Președintele Ungariei a comparat anexarea Crimeei cu Tratatul de la Trianon, în timpul summitul din Kiev, la care a participat și premierul Cîțu: ”Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns minoritari, că li s-au luat școlile”
”În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”, a fost declarația preşedintelui Ungariei la summitul de la Kiev, intitulat ”Platforma Crimeei” și care a marcat anexarea peninsulei de către Rusia.
Şeful statului maghiar a subliniat că Ungaria susţine cu tărie suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială a ţării nu numai în urma angajamentului său faţă de dreptul internaţional, ci şi datorită similarităţii acestei dureri.
Preşedintele maghiar a mai spus că “ignorarea, în cadrul şcolilor, a limbii materne a unei comunităţi naţionale, restricţionarea utilizării limbii materne în spaţiul public, ameninţarea cu amenzi şi sancţiuni a celor care îşi folosesc limba maternă – nesocotind, astfel, obligaţiile internaţionale la care ţara s-a angajat – nu este doar o încălcare gravă a drepturilor minorităţilor, ci şi un lucru care nu este demn de o ţară care s-a angajat să fie democratică, şi în plus, nu este nici în beneficiul naţiunii majoritare”.
“Noi, maghiarii, suntem adesea numiţi naţiunea libertăţii. În istoria noastră de peste o mie de ani, am experimentat în mod repetat cum este atunci când o putere mare îşi suprimă vecinul şi nu ezită să facă uz de ameninţări sau violenţe armate pentru a-şi impune voinţa. Asta a fost ceea ce s-a întâmplat în timpul Imperiului Otoman şi al Imperiului Habsburgic, dar şi în 1956, atunci când poporul maghiar a încercat să se elibereze de stăpânirea imperiului mondial al comuniştilor”, a explicat János Áder, citat de hirado.hu
Unde-i MAE? Unde-i marele Aurescu? Unde-i mutul? Niște fripturiști!
Citiți cele 98 de comentarii și nu înjurați prea tare!
VIDEO - Ludovic Orban îi cere lui Klaus Iohannis, Bogdan Aurescu și Florin Cîțu să ofere un răspuns tranșant Ungariei
Președintele Ungariei, János Áder, a comparat, luni, anexarea Crimeei de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, încheiat la finalul Primului Război Mondial, prin care Transilvania revenea României. Ludovic Orban, președintele PNL, susține că declarația liderului de la Budapesta trebuie taxată prompt de reprezentanții de la București.
„Este o declarație belicoasă. Nu are legătură cu realitatea istorică. E o declarație făcută într-un context nepotrivit.
Să faci o asemenea legătură este o jignire la adresa României.
Nu poate fi lăsată fără răspuns”, a spus Ludovic Orban, președintele PNL.
Cetăţenii ungari păstrează memoria agresiunii puterilor ocupante, precum şi trauma provocată de Trianon şi înţeleg de ce anexarea Crimeei a rămas o ''rană deschisă'' pentru poporul ucrainean, a declarat luni preşedintele ungar Janos Ader la summitul Platformei Internaţionale Crimeea, care se desfăşoară la Kiev, summit la care a participat și premierul român Florin Cîțu, relatează agenţia MTI. Prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, a fost recunoscută apartenența Transilvaniei la România.
În acelaşi timp, a adăugat el, cu referire la legislaţia ucraineană privind limbile minorităţilor, ''dacă un stat îşi neglijează obligaţiile internaţionale şi interzice limba maternă a unei minorităţi naţionale în şcoli, restricţionează folosirea limbii ei materne în viaţa publică şi îi ameninţă cu amenzi pe cei care-şi folosesc limba maternă, atunci aceasta nu este doar o încălcare serioasă a drepturilor minorităţii - ceea ce nu corespunde unei ţări dedicate democraţiei-, dar de asemenea acţionează împotriva intereselor naţiunii majoritare''.
Oare asa de jos au ajuns Serviciile de Informații românești?
Mediafax: Marius Oprea
"Securitatea avea în 1989, la un efectiv de peste 10.500 de ofiţeri operativi, şi unul de acoperiţi, de 2.426 ofiţeri, specializaţi în special pe domenii economico-financiare, care se ocupau de ”afacerile” Securităţii – de la vînzarea de saşi şi evrei şi pînă la căpuşarea, prin firme controlate de ea, a marilor centrale de export-import, care realizau tot comerţul exterior al României. Acum, efectivele serviciilor care asigură domeniul siguranţei naţionale sînt de trei-patru ori mai mari decît în 1989, iar numărul ”acoperiţilor” din diversele servicii de Securitate naţională din România se apropie, posibil, de 10.000. Unul la zece mii, poate ajunge şi prim-ministru, relativ uşor. Dar, să i se dea apoi şi misiunea să pună mîna, direct, pe un partid politic, asta e ceva nou!
