Rădăcini de urzică pentru prostată și pietre la rinichi. Acum se culeg, în noiembrie.

O zi frumoasă!

În  curtea noastră toamna își  face de cap!

De ce ne pleacă tinerii din țară. România golită.

Are 17 ani și e voluntară la FILIT, festivalul de literatură din Iași, alături de mulți alți tineri de liceu și de câțiva studenți. E implicată în cam tot ce înseamnă decizii la liceu, dar și în voluntariat de tot felul. Și nu e singura – la fel ca ea sunt zeci de mii de tineri din România, interesați să schimbe în bine lucrurile din jurul lor, să se ofere voluntari, să ajute.

Are 17 ani și peste un an va pleca din țară – probabil în țările nordice sau în Olanda. A văzut deja Europa, ca mulți tineri de vârsta ei, și știe ce i-a plăcut. Depinde unde va găsi o facultate bună, care să-i convină, dar mai ales un oraș în care să se simtă în largul ei. Învață suficient de bine încât să prindă una dintre numeroasele burse care trimit anual, peste hotare, peste 8000 de studenți. În total, peste 38.000 de studenți români învățau în străinătate în 2019, iar scurta pauză de aproape doi ani nu a schimbat lucrurile prea mult.

Practic, 10% din numărul total al studenților români se află peste hotare. O bună parte dintre ei – elitele – nu se vor mai întoarce în România, la fel cum se gândește să facă și voluntara de care vorbeam. De ce ar face-o? Să se întoarcă la ce anume?

Rămas plăcut surprins de modul în care arată centrul Iașiului (orice bucureștean va avea un șoc, atât de în urmă a rămas Capitala la acest aspect), o întreb de ce nu ar rămâne, totuși, în Iași, că orașul pare mișto. O fi, dar termini rapid atracțiile, îmi răspunde. O minte ageră vrea mai mult. Tinerii vor mai mult, nu mai sunt dispuși să facă aceleași compromisuri făcute de părinții lor – generația mea (oftat).

Iașiul este un oraș superb în centru, dar care suferă în cartiere și periferii. O problemă generală în România

Ce îi poate oferi o facultate din România? O mână de profesori străluciți, desigur, dar lipsiți de baza materială necesară și sufocați de zeci de alți profesori eșuați acolo doar pentru că n-au știut să-și practice meseria în economia reală. Cursuri axate în continuare pe memorare, predate de oameni fără talent și chemare, în timp ce afară ar face o sumedenie de proiecte și de internship-uri care să-i ajute să muncească rapid, imediat ce termină facultatea.

Perspectiva unui job de birou la o multinațională acasă la tine o fi mișto, dar când se termină programul, ce poți face? Unde să te duci, într-un mic oraș cochet, dar din care nu prea poți evada cu prietenii în natura înconjurătoare, sau vizita alte orașe aflate la mai puțin de două ore distanță?

Centrul o arăta bine, dar cartierele de blocuri sunt deplorabile – la fel ca suburbiile construite alandala. Ce să mai caute un tânăr capabil aici? Să plătească o chirie doar puțin mai mică decât cea dintr-un oraș din nordul Italiei sau din Olanda, doar ca să meargă pe străzi desfundate și să audă tot ce discută vecinii? Valabil și la Iași, dar și la Cluj, Timișoara sau Constanța, că de București nu mai zic.

Deja, pentru foarte mulți tineri, această cale nu mai este câtuși de puțin atractivă. Generația Z vrea mai mult, pentru că poate primi mai mult. Mult mai mult. Iar noi suntem cu oferta unde era Vestul la nivelul anilor ’90, dacă stăm să ne gândim bine. Atât în privința educației, cât și a felului în care se trăiește în orașele noastre poluate, gâtuite de trafic și prost întreținute.

Europa a intrat deja în epoca muncii de la distanță, așa că, la o adică, poți lucra de oriunde, atâta timp cât timp jobul tău este unul care poate fi prestat online – cum ar fi marketingul, de pildă. De ce să nu faci marketing într-o țară care te ademenește cu o bursă, unde-ți vei putea găsi un job la o multinațională sau la un start-up pentru care vei putea lucra de pe malul unui lac sau din centrul istoric impecabil al unui oraș european, aflat la mai puțin de 2 ore cu trenul sau mașina de sute de atracții incredibil de frumoase – de la castele la stațiuni, de la cluburi celebre la trasee de bicicletă și trekking?

De ce să nu faci o carieră într-o țară deja așezată, care-ți poate oferi o viață normală, și să te chinui în schimb într-o țară cu un popor nervos și medieval, cu politicieni habotnici, rasiști și sexiști, fără trenuri rapide și autostrăzi, cu orașe care abia au reușit să-și renoveze centrele vechi (când au făcut-o și pe-asta) și care te sufocă de plictiseală sau chiar la propriu, de poluare?

Ieșind din umbra statisticilor, cam astea sunt întrebările pe care și le pun tinerii de elită ai României. Spre deosebire de generația noastră, obișnuită să se desconsidere și să se mulțumească cu puțin, ei se prețuiesc mai aproape de valoarea pe care ar trebui să o aibă o persoană. Și sunt greu de mulțumit.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Să crești copii în România este un act de curaj la care se încumetă tot mai puțini români

Sigur, cererile lor sunt deseori peste ce poate oferi piața, iar unul dintre lucrurile pe care vor trebui să le învețe e că viața nu are obiceiul să-ți dea pe tavă tot ce vrei dacă nu pui serios umărul. Dar rămâne faptul că orașele din România nu sunt în stare să ofere perspectiva unui viitor interesant – nu doar pentru cei extrem de tineri, ci și pentru tot mai mulți din zona de vârstă 25-50 – „floarea vârstei" populației românești.

Într-o țară care pierde anual peste 100.000 dintre cetățenii săi – o parte prin emigrare, o alta prin declinul demografic natural – această hemoragie de creiere nu este una ușor de suportat. Dimpotrivă, este o catastrofă care se resimte tot mai mult în economie și creează un cerc vicios suplimentar.

Oricine vrea să angajeze zilele astea se confruntă cu o mare problemă: oamenii buni, competenți, harnici, capabili să se integreze rapid într-o echipă și să pună osul sunt extrem, extrem de greu de găsit. Chiar și când ridici nivelul salarial la sumele pe care le încasau șefii de echipă acum câțiva ani. Problema e valabilă atât pentru joburile care cer experiență, dar și pentru cele de juniori – cele pentru care ai apela tocmai la studenți sau absolvenți. E ca și cum aproape toți oamenii buni au plecat din țară și au rămas mai ales ciurucurile. Nu-i așa, știu, dar tendința e clară în orice domeniu – de la instalatori la jurnaliști.

În plus, acești oameni fac voluntariat în timpul liber, vor să se implice în viața cetății, nu sunt genul care să-și vadă de viață indiferenți la lucrurile din jur. Însă lipsa de perspectivă în România îi face să devină cetățeni activi în alte țări, preponderent europene. Cu alte cuvinte, nu-i vom vedea pe acești tineri nici în administrație, nici în politică și nici în toate celelalte instituții ale statului român care horcăie acum sub greutatea sutelor de mii de atârnători submediocri angajați pe pile politice sau pe grade de rudenie. S-ar putea să-i vedem în aceleași posturi, dar afară.

Politicienii au cu totul alte preocupări decât de a transforma România într-o țară respirabilă, în care să poți visa, să-ți poți face planuri, să-ți poți imagina cum vei trăi mai bine peste 5, peste 10 și peste 15 ani.

Dar edilii orașelor – primarii și consilierii – poartă prima vină pentru faptul că se pleacă pe capete din România. S-a demonstrat deja că un primar care știe să colaboreze cu un consiliu local spre binele comunității reușește să facă diferența – avem deja suficiente exemple atât în zona rurală, cât și în orașele medii și chiar mari din România.

Diferența înseamnă orașe vii, orașe atractive nu doar pentru salarii și oportunități de business, ci orașe în care-ți face plăcere să trăiești, în care ai ce face nu doar în centru, ci și în propriul cartier, înseamnă zeci de atracții la mai puțin de două ore de mers de oraș, înseamnă să-ți poți imagina un viitor sensibil mai bun pentru că vezi o predictibilitate din partea autorităților, chiar dacă momentan nu e totul cum trebuie.

Spațiile verzi sunt esențiale, dar edilii noștri încă sunt puși pe betonat sau au grijă doar de cele centrale

Aici se va da bătălia reală în următorii zece ani, cea care va decide dacă rămânem fără elite (de orice vârstă), în condițiile în care concurența va deveni acerbă din partea a zeci sau chiar sute de orașe vest-europene mult mai bine așezate. Acestea abia așteaptă să-ți muți reședința acolo și să te integrezi cât timp ești chiar și puțin peste medie în privința pregătirii. Iar internetul și conexiunile rapide de transport îți permit să-ți faci treaba repede cu costuri ale vieții apropiate de cele din orașele românești.

Dacă orașele noastre vor ști să se transforme rapid în oaze în care să-ți placă să trăiești, colaborând și cu comunele și orașele dimprejur pentru a forma regiuni atractive, dacă guvernul va reuși totuși să investească în trenuri și drumuri rapide, dacă vom ști să renunțăm la mașini și să ne transformăm orașele în care pietonii au prioritate, am putea avea o șansă să atragem înapoi măcar o parte considerabilă dintre tinerii care pleacă acum la studii în afara țării.

Până la urmă, asta ar fi soluția ideală – tineri școliți la cel mai înalt nivel, care se întorc în țară și-i oferă dinamica de care are nevoie. Sunt deja sute care fac acest lucru, dar încă nu se văd de profesorii și conțopiștii ajunși în vârful statului, care-i desconsideră și preferă să rămână în mediocritatea de furtișag, de combinație, de ghinion permanent.

Nu pot spera că între timp vom reuși să reparăm și sistemul de învățământ – România Educată este, recunosc, o utopie (ca să nu zic o glumă proastă, cu care suntem luați la mișto anual de președinte și de miniștrii Educației). Dar orașele pot fi reparate rapid. De la centru, așa cum au făcut deja Brașovul, Oradea, Iașiul, Clujul, Timișoara și multe altele (se aude, Nicușor Dan?), la periferie. E singura cale de a opri la timp hemoragia de creiere.

La 17 ani, ai toată viața înainte. Poate că și primarii și consilierii generali care vor fi citit acest text până aici vor avea o epifanie și-și vor da seama, în ceasul al treisprezecelea, că ei sunt – personal! – primii responsabili ca viața asta să fie petrecută aici și să fie plină de sens. La asta se rezumă datoria lor, indiferent de circul politic de deasupra lor și de ordinele de partid.

Iar dacă nu o vor înțelege, nu-i nicio problemă, vom mai pierde un milion de cetățeni – crema, de data asta – în următorul deceniu. Cetățeni care vor trăi și vor câștiga mai bine decât în România, așa că paguba plecării nu va fi a lor, ci a celor care vor rămâne într-o țară care se îndepărtează tot mai mult de plutonul Uniunii Europene.

Copila asta de 17 ani se uită la ei și așteaptă, alături de o generație întreagă. Eu sper că vor înțelege

Trăim în țara unde MINCIUNA are rang de virtute. Fiecare dintre noi să sancționăm astfel de derapaje!

Altex, amendată cu 50.000 de lei pentru că vindea produse la reduceri înşelătoare de Black Friday/ ANPC a propus suspendarea activității / Compania a spus că nu poate fi corectă într-o piaţă unde nimeni nu este

Compania Altex a fost amendată cu 50.000 de lei și a primit propunere de suspendare a activității de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) pentru că oferea la vânzare produse cu reduceri înşelătoare de Black Friday. Magazinul nu aplica reducerile din preţul de referinţă, fiind descoperite pe site peste 1.000 de produse cu abateri de preţ. Reprezentanții Altex au transmis inspectorilor că ei nu pot fi corecți într-o piață în care nimeni nu e.

ANPC a anunţat, marţi, printr-un comunicat de presă, că a desfăşurat, în ultimele zile, împreună cu Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Bucureşti-Ilfov, o verificare a mediului online în ceea ce priveşte modul în care se derulează campania Black Friday.

"Astfel, în data de 9 noiembrie, prin acesarea site-ului www.altex.ro, comisarii ANPC au constatat faptul că operatorul economic promova produse ca fiind la reducere de preţ, fără a aplica reducerile din preţul de referinţă (cel mai scăzut preţ practicat în acelaşi spaţiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data aplicării preţului redus). Echipele de control ANPC au depistat peste 1.000 de produse cu abateri de preţ, afişate pe site. Reprezentanţii Altex au afirmat, cu ocazia discuţiilor pe acestă temă, că ei nu pot fi corecţi într-o piaţă în care nimeni nu e", a anunţat ANPC.

În urma neregulilor constantate, operatorul economic a fost amendat cu 50.000 de lei, fiind propusă şi suspendarea activităţii până la încetarea practicii comerciale incorecte.

"ANPC va informa autorităţile din domeniu, respectiv Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI, referitor la abaterile înregistrate, de Black Friday, la Altex, pentru a se putea preîntâmpina continuarea promovării acestui tip de «reducere de preţ» neconformă. De asemenea, ANPC va informa organele penale competente în România cu privire la cazurile de înşelăciune constatate, ca urmare a acestor controale", a mai anunţat ANPC.

Astfel, printre produse cu probleme găsite de comisarii ANPC se află un telefon mobil care era vândut cu 1.679 de lei, preţul fiind considerat redus de la 1.999 de lei, dar ANPC a constatat că în 3 noiembrie produsul era disponibil la acelaşi preţ cu care era vândut astăzi.

Aceeaşi situaţie şi în cazul unui aragaz, care era vândut cu 3.499, redus de la 3.999, dar care avea acelaşi preţ în 6 octombrie, dar şi al unui monitor, vândut cu 596 de lei de la 889, dar care în 14 octombrie costa 602 lei.

• ANPC oferă mai multe exemple de produse cu abateri de preț, afișate pe site.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor îi sfătuieşte pe consumatori să manifeste atenţie sporită atunci când doresc să achiziţioneze bunuri în perioada reducerilor, pentru a se proteja, în cazul în care apar abateri de la legislaţia în vigoare practicate de unii dintre operatorii economici.

Citește și:
Black Friday 2021 - Altex începe în 28 octombrie campania. Ce reduceri promite compania

De la cuscra mea, bulgăroaica. Divizia Baba Kovid.

Sate românești părăsite. Oare v-ar sta rău să restaurați o astfel de casă și să locuiți în ea?

E plină  țara de case părăsite. 

Un comentariu la distribuția unei postări m-a întristat:

"Copiii s-au dus în lume, bătrînii

la cer și s-a ales prafu' de toate!!!!"

Căutați case părăsite? Sunt pentru toate gusturile. Nu veți  regreta, în  final! 

Ce ziceți  de aceste case din Ardeal?

Constat că  subiectul este fierbinte. A dus la multe comentarii pe multe site-uri.  

Eu scriu din propria experiență.  Am cumpărat o casă cu 4500 mp grădină la prețul de 10800 $. Am mai investit o sumă echivalentă și  multă muncă. Rezultatul îl vedeți pe site-ul meu. Mult succes în  realizarea visurilor Dumneavoastră!

Trebuie să mai adaug câte ceva pentru cei pesimiști dar și  pentru optimiști: Noi am cumpărat casa când drumurile în sat erau neasfaltate, apă  curentă nu aveam pe proprietate, casa arata deplorabil, viața în sat era efervescentă, erau mulți bătrâni dar și tineri, școala era plina de glasurile copiilor, încă  pământul se lucra nemecanizt, cu sapa, cirezile de vaci numărau sute de animale, autoturismele străine lipseau cu desăvârșire și multe altele.  Azi casele arată extraordinar, au fost înălțate, mărite, recondiționate, avem internet de mare viteză, cabliștii se bat în oferte, încet dispar WC-urile din curte, s-au asfaltat drumurile, a fost introdus apă curentă,  gazul metan, dar si iar dar... au dispărut bătrânii, mulți tineri au emigrat, cirezile de vaci au dispărut,  nu se mai da binețe ca odinioară, sunt sute de mașini cu mărci străine, 

se văd  la fiecare pas, gardurile de fier forjat te întâmpină  pretutindeni, au apărut marketurile multinaționalelor etc.

Dau un singur exemplu similar experienței mele, rapid și la întâmplare, din bazaruldecase.ro, o casă cu 3000 mp curte și grădină:

Casa noastră  în curs de restaurare, 2008:

După restaurare, 2021:

Pentru mintea, trupul și sufletul nostru

A dat roade strategia riscantă fără carantină a Suediei? Atenție, cu A mare! Pentru guriști și specialiști.

Suedia a avut mai puține decese decât majoritatea Europei și are și acum o rată redusă a infecțiilor, cifrele indicând că strategia ei riscantă, fără carantină, a dat roade, potrivit Rador care citează Daily Mail.

Țara scandinavă a devenit un excentric pe scena internațională anul trecut, când a sfidat sfaturile științifice și a refuzat să imite restul lumii în ce privește închiderea societății pentru a limita răspândirea virusului.

Iar acum, pe lângă faptul că economia Suediei și-a revenit mai rapid decât a oricărei alte țări din UE, cele mai noi date arată că s-a descurcat mai bine și în ce privește decesele provocate de pandemie.

Suedia a înregistrat aproape 1.500 de decese confirmate per milion de locuitori conform platformei Our World in Data, bazate pe cercetările Universității Oxford, o rată mai mică decât media europeană de 1.800.

Regatul Unit - nevoit să îndure în trei rânduri o carantină națională, pe lângă alte interdicții similare regionale - a înregistrat 2.100 per milion, iar Belgia și Italia au depășit și ele 2.000.

Dacă analizăm mortalitatea în exces din cursul pandemiei, Suedia se clasează abia pe locul 21 din 31 de țări europene, cu un exces de decese din martie 2020 până acum de 5% față de cât ar fi fost de așteptat. Pe de altă parte, Regatul Unit, Italia și Spania au avut un exces de decese de aproximativ 10% în cursul pandemiei.

Statisticienii spun că mortalitatea în exces oferă cea mai mare acuratețe pentru măsurarea bilanțului pandemiei, întrucât nu e influențată de disparitățile de testare dintre țări și include și decesele provocate indirect de ea.

De asemenea, Suedia are în prezent o rată mai mică de infectare decât majoritatea statelor UE, cu numai 100 de indivizi per milion testând pozitiv zilnic, pe când Austria are 800, Belgia și Italia 700 și Regatul Unit 500.

Dacă Suedia a optat să nu introducă o carantină totală la începutul pandemiei, e adevărat că iarna trecută a introdus măsuri mai stricte și legal obligatorii, odată cu creșterea numărului de cazuri și de morți.

Chiar dacă pare că Suedia s-a descurcat mai bine decât Europa continentală, în raport cu vecinii ei a evoluat considerabil mai rău.

Norvegia și Finlanda, spre exemplu, au înregistrat cam 200 de decese per milion de locuitori de la începutul pandemiei, de șapte ori mai puțin decât Suedia.

În Danemarca rata e aproximativ 400. Toate aceste trei țări au avut restricții mai dure pe mai tot parcursul pandemiei și e probabil ca ele să fi jucat un rol.

Examinând mortalitatea în exces, Norvegia și Danemarca au înregistrat mai puține decese decât ar fi fost normal, iar Finlanda a depășit în cursul pandemiei doar cu un pic peste 1% mortalitatea uzuală.

Epidemiologul Raghib Ali de la Universitatea Cambridge a declarat pentru MailOnline: "Poți considera sau nu strategia Suediei o poveste de succes în funcție de țările cu care o compari. Crezi că ar trebui să aibă o rată similară [a deceselor] cu vecinii ei, Finlanda, Norvegia și Danemarca, sau cu alte țări precum Germania și Olanda? În funcție de categoria pe care o alegi va rezulta că a procedat mai bine ori mai rău."

Dr Ali a declarat că o învățătură care reiese din sistemul de izolare voluntară al Suediei este aceea că el demonstrează puterea micilor schimbări de comportament ale oamenilor.

"Chiar dacă Suedia nu a avut o carantină impusă de guvern, a avut totuși un soi de carantină voluntară care a fost foarte bine respectată. Ce am învățat de la Suedia - și de la Regatul Unit - este că un comportament voluntar al populației poate trece țările de vârful valului fără restricții obligatorii, chiar dacă acestea, de unele singure, nu pot preveni focarele mari

Vitamina C este deosebit de importantă pentru organism, mai ales după o anumită vârstă

Mulți am luat suplimente cu vitamina C când am simțit că ne paște o răceală. Sezonul rece a început, așa că am făcut probabil și stocuri suficiente. Dar pe măsură ce avansăm în vârstă vitamina C poate face mai multe pentru noi decât să combată o răceală, informează EatThis, NotThat!

"Vitamina C este esențială pentru o sănătate bună când îmbătrânim și are roluri importante în organism, contribuind la imunitate și la formarea colegenului necesar", afirmă Amy Goodson, medic nutriționist și membră în comitetul de experți al publicației.

Este un antioxidant

Cei peste 50 de ani pot beneficia de efectele antioxidante ale vitaminei: "Funționează ca un antioxidant care ajută la întărirea sistemului imunitar și protejează celulele de radicalii liberi, molecule dăunătoare care afectează organismul în timp", spune Goodson. Mai ales că organismul combate cu mai puțină eficacitate radicalii liberi după o vârstă. Așa că vitamina C este importantă pentru o bătrânețe sănătoasă.

Poate fi un obstacol pentru apariția ridurilor

Goodson mai spune că vitamina C este un supliment care stimulează formarea colagenului când îmbătrânim: "Îmbătrânind, producția naturală de colagen scade. Unele cercetări au arătat că un consum mai mare de vitamină C poate fi asociat cu o probabilitate mai mică de apariție a ridurilor și de uscăciune a pielii, dar și cu un aspect mai plăcut al ei".

Protejează ochii

Chiar dacă sunt necesare mai multe studii cu acest subiect, tot mai multe cercetări urmăresc legătura dintre vitamina C și protejarea ochilor de boli ale vârstei cum sunt cataracta și degenerescența maculară. Harvard School of Public Health găsește promițătoare aceste subiecte, deși nu s-au făcut încă studii pe oameni privind suplimentele de vitamina C și prevenirea cataractei.

Câtă vitamină C să luăm?

Dozele recomandate de specialiști sunt de 90 de miligrame/zi pentru bărbați și de 75 de miligrame/zi pentru femei la vârste adulte. Se mai recomandă să nu depășim 2.000 de miligrame/zi ca să nu deranjăm stomacul și să evităm o indigestie. Nu este o problemă, întrucât majoritatea suplimentelor de vitamină C sunt de 500 sau 1.000 mg/capsulă. Vorbiți cu doctorul înainte să depășiți doza.

Voi simțiți parfumul de odinioară?

Gara de unde am plecat în lume. Eram câțiva colegi de clasă din liceu.  Opt ore am făcut  cu personalul pana-n București unde ne înscrieam la examenele de admitere pentru facultate.Toti am întrat cu brio, electronică, geologie, termotehnică, matematică,  chimie. Sa fie mai mult de o jumătate de secol de atunci! Amintiri frumoase!