Alexandru Mateescu : Falsul oțetar

marți, 10 august 2021

Falsul oțetar

Sunt într-o mică pauză . Am fost la cules de prune. M-am tras la umbra falsului oțetar, o pacoste pentru curtea și gradina noastră. Cu mulți ani în urmă eram într-o vizita în Bulgaria . De aici am adus un puisor de oțetar, ziceam eu . L-am plantat în curtea noastră. Acum este un ditamai arborele. Falsul oțetar este denumit și arborele puturos. Este o plantă invaziva. Apare peste tot în curtea noastră. Vai și amar de cei care își pun ASTFEL DE ARBORI !

Arbore exotic, de 15-20 m, uneori arbust.

Tulpina scurtă se desface în puţine crăci groase, ascendente. Scoarţa este cenuşie-deschis, mărunt reticulat brăzdată, subţire, la strivire cu miros urât şi gust amar.

Lujeri foarte groşi, bruni, cu lenticele mari, fin pubescenţi; măduva este largă portocalie.

Muguri alterni, mici, tomentoşi, situaţi deasupra unei cicatrici mari.

Frunze imparipenat compuse, 40-70 cm, cu 11-25 foliole peţiolate, ovat-lanceolate, de 5-10 cm, la bază cu 2-4 dinţi glanduloşi, glabre, cu miros urât.

Flori poligame, galben-verzui, grupate în panicule laxe, erecte, ce apar în iunie-iulie.

Fructe samare cu sămânţă turtită aşezată la mijlocul unei aripioare răsucite, translucide, cu o ştirbitură în dreptul seminţei; maturaţie anuală.

Cenuşerul este originar din China, Coreea, la noi fiind frecvent cultivat pe terenuri degradate, taluzuri, terenuri virane, devenind subspontan în stepă şi silvostepă.

Reclamă climate calde, sezon lung de vegetaţie şi este rezistent la secetă şi poluare; îngheţurile timpurii şi cele mari de peste iarnă afectează lujerii nelignificaţi. Este nepretenţios faţă de soluri, vegetând chiar pe nisipuri marine; temperamentul este de lumină.

În Dobrogea şi silvostepa sudică a Moldovei, formează fitocenoze pe locul fostelor vii, locuri ruderale, anumite râpe.