oameni au participat la acest sondaje care arată că între 6,9% şi 11,5% dintre gospodării intenţionează să se mute graţie oportunităţilor de muncă la distanţă. Acestea se adaugă familiilor care se vor muta indiferent de modificările apărute ca urmare a pandemiei.

Din cei care intenţionează să se mute, 20,6% locuiesc în prezent într-un mare oraş, iar 41,5% se vor muta la mai mult de patru ore distanţă şi 13,2% la o distanţă cuprinsă între două şi trei ore.

Mai multe companii din sectorul tehnologiei, inclusiv Facebook Inc, Twitter Inc, Square, Dropbox Inc şi Stripe, le oferă angajaţilor opţiunea de a lucra permanent în sistem remote iar în unele cazuri solicită o reducere a salariului pentru cei care pleacă din oraşele scumpe.

La începutul acestei săptămâni, site-ul de recrutare Glassdoor a lansat un instrument care permite calcularea modului în care zona geografică poate afecta recompensele salariale pe termen lung. De exemplu, cei care vor pleca din San Jose şi San Francisco ar putea suferi o reducere de 24,6% respectiv 21,7% a salariului. Cu toate acestea, economistul şef de la Glassdoor, Andrew Chamberlain, s-a declarat încrezător că oraşele îşi vor menţine o productivitate mai mare graţie schimburilor active de idei care vor permite salariile mai mari.

Sursa Foto: Unsplash

Citiți cu atenție! Acest șmenar PSD-ist, medic stomatolog, ne-a furat pe rupte!?

Nicolae Bănicioiu a fost pus sub învinuire de procurorii DNA și i s-a pus sechestru pe bunuri – surse

Nicolae Bănicioiu a fost citat, joi, la Direcția Națională Anticorupție pentru a fi informat oficial de începerea urmăririi penale pe numele său în dosarul în care este acuzat de trafic de influență și luare de mită, au precizat surse apropiate anchetei pentru G4Media.ro. Potrivit acestora, procurorii au pus, totodată, sechestru pe bunurile fostului ministru. Citarea lui Bănicioiu vine în contextul în care acesta a rămas fără imunitate parlamentară.

Context

Deputații au votat marți, cu o majoritate covârșitoare, pentru ridicarea imunităţii deputatului Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătăţii și al Tineretului în Guvernul Ponta, în cazul căruia DNA a cerut urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită în formă continuată.

Procurorii îl acuză pe Bănicioiu că, în perioada 2012-2014, când era ministru al Tineretului, ar fi cerut și primit 1,29 milioane de lei de doi oameni de afaceri pentru că l-ar fi influențat pe ministrul Sănătății de atunci, Eugen Nicolăescu (PNL), să numească pe post de manageri de spitale anumite persoane agreate de respectivii afaceriști.

Mai mult, procurorii susțin că Bănicioiu ar fi primit și o altă mită, de 2,6 milioane de lei, de la aceiași oameni de afaceri, după ce a devenit ministru al Sănătății, în perioada 2014 – 2015.

Miza numirilor de manageri era alocarea de sume de bani către respectivele spitale cu care firmele celor doi oameni de afaceri aveau contracte în derulare.

Nicolae Bănicioiu a fost ministru al Tineretului în Guvernul Ponta în perioada 21 decembrie 2012 – 5 martie 2014, iar în perioada 5 martie 2014 – 17 noiembrie 2015 a fost ministru al Sănătății. El este acum deputat și membru în conducerea Pro România.

Parlamentul groazei

Adriana Săftoiu spulberă întreaga scenă politică - dezvăluiri incredibile din culisele Parlamentului: 'Se practică fals în semnătură'

Deputatul liberal Adriana Săftoiu a făcut declarații incredibile din culisele Parlamentului.

„Căutăm un răspuns la o întrebare greșită. Tot timpul ne întrebăm cine să ne guverneze: socialiștii, liberalii, capitaliștii, muncitorii? E cea mai nefericită întrebare. După mine, întrebarea la care trebuie să căutăm răspuns este: dacă organizăm instituțiile statului atât de bine încât politicieni, mai buni, mai răi, mai competenți, mai incompetenți, nu pot să aducă prejudicii acestor instituții? Pot să spun atât. Parlamentul României nu e instituție, e o clădire în care niște oameni, puși pe liste, aleși de oameni, printre care am fost și eu, unii se duc la serviciu, alții nu se duc. Nu e o instituție puternică, pentru că nu are reguli. Am avut colegi pe care nu i-am văzut cu lunile în Parlament. Din 2004, Parlamentul cunoaște o degradare continuă, foarte accelerată, mai ales din 2012. Prima cauză pentru care se decredibilizează e modul în care lucrăm. Când eram jurnaliști în Parlament, se lucra inclusiv vineri, pentru că acolo aveau loc dezbateri, legile erau introduse în dezbaterea Parlamentului în plen și se vota articol cu articol. Acum, ca să nu intru în detalii tehnice, se votează la pachet și știi câte ore lucrăm noi pe săptămână, în plen plus comisii? Maximum 10 ore. Primul pas este acest program de lucru absolut ridicol și care practic a făcut din Parlament o chestie de ridicăm mâna. Poți să nu vii la Parlament, nu te sancționează nimeni. Poți să lipsești, faci o hârtie de mână, zici că ai avut probleme. În Parlament poți să practici fals în semnătură și se practică fals în semnătură. Semnezi că ești prezent la comisie când nu ești prezent, comisii care se desfășoară uneori fără cvorum sau cu cvorum doar pe hârtie. Unii semnează înainte să înceapă ședința fără să intre în sală, alții semnează după ce se termină ședința, nefiind în sală. Nu se sancționează cu nimic, așa ceva în Parlamentul European nu se întâmplă”, a spus Săftoiu la Radio Guerilla.

 

Un dictator. Mai e și idiot pe deasupra!

Motivul incredibil de ce Lukaşenko vrea ca diplomele universitare obţinute de belaruşi în afara ţării să nu mai fie recunoscute

Reacţia liderului de la Minsk vine ca urmare a protestelor şi a grevei la care participă studenţii belaruşi, dar şi în urma afirmaţiilor făcute de unii studenţi precum că intenţionează să plece la studii în străinătate.

În acest sens, Lukaşenko a declarat că sprijină intenţia studenţilor care vor să plece la studii peste hotare, precizând că aceştia nu sunt atât de mulţi. 

 

Aleksandr Lukaşenko consideră că ţări precum Cehia, Lituania sau Polonia, care ar fi invitat deja la studii studenţii belaruşi, în contextul crizei politice din Belarus, nu au nevoie de ei şi că doar câţiva vor rămâne să lucreze în ţările respective, iar restul vor fi trimişi acasă.

 

Lukaşenko susţine că ţările care s-au declarat deschise să accepte studenţii belaruşi, în realitate, nu intenţionează să le ofere studii. 

 

„Ei cred că merg acolo la studii? Le vor spăla creierii, aşa cum fac polonezii cu băieţii noştri care învaţă acolo, apoi o să-i trimită acasă să fie coloana a cincea aici. Aşa ceva nu va fi", a spus Lukaşenko, citat de

presa belarusă.

 

Totodată, preşedintele belarus a menţionat că ceilalţi studenţi care vor să-şi facă studiile în ţară trebuie să fie lăsaţi în pace şi să le fie asigurată securitatea, fără a fi influenţaţi de acei studenţi care cheamă lumea în stradă.

 

Potrivit lui Lukaşenko, în fiecare universitate sunt circa 10-15 studenţi care îndeamnă oamenii la proteste, iar restul „sunt oameni normali".

Belaruşii, îndemnaţi de opoziţie, au intrat luni în grevă - după ce 100.000 de oameni au manifestat duminică la Minsk împotriva puterii -, în urma expirării unui ultimatum pe care Svetlana Tihanovskaia i l-a dat preşedintelui Aleksandr Lukaşenko să plece până duminică de la putere

 Adevărul.ro 

Vreți să munciți în România? Grăbiți-vă! Dacă nu, vin străinii!

România va accepta până la 30.000 de angajaţi străini anul viitor. Domeniile în care nu se găsesc angajaţi români

Deficitul de forţă de muncă care se înregistrează în România se poate vedea şi din numărul de solicitări din partea angajatorilor care doresc să angajeze cetăţeni străini din afara UE.

În perioada ianuarie - august 2020, 4.135 firme au solicitat eliberarea de adeverinţe pentru 49.200 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forţă de muncă disponibilă, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019, când 4.705 de firme au solicitat eliberarea de adeverinţe şi s-au eliberat adeverinţe pentru 57.046 de locuri vacante pentru care nu a existat forţă de muncă disponibilă.

Aşadar, companiile nu au altă soluţie decât să aducă lucrători străini.

Anul acesta, printr-o Hotărâre de Guvern privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2020, a fost stabilit un contingent de 30.000 de lucrători străini nou - admişi pe piaţa forţei de muncă din România.

Din cauza pandemiei, numărul avizelor de angajare/detaşare emise pentru angajarea/detaşarea cetăţenilor străini în perioada 1 ianuarie –6 octombrie 2020 a fost de 17.578, cu 5.948 mai puţine decât în perioada 1 ianuarie – 30 octombrie 2019, când numărul avizelor de angajare/detaşare emise pentru angajarea/detaşarea cetăţenilor străini a fost de 23.526.

Astfel, Inspectoratul General pentru Imigrări estimează că ar putea fi emise, în anul 2021, un număr de 20.000 - 25.000 avize de angajare/detaşare.

Drept urmare, Ministerul Muncii propune stabilirea pentru anul 2021 a unui contingent de 30.000 de lucrători străini nou - admişi pe piaţa forţei de muncă din România

Domeniile în care nu se găsesc lucrători

Principatele domenii de activitate, conform clasificării activităţilor din economia naţională CAEN, pentru care s-au eliberat adeverinţe în vederea ocupării locurilor de muncă vacante nu au putut fi ocupate deoarece nu a existat forţă de muncă disponibilă, în perioada ianuarie - august 2020, se prezintă astfel:

• lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale 1.568;

• lucrări de construcţii a altor proiecte inginereşti n.c.a. – 2.695;

• restaurante 2423;

• dezvoltare (promovare) imobiliară - 1.956;

• hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare – 1.629;

• lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor – 1.532;

• transporturi rutiere de mărfuri 1.108;

• activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului 1.004;

• alte lucrări speciale de construcţii n.c.a. – 83;

• activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea 826.

Adevărul.ro