Alexandru Mateescu

marți, 13 februarie 2024

Razi cât mai ai voie!

Salarii, pensii, multe pe datorie.

Am trecut astăzi printr-un magazin cu "de toate". Patronul este un domn de naționalitate siriană. Am cumpărat o galetușă de inox, chinezească.

Am avut o lungă discuție cu sirianul. Am abordat diverse teme, economice, politice, militare, relațiie bilaterale romano-siriene. Opiniile noastre erau convergente. Parcă eram amândoi două babe la colț de stradă. Mi-am confirmat că ideile mele au corespondență pe o suprafață mare din Terra unde jaful de orice, în special resurse naturale, profit externalizat etc., războaiele, sunt provocate cu scop precis, spolierea economiilor nationale, de state asa zise eliberatoare, furnizoare de orice numai de pace nu. Nu dau exemple că sunt bine cunoscute.

Ceva vreau sa vă spun: Ceea ce au construit românii in Siria , pe vremea lui Ceaușescu, funcționează și astăzi. Combinate chimice, fabrici de ciment, rafinării etc. De ce, am întrebat eu? Sunt și au fost apărate, cu "sfințenie" de armata siriană. Nici Frații musulmani, Isis, nu au reușit să le distrugă.

Prin comparație, poporul nostru, condus de alogeni, români hoți, bandiți, au ras peste 4000 de unități industriale, așa zise comuniste. Ce ziceți? Suntem idioți?

Am aflat că multi generalii din fruntea armatei siriene, doi cunoscuți de mine direct la sediul Statului Major , Damasc 1994, au murit în timpul războiului fratricid, nici azi terminat. Odihnește-te în pace , Eid!

La plecare sirianul, ca să mă acrească și mai tare, mi -a zis ca 99 la suta din mărfurile vândute de el, și avea mii, sunt din import. Bravo vouă, CONDUCĂTORI români!

Și acum articolul:

Datoria externă a României a crescut în 2023 cu 25 de miliarde de euro!

Acum 4 minute

Datoria externă a României a crescut cu 24,93 miliarde de euro în perioada ianuarie-decembrie 2023, ceea ce reprezintă a creștere anuală cu 17%.

Principala creștere este consemnată în dreptul datoriei externe pe termen lung, care în prezent reprezintă peste 71% din totalul datoriei externe.

Pe fondul diminuării semnificative a deficitului balanței comerciale, deficitul de cont curent a înregistrat în 2023 o reducere de peste 3,3 miliarde de euro.

Crește datoria pe termen lung

Potrivit datelor publicate marți de Banca Națională, în perioada ianuarie - decembrie 2023 datoria externă totală a României a crescut cu 24.926 milioane euro, până la 168.812 milioane euro.

Soldul datoriei externe la finele lui 2022 a fost de 143.886 milioane de euro, prin urmare avansul îndatorării României către creditori externi a fost anul trecut de 17%.

În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 121.162 milioane euro la 31 decembrie 2023 (71,8% din totalul datoriei externe), în creștere cu 22,8% față de 31 decembrie 2022.

Iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2023 nivelul de 47.650 milioane euro (28,2% din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,3% față de 31 decembrie 2022.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4% în perioada ianuarie - decembrie 2023, comparativ cu 17,9% în anul 2022.

De precizat că rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2023 a fost de 5,6 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2023 a fost de 97,4%, comparativ cu 82,4% la 31 decembrie 2022.

Deficitul de cont curent, în scădere

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2023 un deficit de 22,69 miliarde euro, comparativ cu 26,04 miliarde euro în perioada ianuarie - decembrie 2022.

În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,99 miliarde euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 204 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 9 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 143 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 6,59 miliarde euro (comparativ cu 10,04 miliarde euro în perioada ianuarie - decembrie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,55 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 39 milioane euro.

Articol realizat in colaborare cu Risco.ro

Atenție mare pe cine puneți ștampila la alegerile din acest an!

Eu sunt, acum, un suveranist convins. Votez orice român patriot, cinstit, cu multă carte, bun manager etc,

DNA, așa DA!

Percheziții la Direcția Regională Vamală București, într-un dosar de luare de mită - surse / Descinderi și la Vama Nădlac. 47 de angajați ai CNAIR, suspectați că luau mită

Procurorii DNA fac percheziții, marți dimineață, la peste 20 de adrese din Capitală și din trei județe, între care și sediul Direcției Regionale Vamale București, într-un dosar în care mai mulți vameși sunt suspectați de luare de mită, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare. În paralel, au loc și descinderi ale Direcției Generale Anticorupție la Agenția de Control și Încasare Nădlac II, procurorii anunând că 47 de angajați ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere sunt suspectați de luare de mită.

DNA a anunțat, printr-un comunicat de presă, că procurorii fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni de corupție săvârșite în perioada 2021 - 2024 de către funcționari publici în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.

În acest dosar, marți dimineață au loc percheziții în 20 de locații din București și din județele Ilfov, Dâmbovița și Giurgiu, din care una este la sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice și sediile unor firme.

Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că instituția publică la care sunt percheziții este Direcția Regionala Vamală București, ancheta vizând funcționarii vamali suspectați că luau mită de la șoferi pentru a permite intrarea în țară a unor bunuri fără documente sau contrafăcute.

h2: Descinderi și la Vama Nădlac

În paralel, Direcția Generale Anticorupție a făcut percheziții, marți, la Agenția de Control și Încasare Nădlac II, ancheta vizând angajați ai Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara, aflată în subordinea CNAIR, suspectați de luare de mită.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a transmis, print-un comunicat de presă, că verificările privind activitatea mai multor angajați ai Agenției de Control și Încasare Nădlac 2 au fost declanșate de DGA Arad ca urmare a unor sesizări ale CNAIR, prin DRDP Timișoara.

"Persoanele în cauză, care au fost conduse la sediul DGA Arad, sunt suspectate de săvârșirea unor acțiuni asimilate faptelor de corupție, situații descoperite în urma mai multor verificări derulate de structurile de control ale CNAIR.
Elementele constatate astfel au fost înaintate, cu celeritate, instituțiilor abilitate ale statului, în vederea demarării cercetărilor.
Aceste acțiuni de control sunt dispuse permanent de conducerea CNAIR. Atunci când sunt identificate abateri de natură penală, concluziile sunt transmise către organele de cercetare abilitate.
Controalele și măsurile luate se înscriu în decizia conducerii CNAIR privind toleranță zero cu privire la actele de corupție", a transmis CNAIR.

Parchetul Tribunalului Arad a transmis că face cercetări în cazul a 47 de suspecţi, angajaţi ai Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru luare de mită în formă continuată.

Marţi au fost făcute percheziţii imobiliare la două locaţii din cadrul Agenţiei de Control şi Încasare Nădlac 2 - Toneta nr. 1 şi 2, arată un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad.