Din amintirile verii ce tocmai a trecut.

CTP, remarci acide cu privire la președinte: „Ginerică Iohannis îi face încă o dată onoarea amărăștencei ăsteia de Românica”

Cristian Tudor Popescu a comentat impactul asupra reputației președintelui și asupra politicii românești, după decizia definitivă pe care a dat-o Înalta Curte de Casație și Justiție.

Atacul dur al lui CTP la adresa lui Iohannis - Foto Facebook

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că statul român rămâne moștenitor al unui imobil din Sibiu, contestat de Rodica Baștea, prietenă de familie a președintelui Klaus Iohannis. Această sentință respinge încercarea Rodicăi Baștea de a anula actele de moștenire.

Două imobile deținute de Klaus Iohannis și soția sa, Carmen, în Sibiu, vor fi returnate statului român, iar cei 260.000 de euro obținuți din chirii trebuie restituiți de familia prezidențială. 

Într-o postare intitulată „Parașuții liberali", gazetarul Cristian Tudor Popescu reacționează cu fermitate la situația politică actuală din România, criticându-l pe președintele Klaus Iohannis pentru tăcerea sa.

„Președintele Iohannis tace. Și-a aruncat paltonul pe capota PNL și tace majestuos, în vreme ce coaliția se rupe în figuri din cauza lui. De ce? Pentru că e sub Trufia Sa să-și țină paltonul pe braț, adică să iasă și să spună că vrea la Senat. Dacă PSD, exploatând momentul, nu-i punea piedică, și legea lui ar fi fost votată, Iohannis ieșea și declara că, deși este istovit de munca pentru țară, va candida în urma rugăminților fierbinți ale membrilor PNL. Adică, după ce s-a băgat în seamă pe la toate clanțele Americii și Europei, refuzatul la export jignește o țară care l-a ales de două ori. E ca și cum, întrucât n-a reușit să-și facă actele cu o străineză de lux, ginerică Iohannis îi face încă o dată onoarea amărăștencei ăsteia de Românica.", a scris jurnalistul pe Facebook.

Asta după ce tensiunile din coaliția de guvernare au escaladat după ce PSD a refuzat să voteze amendamentul care i-ar fi permis președintelui Klaus Iohannis să candideze la Senat în ultimele trei luni de mandat. Modificarea oferea președintelui oportunitatea de a-și continua cariera politică după încheierea mandatului.

„Iar N. Ciucă arată ce înseamnă să fii o nulitate parașutată în toate funcțiile de către Iohannis, care acum îl folosește pe șeful PNL ca parașută pentru aterizare lină dincolo de Cotroceni.",a continuat CTP.

CTP evidențiază pericolele care amenință societatea românească.

El sugerează că și  în ultimele luni de mandat, Iohannis continuă să „facă rău" țării.

„La final de mandate, se dovedește, prin hotărârea definitivă a Înaltei Curți, că numitul Klaus Iohannis, pe toată perioada cât a fost șeful statului român, s-a folosit de terțe persoane care au întocmit acte false de moștenire pentru a nu restitui, ani în șir, zisului stat suma de 300.000 euro, încasată fără drept de șuțul Iohannis din chirii. Este încă un rău din seria neagră pe care așa-zisul „neamț" îl face României – poate nu ultimul, mai are aproape 3 luni în funcție. Acum, mai rămâne ca Ciucă să facă chetă la liberali pentru a-i plăti datoria lui Iohannis.", a mai scris acesta.

Cristian Tudor Popescu susține că, indiferent cine va fi viitorul președinte, românii nu vor mai avea încrederea în lideri ca în cazul lui Klaus Iohannis, ceea ce va diminua dezamăgirile viitoare.

„Oricine va fi președintele României după 8 decembrie, românii nu vor mai investi în el atâta speranță cât și-au pus în Iohannis. Poate că e mai bine, așa vor fi mai puțin răniți de inevitabilele și cruntele decepții care îi așteaptă. Între timp, bolnavii de cancer la plămâni, veniți și de la sute de kilometri la Institutul Oncologic București pentru tratament, sunt trimiși să moară acasă deoarece nu mai sunt medicamente, oamenii își plâng casele și pe cei morți în inundații, viitura vine pe Dunăre, iar Ucraina suflă tot mai greu sub loviturile hoardelor Rusiei...", concluzionează jurnalistul.

Guvernanți și parlamentari nenorociți nu vă mai băteți joc de pensionarii militari!

