Bani mulți. Efecte previzibile.

Ideea că statul român va lua cei 80 de miliarde de euro și va dezvolta și relansa România este hilară. O iluzie pentru creduli și pentru voturi

Foto: presidency.ro

Europa a ajuns la un consens. Întâlnirea care a fost încheiată în dimineața zilei de 21 iulie a fost una pentru cărtile de istorie. Consiliul European, compus din liderii celor 27 de state membre ale UE, a convenit asupra unui pachet de 750 de miliarde de euro pentru a ajuta economiile țărilor să se redreseze în urma impactului Covid-19, parte a unui buget UE de 1,8 miliarde de euro pentru următorii șapte ani.

România nu a lipsit de la masă, în urma consensului putând teoretic accesa 80 de miliarde de euro până în 2027.

Impresionant, nu? Doar dacă nu știm cu cine avem de-a face; presupunând că vom accesa acești bani, dacă aceștia vor ajunge pe mâna statului român vom asista la o nouă dezamăgire pentru noi, dar și pentru întreaga regiune.

Statul român habar nu are să investească. E un exemplu de practici „așa nu" în această privință. Nu știe care proiecte de investiții ar fi viabile și care nu. Ultimii 30 de ani sunt extrem de grăitori în acest sens. Oare câte zeci de miliarde s-au irosit în toți acești ani, câte proiecte au fost abandonate, câte autostrăzi au fost construite doar pe hârtie, câte spitale au fost doar promise, dar niciodată livrate, câte școli echipate din pix, câți kilometri de borduri și câte lanuri de panseluțe au fost finanțate?

În consecință, ideea că statul român va lua acești bani și va dezvolta și relansa România este hilară. O iluzie pentru creduli și pentru voturi.

Cea mai bună soluție pentru noi ar fi ca aceste fonduri să fie gestionate direct de UE, fără intervenția statului. Să se creeze un fel de SPV regional care să direcționeze banii direct în sectorul privat pe bază de proiecte de investiții viabile și rentabile, împărțite pe domenii, pregătite de experți și de oameni cu idei și capacitate de a le pune în practică. Doar așa putem evita clientelismul, studiile de fezabilitate la prețuri enorme, furtișagurile și cumetria pe bani publici.

Nu ai nevoie de statul român pentru astfel de proiecte, mai ales că o parte din bani pot fi folosiți pentru a digitaliza rapid administrația publică și a renunța astfel la tentaculele birocratice. Totul se poate întâmpla la un clic distanță, cu statul român chiar ajutând operațional derularea proiectelor fără să se implice în alegerea lor. Frumos, eficient, banii se vor duce spre proiecte viabile, se vor crea locuri de muncă, vor veni și investitorii privați, iar în 2027 avem șansa să arătăm că am făcut ceva cu acești bani. Putem arăta atunci Europei o economie prosperă, în care întreprinzătorii să poate crea rapid startup-uri și în care investitorii să poată avea încredere fără frică de a se trezi cu afacerile înghețate de tot felul de chichițe birocratice.

Dacă însă vor trece banii prin statul român, putem fi siguri că în 2027 va fi cam la fel ca acum, frustrare națională, proiecte neîncepute sau abandonate, bani furați, eventual PSD la putere. Adică din lac în puț.

Vrem performanță? E foarte simplu, trebuie să tăiem sursele neperformanței.

Articol din Republica.ro