Golești

„Băcănia Veche”, cârciuma sătească de secol XIX, mutată din „Mica Americă” la Muzeul Golești FOTO

Conceput ca un sat românesc din secolul al XIX-lea, Muzeul Etnografic de la Golești-Argeș, aflat la câțiva kilometri de Pitești, găzduiește peste 30 de gospodării țărănești din toate zonele României.

Celmai nou exponat de la Muzeul Golești este o casă adusă din județulBrașov și deschisă la finalul anului trecut, sub denumirea de Băcănia Veche cuexpoziții specifice unei băcănii și unei cârciumi sătești.

Estevorba de Casa Lascu din satul Paloș, comuna brașoveană Cața, o construcție specificăsecolului al XIX-lea, cu funcții multiple ale încăperilor -social, economic și comercial. La începutul lunii martie, în Băcănia Veche , mutată la Muzeul Golești, au fost filmate maimulte scene din viitorul film Moromeții 3 , regizat de cătreStere Gulea.

CasaLascu a fost o locuință țărănească reprezentativă pentrucategoria băcănie - cârciumă, cu spații de depozitare, devânzare și de locuire. Casaa fost construită din bârne din lemn, fasonate la bardă și prinsela colțuri în stâlpi. Are un plan atipic, formele construcțieiurmând linia drumului și vecinătățile , precizează IustinDejanu, directorul Muzeului Golești.

Casaare trei camere, două cu vedere la drum: băcănia cu tejgheaua deservit și sala pentru cârciumă; și o cameră cu vedere sprecurte: casa de dormit - separată de un hol de celelalte douăîncăperi. Sub camerele de la drum se află beciul pentrudepozitatul proviziilor. Casa este tencuită atât la interior,cât și la exterior cu pământ cu paie și stuf, și văruită,inițial în alb, mai târziu în galben-ocru. Acoperișul casei estedin țiglă cu vârf/țiglă ascuțită specifică regiunii.

Lacârciuma lui Lascu se vorbeaamericana, deoarece mulți locuitoriai satului emigraseră în America, la sfârșitul secolului XIX -început de secol XX, lucrând în diverse domenii, în special înagricultură și păstorit, fiind nevoiți să învețe limbaengleză. Păloșenii erau cunoscuți și ca buni lucrători înconstrucția de căi ferate și de tuneluri. Lasfârșitul secolului XIX, a început emigrația economică alocuitorilor din Paloș spre America. Satul se mai numea și MicaAmerică. Satul s-a dezvoltat mult, cu case impunătoare, rivalizândcu cele săsești din zonă. Păloșenii aveau dolari și arboraudeseori steagul american, alături de cel românesc, la nunțile sausărbătorile lor tradiționale , adaugă Iustin Dejanu.

Până în 1989,legăturile locuitorilor din satul Paloș cu America erau puternice:existau pensii de urmaș, în dolari, pentru soțiile celor plecațiși decedați pe pământ american. La crâșma Lascu din sat sevorbea deseori englezește, iar copiii celor rămași în StateleUnite petreceau vacanțele de vară la bunici. Toată lumea aveamăcar o rudă stabilită în America.

Conformdatelor de pe site-ul Primăriei Cața, satulPaloș are o frumoasă istorie și legendă. Satul își are origineaca așezare a vetrei satului încă din anii 101 - 105, din timpulrăzboaielor dacice. Conform legendei, un anume dac pe numele săuClaie Gurie ar fi întemeiat o famile și a construit o casă pentruel și pentru copiii lui - un fecior și două fete - înainte deanul 100. Tot conform legendei, feciorul și ginerele lui Gurie auparticipat la războaiele dintre Traian și Decebal. Și povestealegată de numele satului este interesantă.

Legenda spune căîntr-o zi a sosit o ceată mare cu un prinț rănit, care a șimurit pe aceste locuri și că l-au înhumat formând o movilă înapropiere, cunoscută astăzi sub denumirea de Gorgănel. Prințul afost îngropat cu lancea în mâna stângă, iar în dreapta cubuzduganul, pe mormânt au înfipt paloșul prințului, de unde vinesi numele satului Paloș , spun reprezentanții Primăriei Cața.

Muzeulde la Golești-Argeș, ce include și ansamblul medieval, valorificătradițiile și obiceiurile legate de practicarea viticulturii șipomiculturii, prin expunerea în aer liber a gospodăriilor șiinstalațiilor tehnice țărănești, fiind întâiul muzeu dedicatacestor ocupații străvechi ale românilor.

Pe o suprafață de10 de hectare au fost remontate, începând cu anul 1966, peste 30 degospodării din principalele zone viticole și pomicole ale României.O vizită prin secția în aer liber din Muzeul Golești este oexperiență de neuitat și în mod cert reprezintă o unică șifascinantă călătorie prin civilizația rurală românească dinsecolul al XIX-lea. Fiecare gospodărie în parte poate ficonsiderată ca fiind expresia civilizației țărănești, auniversului tradițional care a dat identitate diferitelor zoneetnografice ale spațiului românesc. Gospodăriile sunt grupate pezone etnografice, fiecare dintre acestea însumând toateconstrucțiile: casa, anexele, instrumentarul pomi-viticol, precum șipiesele de interior și de port specifice zonelor de proveniență",se precizează pe site-ul instituției.

Articol din Adevărul.ro