As putea să vă garantez că nici un pensionar militar nu va primi nimic în următoarele 15 luni cu exepția acelei sute (de lei) care o primim ca urmare a creșterii pragului de impozitare!

https://www.huhurez.com/2024/09/proiectul-b4472024-privind-actualizarea.html

Oare, nu ne-am săturat de cioflingari fără școală, cizmari, covrigari, artiști TV, ajunși în conducerea statului?

Vin vremuri grele!

Războaiele ne împresoară.  Evreii toacă, la greu, sudul Libanului. Rușii îi spulberă  pe ucrainieni. Pe noi ne năpădesc apele. Românașii sunt la mâna unora, o ceată de neisprăviți. A fost oare mai bine în istoria recentă? Când?

Robotesc la un circular de mână sub polată.  Mai citesc câte o știre  și  în  două -trei cuvinte o cataloghez și o distribui cititorilor blogului meu. În livadă sunt multe de făcut.  Pandemia m-a doborât.  Am sechele și acum. Pomii cer o toaletare. Încet, încet  mă  apuc de treabă. 

"Vine marea criză cu sărăcie și tăieri de pensii și salarii? Economist: „Grecii și acum încă plătesc pentru erori similare” ANALIZǍ

Economia globală, implicit cea a României, riscă un dezastru comparabil cu cea mai mare criză din istoria omenirii, avertizează președintele Băncii Centrale Europene. Pe de altă parte, România este printre cele mai vulnerabile state, anunță economiștii chestionați de „Adevărul".

Pensionarii stau la cozi interminabile pentru produse la promoție. FOTO: Captură video

Economia globală se confruntă cu riscuri comparabile cu cele care au dus la colapsul comerțului global în anii 1920 și, în cele din urmă, la Marea Depresiune dintre 1929 și 1933, a avertizat președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, potrivit Financial Times. Este vorba despre cea mai mare criză din istoria omenirii, mult mai gravă, spun economiștii, decât cea care a început în 2007 tot în SUA.

Și tot în weekend, pură coincidență, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a recunoscut în premieră, la Digi 24, că din 2025 vom avea taxe și impozite mai mari. Asta după ce în nenumărate alte dăți, Boloș, dar și alți politicieni importanți au negat că există planuri pentru a creșterea taxelor. Taxe care deja, susțin mulți experți, atârnă ca un bir tot mai greu de suportat pentru mediul economic privat și pentru populație. Viitorul pare tot mai tulbure, iar norii negri par să se adune la orizont. „Adevărul" apelează la expertiza a doi importanți economiști români pentru a afla dacă într-adevăr vom avea o criză globală de proporții, dublată în România de problemele specifice economiei locale.

Cristian Păun este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale și e titularul disciplinei de Tehnica plăților și finanțării internaționale. El este și director executiv al Societății Române de Economie, fiind și membru al acesteia din 2009, dar și director executiv al Centrului de Cercetare în Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București.

Profesorul Cristian Păun spune că avertismentul Christinei Lagarde este unul mai mult decât serios și că nu este vorba de exagerări. În opinia sa, există unele similitudini între situația economiei globale din 2024 și cea de acum exact un secol. Marea parte din probleme sunt generate și acum de politica mometară greșită, mai spune profesorul.

„Doamna Lagarde nu exagerează, pentru că, până la urmă, sunt câteva similitudini. În primul și în primul rând, vorbim de această relaxare monetară puternică, care s-a întâmplat și în perioada interbelică. Să nu uităm de inflația din Germania de la Republica de la Weimar, care a fost foarte inflaționistă. În acele momente se considera că tipărind bani cu nemiluita, poți salva economia de la posibile crize, de la posibile recesiuni. Similar și acum avem aceeași abordare, adică considerăm că prin pârghi monetare, noi am putea să rezolvăm problemele omenirii, ceea ce nu e cazul", explică profesorul Păun.

Mai mult, la fel ca la începutul secolului trecut, la nivel global poate fi remarcată o noua explozie a populismului, coroborat cu un naționalism radical, observă Cristian Păun.

„Avem o exacerbare puternică a populismului, ca și pe vremea aceea, populismul cu nuanțe de extremism-naționalism este prezent și el în discursul politic. Politicienii câștigă suportul public pe teme care mai degrabă sunt contra umanismului, contra umanității, promovează izolaționismul și așa mai departe. Și evident că trăim și o perioadă foarte conflictuală, cu o atmosferă conflictuală în creștere. Conflicte care mocneau mai demult, nerezolvate, au intrat în faze din acestea dure, violente. Nu suntem departe ca un mic imbold ca să genereze o bătaie între noi, la nivel global, cu consecințe evidente negative", avertizează profesorul Păun.