Cîţu a ajuns să aibă o putere care-l miră şi pe el
L-am văzut pe ecranele televizoarelor din România pe premierul Cîţu, pasiv ieri, faţă de sfidarea Preşedintelui Ungariei, care a comparat pierderea Transilvaniei cu ocuparea Crimeii de către ruşi. La fel de pasiv a fost Cîţu la întîlnirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, nepunînd deloc în discuţie soarta celor 500.000 de români care trăiesc în Ucraina şi care nu mai au, prin noua ”Lege a popoarelor indigene”, dreptul asigurat la educaţie în limba română. Legea care le-a răpit educaţia în limba maternă românilor din Ucraina e în vigoare de la mijlocul lunii mai.
Pe de o parte, atacat de preşedintele maghiar pe tema Trianonului, pe de altă parte, flancat de un preşedinte al Ucrainei care le refuză drepturile elementare la educaţie românilor, Florin Cîţu a brodit-o cu un discurs ofensiv antirusesc, de parcă asta ar fi rezolvat problemele de fond, care ne privesc direct: şi anume că există probleme nerezolvate, diferende istorice chiar între partenerii chemaţi la masă, pentru a putea găsi o soluţie cu privire la Crimeea. Acesta putea fi un prilej, printr-o acţiune politico-diplomatică, de a se găsi o soluţie măcar cu privire la problema educaţiei în limba maternă a românilor ucrainieni, cît şi de a da o replică potrivită preşedintelui ungar.
Nu s-a întîmplat aşa. Cîţu şi-a spus poezia antirusească într-o engleză americană de nivel convesaţional şi s-a întors acasă. Fără să scoată un cuvînt despre situaţia românilor din Ucraina, sau să răspundă jignirilor preşedintelui maghiar cu privire la Trianon. N-a ieşit cu nicio virgulă, din hîrtia pe care o avea pregătită. Pentru că, aşa cum am mai scris, nu are viziune, nu e un om de stat. Chiar şi funcţia de ministru a fost o pălăre prea mare şi pentru fruntea lui înaltă. Nefiind om de stat, cum am mai spus cu alt prilej, deşi se visează preşedinte – nu numai de partid, a ratat o ocazie istorică. Avem însă un premier care nu e nici măcar un om prea educat, în afara cifrelor şi a bilanţurilor contabile. E un funcţionar cu mînecuţe, ajuns într-o poziţie care îl miră şi pe el. Cum a fost posibil?
Notele din liceu ale lui Cîţu – secret de stat, de pe cînd era ministru!
CV-ul lui Florin Vasile Cîţu e succint şi e aidoma celor al securişilor din cabinetul Năstase, al căror CV începea, cu rare exepţii, în 1990 – de parcă eram conduşi de adolescenţi. De ce îşi ascunde Florin Cîţu anii adolescenţei? Răspunsul l-am aflat – noroc că mai există ziarişti de investigaţie în presa locală."
Un mediocru în fruntea guvernului:Florin Cîțu, un elev mediocru. A luat 4 la examenul de treaptă și a ratat doi ani la rând admiterea la ASE
- Directorul liceului din acea vreme l-a mutat din pix pe tânărul Cîțu la liceu.
- După absolvirea liceului, tânărul a ratat doi ani la rând admiterea la ASE.
- Cîțu a absolvit în 1996 Grinnell College din America.
Florin Cîţu, omul care gestionează banii ţării, propus de două ori premier, a tras mâţa de coadă la liceu. Adică a fost mediocru. De nota 4. Ziarul de Vâlcea scrie că, în 1988, Florin Vasile Cîţu a luat 4 la examenul de treaptă a doua la Liceul Energetic din Râmnicu Vâlcea.
Ziarul vâlcean scrie că actualul ministru ar fi trebuit să intre la şcoala profesională, dar l-au salvat pilele părinţilor. Directorul liceului din acea vreme l-a mutat din pix pe tânărul Cîțu la liceu. După absolvire, a ratat doi ani la rând admiterea la ASE, după care a intrat la o universitate privată.
De la nota 4 în liceu, Cîțu a absolvit în 1996 Grinnell College din America, specializarea economie-matematică, şi acum e tratat ca o adevărată vedetă pe pagina de internet a şcolii.
În plină împărţeală a funcţiilor între PNL şi USR-PLUS, Florin Cîţu a spart tăcerea. Nu a vorbit despre politică, ci despre finanţele ţării.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu