Glume, glume..

O zi bună!

Iarna meteorologică. Solstițiul de iarnă. Cea mai lungă noapte..

Solstițiul de iarnă: cea mai scurtă zi

Pe 22 decembrie 2023 are loc solstițiul de iarnă, care marchează începutul iernii astronomice.

Vineri, 22 decembrie, are loc solstițiul de iarnă, care marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică. Vom avea cea mai scurtă zi a anului și cea mai lungă noapte.

Iarna calendaristică sau astronomică

Iarna astronomică începe pe 22 decembrie în acest an, atunci când are loc solstițiul de iarnă - atunci vom avea cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului.

Anul este împărțit în patru anotimpuri, care se caracterizează prin proprietăți astronomice sau climatice caracteristice. Odată cu începutul calendaristic al iernii, de obicei pe 21 sau 22 decembrie, soarele ajunge în punctul cel mai sudic de pe orbita sa aparentă a cerului.

Prin urmare, se vorbește despre solstițiul de iarnă. Soarele se află atunci exact la 23,5 grade sud de ecuator vertical pe cer. Aceasta înseamnă că soarele din emisfera nordică se află în punctul cel mai de jos deasupra orizontului. În emisfera sudică, pe de altă parte, este cea mai lungă zi a anului și, în același timp, începutul verii din calendar.

Vorbim de începutul oficial al iernii când ne referim la începutul calendaristic al iernii. Strict vorbind însă, nu se bazează pe calendar, ci pe poziția pământului în raport cu soarele. Prin urmare termenul de început astronomic de iarnă este mai precis.

Iarna meteorologică

Spre deosebire de iarna astronomică, iarna meteorologică este atribuită lunilor complete decembrie, ianuarie și februarie. Din punct de vedere meteorologic, iarna începe la 1 decembrie, pentru că, din motive statistice era mai ușor pentru meteorologi să aloce trei luni întregi unui anotimp, mai ales la începutul științei meteorologiei. Acest lucru facilitează compararea datelor meteo pentru o perioadă mai lungă de timp.

Toamna meteorologică se încheie așadar pe 30 noiembrie. Această definiție a fost dată de Organizația Meteorologică Mondială (OMM). În general, primăvara, vara, toamna și iarna încep întotdeauna în aceeași zi în meteorologie.

Războiul Rusia-Ucraina

 

Magia Crăciunului.

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26774169-sarbatori-familie-reguli-nescrise-pentru-vizite-extra-magie-ghidul-gazdelor-musafirilor.htm

Prima zi a Crăciunului o dedicăm copiilor și  nepoților. A doua, mamei in viață , fratelui, cumnatei. Un periplu prin județul Vâlcea.  Mulțumesc  unei colege de liceu care mi-a trimis, în dar, un film actual  cu orașul  drag nouă,  Rm. VÂLCEA. Povețe de Crăciun.

A tâmpit ființa, numită OM.

Studenții de la Universitatea Carolină din Praga au trăit momente de groază în timpul atacul armat comis de David Kozak, un student de 24 de ani. Unii tineri s-au baricadat în sălile de clase, iar alții au fost nevoiți să apeleze la o măsură extremă: au ieșit pe cornișa clădirii de unde au sărit câțiva metri pentru a ajunge la un nivel inferior. În tot acest timp, polițiștii au intrat în clădire pentru a-l elimina pe atacator, care în cele din urmă s-a sinucis

Aflăm lucruri interesante. Capital.ro

Spionii ruși descoperiți de Ceaușescu. Unde a ajuns cea mai secretă listă din România

SURSA FOTO: arhiva EVZ

• Radu Andone in Știri de ultimă orăPe 21 decembrie 2023, 13:51

SURSA FOTO: arhiva EVZ

Radu Andone in Știri de ultimă orăPe 21 decembrie 2023, 13:51

Noi detalii despre lista cu spioni ruși descoperiți de UM 0110, unitatea Anti-KGB din cadrul Securității au ieșit la iveală. O întrebare cheie este legată de existența dosarului lui Ion Iliescu. Legătura dintre acesta și Virgil Măgureanu a fost analizată de către generalul de brigadă SRI (r) Aurel I. Rogojan.1

Acesta susține că a preluat aceste documente de la locotenent-colonelul Vasile Lupu. E vorba de fostul adjunct al comandantului Unității Speciale 0110 – „Anti-KGB”.

„Și anume: „ L-a predat conducerii Frontului Salvării Naționale”, a scris acesta.

În Evenimentul Zilei, Aurel Rogogan a amintit un articol din 9 mai 2019 intitulat „Din enigmele descifrate de rechizitoriul crimelor din decembrie 1989”. În acesta se menționează despre dosarele agenților Moscovei din România, cotate la secret, care au fost predate rușilor. Virgil Măgureanu a preluat documente în ianuarie 1990 de la U.M.0110 referitoare la spionii K.G.B. din România.

Nu s-a elucidat, însă, ulterior ce s-a întâmplat cu acestea, conform analizei multiplelor declarații ale martorilor din Rechizitoriul Secției Parchetelor Militare privind crimele din Decembrie 1989.

Virgil Măgureanu / Sursă: Captură ecran YouTube HAI România

Un tezaur arhivistic microfilmat a fost expediat la Moscova

La momentul respectiv, concluzia evidentă era că declarația fostului prim adjunct al directorului S.R.I., generalul Mihai Stan, în legătură cu afirmația lui Virgil Măgureanu, era deosebit de semnificativă. Conform acestei declarații, un tezaur arhivistic microfilmat, ar fi fost expediat la Moscova.

El era destinat directorului Comitetului Securității Statului (KGB), Vladimir Kriucikov. Tezaurul era clasificat ca fiind „strict secret de importanță deosebită”. El conținea informații cruciale despre agenți de înalt nivel ai KGB-ului și, implicit, despre trădătorii de rang înalt din România.

În emisiunea „Sinteza zilei” din 18 decembrie 2023, generalul magistrat Cătălin Ranco Pițu, solicitat de Mihai Gâdea în legătură cu soarta microfilmelor, a menționat că a audiat declarațiile lui Virgil Măgureanu. Acesta a afirmat că a predat acele documente conducerii Consiliului Frontului Salvării Naționale.

Cu toate acestea, generalul magistrat nu a eliminat ipoteza potențială că microfilmurile ar fi ajuns la Moscova. El a subliniat că nu s-au descoperit dovezi care să confirme acest aspect.

„Numai că putem compara diversele versiuni ale fostului director al SRI. De ce? Pentru că Virgil Măgureanu a lansat, de-a lungul anilor, mai multe intoxicări cu privire la destinația pe care a dat-o tezaurului arhivistic menționat”, a subliniat Aurel Rogojan.

Declarațiile lui Virgil Măgureanu, analizate în detaliu

El a amintit declarația în fața procurorilor (declaraţie de martor, sediul SPM,24.05.2017 – vol.II – Declaraţii, f.88-105).

Aici a afirmat că  „(…)Bunurile găsite au fost predate structurilor de linie din cadrul organismului care se ocupa în continuare de securitatea naţională, iar procesul verbal, l-am predat secretariatului instituţiei la care lucram.

Nu am fost niciodată interesat de conţinutul acelor casete care reprezentau înregistrări în cazurile operative instrumentate de către ofiţerii UM 0110, astfel încât nu pot da detalii despre conţinutul lor. (…)

De bună seamă, l-am informat imediat pe preşedintele CFSN, Ion Iliescu care a fost de acord cu măsurile luate, însă nu a manifestat vreun interes pentru conţinutul casetelor.”

Acesta a amintit și de un „Drept la replică” dat ca urmare a celor publicate de Evenimentul zilei din 9 mai 2019. Atunci, Virgil Măgureanu a afirmat că Mihai Stan ( consilierul său, ulterior prim-adjunct al directorului SRI) a predat respectivul tezaur arhivistic „ la un centru de documentare al fostei Securități”.

Generalul Stan a declarat, însă, procurorilor că a fost dat afară din incinta unde a avut loc preluarea microfilmelor. Ulterior, acesta ar fi fost repezit când a întrebat de ele.

„Bănuiesc faptul că, în acest moment microfilmele se află la Moscova, deoarece ştiu că ulterior Virgil Măgureanu a făcut o vizită la Moscova”, ar fi punctat acesta.

Minciuna evidentă despre lista cu spionii ruși

Urmează o altă declarație dată de generalul Vasile Lupu. El a fost adjunct al comandantului Unității Speciale 0110 -„Anti-KGB”. În declarația sa de martor, a spus că nu știe ce s-a întâmplat cu microfilmele. Din câte ar fi înțeles, ele ar fi fost predate la Centrul de Informare şi Documentare al fostului D.S.S., subunitate care activa în continuare.

Apoi, într-un dialog cu Lavinia Betea, fără să fie întrebat, domnul Virgil Măgureanu își întinde singur o capcană, conform lui Aurel Rogojan. El ar fi susținut în fals că lui Alex Mihai Stoenescu, la întrebarea: Ce ați făcut cu ele ? (n.n. cu microfilmele) i-a răspuns :„Păi le-am dat lui Stan !”

Despre spionii ruși, Aurel Rogojan spune, în evz.ro. că minciuna va deveni evidentă dacă se vor corobora versiunile enunțate cu interogatoriul la care Virgil Măgureanu a fost supus de Alex Mihai Stoenescu.

Concluziile desprinse de Aurel Rogojan

În concluzie, Aurel Rogojan susține că „unitățile de linie” responsabile pentru gestionarea problematicii U.M.0110 în România erau sub controlul serviciilor de securitate ale Moscovei și Budapestei. El sugerează infiltrarea de spioni ruși în aceste unități. Mai mult, afirmă că, în ianuarie 1990, imediat după numirea generalului Gheorghe Logofătu în funcția de șef al Serviciului de Informații, o parte din datele informatizate ale fostului Departament al Securității Statului au fost transferate la Moscova.

De asemenea, se menționează că generalul Mihai Stan și alți adjuncți ai directorului S.R.I. au căutat informații care ar putea ajuta la identificarea și recuperarea oricăror elemente din dosarul de supraveghere a lui Ion Iliescu. Se presupune că Iliescu ar fi fost interesat de conținutul dosarului și că unele elemente din acest dosar au fost folosite pentru a dezvălui și avertiza grupul complotist într-o întâlnire la Comitetul Central.

Autorul sugerează că elemente importante din dosarul complotiștilor civili erau păstrate în arhivele fostei U.M. 0110. Se face referire la Virgil Măgureanu ca fiind singurul personaj care a încercat să manipuleze situația în favoarea sa, dar fără succes. Se sugerează că „dispariția” acestor arhive a avut consecințe majore, precum cronificarea dependenței politice a unei părți importante a clasei politice și a unor „capitaliști” față de Moscova, sugerând prezența unor spioni ruși în jocurile politice.

Totodată, în concluzie, se afirmă că cei care au predat aceste informații secrete despre trădătorii naționali au predat, în esență, o parte din identitatea națională a României.

aurel rogojanIon Iliescuspioni rusiVirgil Măgureanu

Nebunia lumii în care trăim.

A început UNIREA!

Surpriză în Republica Moldova: Fostul ministru român de Finanțe, Anca Dragu, propusă să fie noul guvernator al Băncii Naționale

​​Senatoarea USR Anca Dragu, fost ministru de Finanțe, este propusă pentru a fi noul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Anunțul a fost făcut de Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova.

Anca Dragu este senator USR de București și vicepreședinte în Biroul Național al USR. A fost prima femeie președinte a Senatului, la propunerea USR.

• Guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Moldova a fost demis după furtul unui miliard de dolari

De profesie economist, Anca Dragu a fost ministru al Finanțelor în guvernul tehnocrat, în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2017.

Anca Dragu deține o diplomă de licență și un doctorat în Economie la Academia de Studii Economice din București, un master în Politici Publice și Aderare la UE, absolvit în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București și a urmat diferite programe în cadrul Universității Georgetown, Programul de burse pentru Europa Centrală și de Est și în cadrul Universității George Washington, Washington DC.

Anca Dragu a dobândit experiență în decursul celor 24 de ani de activitate profesională atât la nivel național, cât și internațional în mediul public și privat. A fost analist economic în cadrul Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene, după o experiență de 12 ani în cadrul biroului Fondului Monetar Internațional din București, a lucrat ca economist în cadrul Băncii Naționale a României.

"Sunt mândru de această performanță a colegei noastre și este o nouă dovadă a profesionalismului pe care l-a demonstrat de-a lungul întregii sale cariere. Sunt convins că Anca își va aduce contribuția la parcursul european al Republicii Moldova, mai ales în contextul în care Consiliul European a decis recent deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană", a declarat Cătălin Drulă, președintele USR.

Ilici, Taciturnul

Fostul președinte Ion Iliescu, care a ieșit din viața publică de mai mulți ani, este „perfect lucid” în ciuda vârstei înaintate - 93 de ani - și capabil să participe la discuții la un nivel înalt, inclusiv în ceea ce privește problematica revoluției din decembrie 1989, apreciază generalul Ranco Pițu, fost procuror-șef la Secția Parchetelor Militare, care a jucat un rol esențial în ancheta care a vizat revoluţia din decembrie 1989.

Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, procurorul a relatat despre eforturile sale de a obține de la fostul președinte Ion Iliescu o declarație în dosarul Revoluției, dar de fiecare dată s-a lovit de refuzul fostului șef al statului, care i-a sugerat că, dacă dorește să obțină informații, poate citi cărțile pe care le-a scris. 

„L-am văzut ultima dată în luna mai a anului trecut, când am fost la domiciliu, pentru a încerca să iau o declarație, declarație pe care nu a vrut să o dea. Este dreptul lui de altfel să nu dea declarații. Este prevăzută de procedură această variantă. L-am găsit bine din punct de vedere mental, să spun așa. Mai puțin bine din punct de vedere al mobilității, însă apreciez că este perfect lucid și se poate discuta la un nivel elevat cu dumnealui, inclusiv despre problematica revoluției”, a spus procurorul militar, întrebat de Florin Negruțiu ce mai face Ion Iliescu. 

„În acel moment, constatam în mod vizibil o schimbare la față” a lui Ion Iliescu

În discuțiile purtate cu fostul șef al statului, procurorul spune că a încercat să afle de la Iliescu cum se explică faptul că au murit 850 de persoane și alte 3500 au fost rănite după plecarea lui Ceaușescu. în 22 decembrie, când Ion Iliescu a preluat puterea în statul român. Cu toate acestea, Ion Iliescu a rămas ferm în hotărârea sa de a nu face declarații în dosar, spune procurorul Pițu.

„Discuțiile purtate, repet, au fost interesante și chiar m-a întrebat de mai multe ori care este scopul meu ca procuror anchetator. Am explicat că vrem să știm de ce, după ce dumnealui a preluat puterea totală în statul român, a fost nevoie ca 850 de oameni să moară și alte 3.500 de persoane să fie rănite, plus persoanele care și-au pierdut libertatea pentru o anumită perioadă, persoane bătute, persoane traumatizate psihic pe viață. Ei bine, în acel moment constatam în mod vizibil o schimbare la față, să zic așa. Fostul președinte devenea taciturn, fizionomia i se schimba într-un sens negativ, aș aprecia eu. Cu toate acestea, hotărârea dumnealui de a nu declara nimic a fost constantă. Tot ce a putut să îmi spună este că, dacă vreau să aflu opinia lui despre Revoluție, nu am decât să-i citesc cărțile, lucru care nu mă interesa. Mă interesa să reușesc să-l conving să dea o declarație în premieră, cât se poate de aproape de adevăr. I-am explicat că nu are ce pierde. Chiar l-am rugat în repetate rânduri să fie dispus spre o deschidere în acest sens. La un moment dat, mi s-a părut că reușesc să îl conving. Totuși, până la urmă a rămas blocat în această decizie de a nu face declarații”, a relatat generalul Pițu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Nicolae Ceaușescu a pierdut total puterea, a subliniat procurorul Pițu. 

Pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați pentru ce s-a întâmplat în decembrie 89, au fost întocmite, începând cu 1990, un total de 102 rechizitorii, care au fost trimiși în judecată și ulterior condamnați, de exemplu, peste 25 de generali, sute de ofițeri, sute de militari. Însă de abia prin rechizitoriul întocmit de procurorul Pițu statul român s-a îndreptat împotriva factorilor esențiali de decizie politico-militară – fostul președinte Ion Iliescu, vicepremierul Gelu Voican Voiculescu, șeful aviației Iosif Rus și alții.

Dacă gruparea care a preluat puterea în 22 decembrie 1989 în România scăpase de Ceaușescu, de ce a fost nevoie să continue această acțiune care a dus la moartea 850 de oameni? Procurorul spune că pe 22 decembrie, între Ion Iliescu și capii armatei a existat un pact. Capii militari i-ar fi garantat lui Ion Iliescu preluarea și păstrarea puterii totale în schimbul exonerării lor de responsabilitate pentru represiunea armată asupra populației de dinaintea acelei date, a afirmat Pițu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24

Generalul Pițu a adăugat că, pentru a face această înțelegere mai acceptabilă în ochii publicului, a fost necesar să se creeze un dușman fictiv: securism-terorismul. Astfel, s-a recurs la inventarea acestui dușman pentru a justifica acțiunile ulterioare și pentru a obține legitimitate în fața opiniei publice, spune procurorul militar „În decembrie 89 nu au existat teroriști, nu a existat nici măcar un singur terorist și asta o spun cu titlu de certitudine”, a punctat el.      

 

Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, în aprilie 1990/ Foto: Andrei Iliescu/  AFP / Profimedia