În opinia sa, politicile economice din prezent riscă să ducă o lume întreagă spre faliment, dacă nu va apărea o schimbare.

„Lumea s-a îndepărtat tot mai mult de această situație în care prosperitatea se obține prin schimburi comerciale, prin producție, prin economie, prin mijloace economice și tot mai mult se îndreaptă către bunăstarea obținută cu mijloace politice, cu bâta, adică redistribuire de resurse. Este mai ușor să produci bani din nimic, din tiparniță și taxe peste cel care produce bunuri și servici, dar lucrul ăsta nu este sustenabil. El va duce într-un final către faliment, către o societate violentă pentru că resursele se împuținează", mai spune el.

Expert în macroeconomie, Globalizare și dezvoltare economică, respectiv Economie monetară și Finanțe internaționale, Radu Nechita este conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

Parțial, el este de acord cu afirmațiile Christinei Lagarde, dar atrage atenția că printre cei care au contribuit la această situație se află și ea.

„Doamna Lagarde are dreptate doar parțial, ca să nu spun altfel, în sensul că marea criză din 1929, unii zic 1933, alții zic 1946, că așa e mai exact, deci acea mare criză a fost cauzată de erori de politică monetară. Aici nu știu dacă ea își asumă acest lucru în calitatea ei de președinte a Băncii Centrale Europene. Deci dacă este o recunoaștere a faptului că politica laxistă a Băncii Centrale Europene este o cauză a crizei actuale la fel cum a fost cea din anii 1929-1933 sau 1946, e bine", punctează profesorul clujean.

Există și câteva diferențe, dar și multe asemănări mai spune Radu Nechita.

„Diferența este că atunci a fost o perioadă de inflație. Banca Centrală Americană în sistemul Rezervei Federale, înființată în 1913 cu intrare în funcție în 1914, a făcut o politică inflaționistă până prin 1928. Deci aici iarăși seamănă povestea. După care, fără niciun avertisment, fără nicio altă măsură de tranziție, au trecut de la o politică inflaționistă nu la una de oprire a creșterii masei monetare, ci la una de restrângere, de prăbușire a masei monetare. Adică la o politică de deflație", explică Nechita.

Însă nu doar americanii au greșit. Și alte bănci centrale s-au întrecut în gafe, ceea ce a complicat lucrurile.

„În afară de acea eroare de politică monetară făcută de Banca Central-Americană, în alte părți au fost erori de alt tip. Dar au fost și în alte părți erori de politică monetară. Ce s-a întâmplat? Erorile de politică monetară au fost combinate, amplificate de erorile de politică comercială internațională. Statele Unite și alte țări în anii 20 au inițiat o serie de politici protecționiste. Au apărut noi state, în Europa Centrală, iar unele țări, nu foarte multe, și au câștigat independența, deci nu discutăm de procesul de decolonizare de după. Dar exista o mai mare autonomie în decizii și rezultatul a fost o multiplicare a politicilor protecționiste", adaugă el.

Însă chiar și în prezent, inclusiv în Uniunea Europeană se merge pe un sistem protecționist și cu foarte multe reglementări.

„Economiștii nu sunt de multe ori de acord în unele puncte, dar există puncte în care școlile economice cad de acord. Unul din aceste puncte de acord dintre școlile de economie este acela că politicile protecționiste sunt păguboase pentru țările, popoarele care le practică politici. Și vedem din păcate că exact asta se întâmplă și în Uniunea Europeană. Și atunci, dacă doamna Christine Lagarde se referă la erorile de politică monetară făcute de Banca Centrală Europeană și la erorile și iluziile protecționiste revândute, reambalate, reciclate, regurigitate de politicieni în goană după voturi, acum, da, din acest punct de vedere, seamănă povestea. Deci, asta avem, erori de politică monetară și măsuri împotriva liberului schimb la nivel internațional", mai spune el.

Pe de altă parte, deși susține că situația e departe de a fi roz, Radu Nechita nu crede că e la fel de gravă ca la începutul secolului trecut.

„Eu nu cred că situația este atât de gravă ca și atunci. De ce? Pentru că până și politicienii mai învață câte ceva. Un risc major a fost în criza din 2007-2008, când au apărut de peste tot, din America în Europa și trecând peste tot, prin toată lumea, tentații protecționiste. Organizația Mondială a Comerțului a reușit să dezamorseze cea mai mare parte din tentațiile de atunci. Din păcate, acum, Organizația Mondială a Comerțului a fost slăbită în mod sistematic, iar Uniunea Europeană și Statele Unite au o responsabilitate în această poveste. Adică, dezastrul politicilor anti-pandemie a fost pus pe seama Comerțului Internațional. Deci, politicienii din toate țările au fost, din nou, extraordinar de talentați în a devia degetul care arăta spre ei și să arunce vina asupra, cu totul și cu totul altor, aspecte", completează profesorul clujean.

Vestea proastă este că dacă vor fi probleme la fel ca în anii 20 ai secolului trecut, România va fi printre țările cele mai expuse și evident printre cele mai afectate. Cu o economie slăbită, cu un deficit uriaș și cu tentații populiste, România se află în pericol.

Iar faptul că în sfârșit ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, adminte că vor exista creșteri de taxe și impozite nu anunță deloc vremuri bune. De acest lucru este convins Cristian Păun.

„Ca să-l parafrazez pe domnul Boloș și specialitatea dumnealui, gura păcătosului adevăr grăiește. Și aș mai adăuga și altceva. Da, domnul Boloș, teolog la origine din ce știu eu, mai are așa o umbră de remușcare că nu ne spune nouă adevărul și din când în când ne spune adevărul. Mă mir că a avut curajul să facă treaba aceasta, pentru că într-adevăr ce va veni după alegeri va fi destul de complicat. N-ai cum să acoperi tot acest noian de măsuri populiste fără o creștere de fiscalitate și din păcate această creștere de fiscalitate nu va fi suficientă", avertizează Păun.

Situația ar putea deveni tot mai dramatică și nu ar fi exclus să se întâmple la fel ca în anul 2010, când Guvernul Boc a decis să taie pensiile și salariile bugetarilor și a crescut TVA.

„Vor exista din păcate tăieri, foarte multe tăieri. Vor fi făcute toate foarte probabil în disperare sau cu foarte mult iz politic în spate, adică pleacă acasă doar cine trebuie să plece acasă, nu cel care-i competent. Nu vom vedea reforme în continuare, nu vom vedea lucruri care să modernizeze cu adevărat România. În schimb vom vedea în continuare aceeași politizare, poate chiar mai acerbă, a instituțiilor statului și continuarea acestui proiect care a început de ceva vreme, de legare de glie, de legare de tătuc, de legare de stat, a mediului privat", mai spune el.

Falimentele se vor înmulți, iar tot mai multe firme mici și mijlocii vor fi nevoite să intre în programe dirijate de stat, dar sortite eșecului prin modul în care sunt gândite.

„Practic toate companiile care refuză să se conecteze, să se mufeze la contracte cu statul, fonduri europene, subvenții, programul Tomata, Ceapa și alte programe inventate de guvern, într-un final vor da faliment pentru că sunt suprataxate și pentru că nu intră în această horă păguboasă în care statul cu o mână ia, cu o mână dă, oprindu-și evident obolul pentru a-i plăti pe cei care gestionează acest sistem haotic. Mâna care ia și mâna care dă trebuie plătită și ea cu salarii, și nu cu orice salarii, cu salarii importante, babane, mult peste rata de profitabilitate a celor care produc ceapa sau tomata prin aceste programe", adaugă el.

Iar faptul că țări ca Germania se află într-o situație delicată nu fac decât să amplifice problemele economiei României. Astfel, pe termen medi, dacă nu chiar scurt, România poate ajunge în care se afla Grecia în urmă cu 10-15 ani.

„Putem să avem această situație, iar această situație poate fi grăbită de ceva care deja cumva se prefigurează la orizon. Vorbesc de posibila intrare într-o stagflație sau recesiune a Zonei Euro, mă refer la țări ca Germania, Franța, Italia, adică cele care sunt principalii parteneri comerciali sau principali investitorii în România. Cu fiecare lună de stagnare în Germania, de exemplu, începem să avem și noi tot mai mari probleme. Așa încep să se închidă afaceri, încep să se reducă comenziile, asta cu atât mai mult cu cât depindem foarte mult de mersul economiei în lumea europeană și vedem că lucrurile acolo nu prea merg bine. Și atunci, genul acesta de huzur pe banii extrași din economia reală care nu o duce foarte bine, va fi complicat. Iar dacă se complică și mai mult situația în țări ca Germania, da, vom ajunge la niște măsuri foarte complexe, pentru că vom fi obligați să cerem ajutorul FMI-ului, iar în momentul acela lucrurile se complică enorm", e semnalul de alarmă tras de Cristian Păun.

De altfel, România a luat-o deja pe urmele Greciei, iar multe dintre greșelile comise acum 20 de ani la Atena sunt repetate cu nonșalanță la București.

„FMI-ul nu e nici Comisia Europeană, el va ține clar linia creditorilor internaționale. Ați văzut ce s-a întâmplat cu Grecia, n-a existat loc de discuție atunci când problema a fost preluată la nivelul instituțiilor financiare internaționale, deși grecii au evitat până în ultimul moment acest lucru. Și acum grecii plătesc și vor plăti poate mult timp de acum înainte pentru acele erori pe care le-au făcut, erori care sunt similare României din momentul de față. Nu poți totuși să-ți cumperi voturile cu orice preț, mai ales riscând stabilitatea și finanțele țării. Avem de a face cu o bandă de politicieni care pot face ce își doresc ei cu banii noștri, din păcate, și de cele mai multe ori nu fac lucruri bune cu banii ăștia. Asta e partea tristă. De asta nu sunt foarte optimist", încheie Cristian Păun.

La fel de pesimist este și Radu Nechita, atunci când vine vorba despre 2025 și despre problemele care apar la orizont. Profesorul clujean îl contrazice pe Marcel Boloș și spune că România ar putea fi repusă pe linia de plutire și fără a crește taxele și impozitele. Există însă un „dar".

„Eu mereu apreciez sinceritatea, dar o apreciez mult mai puțin atunci când vine după minciună. Nu este adevărat că nu există alternative. Alternativa este să termine cu risipitul banilor, deci reducerea cheltuielile publice. Doar că, în calculule politicienilor, ei se gândesc că o creștere de taxe le face să pierdă mai puține voturi decât o reducere a cheltuielilor publice. Deci calculul lor este ăsta. Așa se întâmplă. Aruncă în continuare povara asupra mediului de afaceri privat și își păstrează ciocoimea bugetară și votanții care cred greșit că din acest joc al redistribuirii ei câștigă. De fapt suntem perdanți cu toții, mai puțin un grup foarte, foarte, retrâns de acolo, de la butoane și de la mouse-ul cu care își dau click la viramentele pe care le fac în sectoarele și la firmele preferate ei", încheie Radu Nechita."

Efectul ABRAMBURICA, artista care apare și acum pe posturile TV.

Generațiile sacrificate. Consecințele incredibile ale închiderii școlilor de arte și meserii

Efectele desfințării, în 2009, a școlilor de arte și meserii se fac resimțite și astăzi, spun specialiștii în domeniul ocupării forțelor muncii. Și sunt destul de grave, mai ales pentru județele sărace. În primul rând, s-a creat o penurie de meseriași, iar mulți au rămas fără școală. 

Școlile profesionale au fost reînfințate FOTO Cosmin Zamfirache

Pe data de 11 februarie 2009, școlile de arte și meserii, adică acele "fabrici" de meseriași în domenii atât de căutate pe piața muncii din România, încetau să mai existe. Propriu-zis, printr-o hotărâre de Guvern, cifrele de școlarizare aferente școlilor de arte și meserii au fost preluate de către liceele tehnologice. Motivele invocate erau creșterea cifrei de școlarizare la liceele industriale și tehnologice dar și că "liceele tehnologice sunt mai bine pregătite pentru un învățământ de calitate", preciza Ecaterina Andronescu, ministrul Educației de la aceea vreme. Rezultatele dezastruoase la Bacalaureat obținute de elevii de la liceele tehnologice ani la rând a venit să demonstreze contrariul. Era un eșec răsunător, arată și rapoartele ulterioare. În plus, așa cum spun specialiștii în ocuparea forțelor muncii, acea perioadă de aproximativ două generații a lăsat urme adânci atât pe piața muncii, dar mai ales în societate, cu precădere în județele sărace. 

Una dintre principalele consecințe ale închiderii școlilor de arte și meserii a fost crearea unor cohorte de copii de clasa a VIII a, rămași la nivelul de opt clase. Și asta fiindcă părinții nu aveau bani să-i întrețină, patru ani, la școlile din oraș. În plus, nici nu vedeau rostul, având în vedere că mulți doreau să învețe o meserie, iar de la 16-17 ani să plece deja la muncă pentru a-și întreține familia. Așa s-a ajuns la situația în care, numai în județul Botoșani, în jur de 2282 de persoane active au doar opt clase sau mai puțin. Evident, închiderea școlilor de arte și meserii nu este singurul sau principalul motiv pentru această situație, dar l-a încurajat în multe cazuri. „Acum ceva ani, pe când ministru al Educației era Ecaterina Andronescu,la nivel de Guvern s-a luat decizia închiderii Școlilor de Arte și Meserii și orientarea tuturor elevilor către clasele de liceu. Efectele acelei măsuri nu s-au produs imediat, dar le resimțim și acum, chiar dacă la ora actuală există reînfințate acele clase de școală profesională", spune Anca Apăvăloaie, director AJOFM Botoșani. La nivel național, impactul educațional al acelei măsuri este demonstrat și de alte rapoarte oficiale.

Cel mai elocvent este "Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020", elaborat de Ministerul Muncii. În acel raport se precizeză că, din cauza desfințării școlilor de arte și meserii, 10% dintre absolvenții de clasa a VIII a din România nu au mai putut continua studiile. „Desfiintarea Scolilor de Arte si Meserii a condus la necontinuarea studiilor a cel putin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a, in principal din cauza faptului ca familiile nu pot sa acopere costurile a 4 ani de scolarizare", se arată în raport. Imposibilitatea continuării studiilor, la școli profesionale, i-a condamnat la meserii plătite modest, în cel mai bun caz.

Mai precis, cu opt clase, nu pot accede la cursuri de calificare de nivel 2 sau 4 și pot fi doar muncitori în agricultură sau femei de serviciu, printre altele. Cei mai afectați de lipsa școlilor de arte și meserii au fost elevii din mediul rural. "A reprezentat o importanta provocare in ceea ce priveste dreptul la educatie al copiilor care finalizasera 8 clase de studiu si care doreau sa urmeze un parcurs de profesionalizare de 2-3 ani, care sa-i ajute sa invete o meserie",se arată în același document. 

Această situație nu i-a afectat doar pe elevi sau angajați, ci și pe angajatori. Patronii firmelor de construcții, confecții sau în general orice activitate ce presupune o nevoie de meseriași s-au trezit fără angajați calificați. Cei care mai rămăseseră preferau străinătatea. „Dar a existat o perioada de câțiva ani, în care practic inexistența acestor școli de arte și meserii a dus la lipsa unor persoane calificate pe o anumită perioadă, lipsă care s-a reflectat în aceea nevoie a angajatorului de forță de muncă calificată. Să nu credeti că toți angajatorii au nevoie de personal cu studii superioare. Angajatorii au nevoie si de mecanici, electricieni, dulgheri, confecționeri, de aceea forță de muncă medie, cu care să-și ducă activitățile la capăt", adaugă Anca Apăvăloaie.

Mulți dintre cei care nu au putut accesa slujbe mai bine plătite au început să se mulțumească cu ajutoarele sociale sau munca cu ziua prin sate. Alții au preferat să plece la muncă în străinătate, în agricultură, acolo unde puteau profesa cu nivelul de opt clase. 

Orice viață contează pe Pământ!

„Pofticioasă peste măsură, o pisică a dat de necaz”. Pompierii au intervenit pentru salvarea unei feline aflată la ananghie, în Botoșani

Pompierii din Botoşani au intervenit luni dimineaţă pentru salvarea unei pisici după ce un bărbat le-a cerut ajutorul.

Conform ISU Botoşani, felina a rămas cu capul blocat într-o conservă cu hrană specială pentru pisici găsită pe o stradă din municipiu.

„Pofticioasă peste măsură, o pisică a dat de necaz când a găsit o conservă cu hrană pentru feline pe stradă. Fără să stea pe gânduri, a bagat capul și rămas blocată”, au precizat reprezentanţii ISU Botoşani.

„Zgomotul făcut de pisică în încercarea de a se elibera i-a atras atenţia unui bărbat. Acesta şi-a dat seama că nu poate să o ajute şi a sunat la pompieri. Salvatorii din cadrul Detaşamentului Botoşani au intervenit rapid, demonstrându-şi abilităţile cu blândeţe şi profesionalism. După câteva momente tensionate, au reuşit să o elibereze”, conform ISU Botoșani.

De asemenea, ei au declarat că pisica a rămas în grija celor care locuiesc pe strada Dobrogeanu Gherea din municipiul Botoşani şi va primi îngrijirile necesare.

„Totul s-a terminat cu bine pentru că oamenii cu suflet mare știu că fiecare viață contează și că animalele trebuie iubite și protejate”, au mai scris reprezentanții ISU Botoșani, care a publicat și imagini cu felina salvată.

Sursă foto: Dreamstime

Un război în Ucraina prea lung strică confortul occidentalilor.

Cum sunt văzute în Ucraina „planurile de pace” cu Rusia? Expert: „Rămânerea fără Crimeea ar fi o catastrofă geopolitică pentru noi”

HotNews a întrebat experți și politicieni ucraineni cum văd diferitele planuri de pace cu Rusia apărute în presa internațională. „Putin vrea să negocieze doar cu SUA, de aceea lucrurile se vor lămuri după alegerile prezidențiale americane”, crede deputatul Oleksiy Goncearenko.

• „Occidentul ar vrea să termine acest război pentru că nu vrea să-și sacrifice confortul”, este de părere fostul militar Mykhailo Samus, în prezent analist de politică externă.

Presa internațională scrie destul de frecvent în ultima perioadă despre posibilitatea unor negocieri de pace între Ucraina și Rusia. De exemplu, un articol publicat de ziarul italian La Repubblica vorbește despre intenția cancelarului german Olaf Scholz de a propune propriul plan de negocieri între Kiev și Moscova, fără a exclude însă cedarea de către Ucraina a teritoriilor ocupate de ruși.

O altă inițiativă este cea a senatorului J. D. Vance, propus de Trump pentru funcția de vicepreședinte al SUA în cazul câștigării alegerilor. Acesta vorbește despre crearea unei zone demilitarizate pe teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. 

HotNews a vrut să afle cum se văd aceste propuneri de pace în rândul politicienilor, militarilor și experților în politică externă din Ucraina.

Deputatul Oleksiy Goncearenko: „Cred că Putin dorește să negocieze doar cu SUA”

Deputatul ucrainean OLEKSII GONCEARENKO. FOTO: Sachelle Babbar / Zuma Press / Profimedia

Deputatul Oleksiy Goncearenko din Rada Supremă de la Kiev este în prezent independent, a fost reales în 2019, după ce în 2014 a intrat în parlament pe listele partidului lui Petro Poroshenko.

Parlamentarul s-a arătat rezervat în comentarea propunerilor de pace care ar veni, pe surse, din cancelariile occidentale. Goncearenko a declarat pentru HotNews că „subiectul negocierilor” va fi mai clar după ce se va afla rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii. 

„În opinia mea, această informație ridică semne de întrebare. Cred că Putin dorește să negocieze doar cu Statele Unite ale Americii, însă acolo alegerile prezidențiale sunt în plină desfășurare și nu știm cine va deveni președinte. 

Din acest motiv, chiar și încercările teoretice trebuie să ia în considerare Statele Unite, adică o anumită participare din partea acestora”, a declarat deputatul ucrainean pentru HotNews.

Analist de geopolitică, fost militar: „Ce scriu publicațiile occidentale sunt privite în Ucraina exclusiv ca fantezii”

Mykhailo Samus este fost militar în Armata Ucrainei, iar în prezent ocupă funcția de director în cadrul platformei de analiză a politicii externe „New Geopolitics Research Network”. Expertul a declarat că „niciun ziarist sau politician occidental nu poate prezice ce se va întâmpla peste o lună”, iar aceste informații sunt privite în Ucraina „exclusiv fantezii”. 

„Putem face predicții aproximative despre indicatori economici și resursele de care dispune Rusia pentru a continua războiul, însă Rusia poate câștiga în continuare sute de miliarde de dolari datorită prețurilor ridicate la petrol, transformând în paralel Coreea de Nord și Iran în fabricile sale militare. 

Nu știm care este interesul acestor publicații, dar noi fiind în interiorul situației nu vedem nicio premisă care să indice măcar un semn de negocieri de pace. Vedem că Rusia își menține ultimatumul: vrea ca noi să cedăm teritoriile ocupate, să nu aderăm la NATO, să nu vorbim limba ucraineană și alte dorințe ale lui Putin.

Ucraina, în schimb, are propriul plan, planul de pace al lui Zelenski, în care totul este clar specificat, însă în Rusia acest plan este perceput ca un ultimatum. Astfel, părțile au adoptat poziții diametral opuse”, a declarat Mykhailo Samus. 

„Occidentul ar vrea să termine acest război pentru că nu vrea să-și sacrifice confortul”

Expertul mai spune că vorbește foarte des cu politicieni și experți din Occident care încearcă să convingă Ucraina să nu mai continue războiul. Motivul ar fi acela, spune Samus, că occidentalii nu vor să-și sacrifice confortul, nu doresc să treacă la condiții economice mai dure sau să-și dezvolte forțele de apărare.  

„Asupra majorității politicienilor europeni aflați la putere crește presiunea din partea forțelor populiste, care susțin că se cheltuiesc prea mulți bani pentru Ucraina, în timp ce ar fi mai bine să ne înțelegem cu Rusia, să continuăm să cumpărăm gaz ieftin și să trăim confortabil.

În acest context, se omite aspectul valorilor: adică noi, europenii, vrem să trăim după valorile Rusiei, Chinei și altor regimuri totalitare? Sau dorim să păstrăm valorile pentru care europenii au luptat și și-au dat viețile, inclusiv în al Doilea Război Mondial?”, mai spune analistul. 

„Rămânerea fără Crimeea ar fi o catastrofă geopolitică pentru Ucraina”

Harta Crimeea, Foto: Marek Uliasz / Alamy / Profimedia Images

Samus a criticat și propunerea lui J. D. Vance de oprire a războiului și spune că nu înțelege ce de, conform planului lui Trump, Rusia nu trebuie să cedeze nimic. 

Fostul militar mai explică și faptul că Ucraina va trebui să elibereze Crimeea pentru că „rămânerea fără Crimeea reprezintă o catastrofă pentru Ucraina din punct de vedere geopolitic. Se va menține o amenințare permanentă privind accesul la mare, ceea ce reprezintă o amenințare continuă pentru economie”. 

Samus crede că Ucraina ar trebui măcar să instituie o blocadă a Crimeei, dacă nu eliberarea acesteia. 

„Comparativ cu Crimeea, Donbasul are o importanță considerabil mai mică pentru Ucraina din punct de vedere geopolitic. Crimeea trebuie eliberată în primul rând și abia apoi putem vorbi despre anumite consultări, negocieri, etc”.

Colonel în rezervă: „Societatea este polarizată în ambele părți, iar pacea va depinde de percepția fiecărei părți asupra unei eventuale cedări”

Vladislav Selezniov este colonel în rezervă și fostul purtător de cuvânt al Armatei Ucrainene. Militarul a declarat pentru HotNews că știe că există „această direcție a negocierilor”, dar nu-și face iluzii privind rezultatele. 

Selezniov spune că poziția președintelui și a guvernului din Ucraina a rămas aceeași și anume că nu poate exista un proces de negociere la care să nu participe și Ucraina și de asemenea că, în acest proces, nu va exista nicio cedare teritorială. 

Colonelul în rezervă a mai spus că președintele Zelenski va prezenta o strategie privind obținerea păcii la Adunarea Generală a ONU, care va avea loc pe 25 septembrie, iar că în acest moment este prematur să se vorbească despre conținutul acestui document. 

„Căutarea unor compromisuri este un aspect pozitiv, însă rezultatele negocierilor depind de pozițiile părților implicate. În prezent, în urma operațiunilor din regiunea Kursk, care au fost destul de reușite, armata ucraineană controlează aproximativ 1000 de kilometri pătrați din teritoriul rus.

Acesta este un argument considerabil în procesul de negocieri”, a mai declarat militarul. 

„Societatea este destul de polarizată, iar multe vor depinde de percepția fiecărei părți asupra unei eventuale cedări. Trebuie să fim foarte atenți la evaluările din acest caz, deoarece subiectul este extrem de sensibil”, a mai punctat Selezniov.

„Teritoriul din Federația Rusă ocupat de armata Ucrainei trebuie lăsat așa cum este?”

Trupele ucrainene în Kursk. FOTO: Profimedia

Colonelul a oferit și câteva informații referitoare la operațiunea din Kursk:

„10-12 mii de soldați fac parte din armata ucraineană în regiunea Kursk, în comparație cu cei 33-35 de mii de soldați ruși. Totuși, după cum vedem, acest avantaj numeric nu aduce rezultate decisive. Deși, da, rușii au avut unele succese, forțele ucrainene continuă acțiunile ofensive, punând în dificultate ocupanții ruși. Situația este destul de dinamică. 

Ministerul Afacerilor Externe din Rusia afirmă constant că procesul de negocieri trebuie să se bazeze pe „realitățile de pe teren”. Aici apare o confuzie: o parte din teritoriul Federației Ruse se află sub controlul armatei ucrainene, lăsăm totul așa cum este? Sau va trebui totuși să găsim anumite opțiuni pentru compromisuri?”, a declarat expertul.

Podolyak: „Trebui impus dreptul internațional în relația cu Rusia”

Într-un interviu recent pentru HotNews, consilierul prezidențial Mihail Podolyak a spus că informațiile apărute în presa internațională despre pregătirea unui plan de pace între Ucraina și Rusia „nu corespund adevărului”.

„Singurul actor care poate construi un teren pentru negocieri, în condiții corecte, este Ucraina. Dreptul internațional – pe care Rusia nu îl respectă deocamdată – trebuie impus astfel încât să fie clar că acesta predomină. În al doilea rând, trebuie să existe țări garante care să asigure că înțelegerile vor fi respectate”, a declarat Podolyak.