Criț

Am ajuns în satul transilvan, Criț, de poveste. Pensiunea Rozalia (Rozi)

Daca doriți să petreceți cateva zile rupt de lume, să luați contact cu Transilvania de pe vremea sașilor, dacă doriți sa fiți înconjurați de atenție, respect si curtoazie din partea unor gazde desăvârșite, e momentul sa vizitați această pensiune superbă si plină de autenticitate.

O casă restaurată cu atenție pentru detalii, mobilată rustic si cu mult gust, un confort desăvârsit, însă rupt de lumea nebună de afară.

Gazdele se întrec să vă arate ospitalitatea tipic ardelenească.

Aveți posibilitatea de a vizita împrejurimile (la picior, cu bicicleta sau cu mașina) și să descoperiți o bucata de Transilvanie, tulburator de frumoasă.

Am convenit cu gazda noastră sa servim prânzul pe la ora 16.00. Inițial ni se oferise micul dejun și cina. Nimic nu e bătut în cuie. Am solicitat prânzul în loc de cină. Gazda noastră, Rozi, ce bucătărea cina și prânzul a acceptat pe loc, putând servi prânzul la orice oră. Am schimbat câteva cuvinte  cu Rozi și soțul acesteia, Nicu. Am aflat detalii despre casă, zonă, biserica fortificată din localitate.

Este de recomandat să veniți în cursul săptămânii. Pensiunea are numai șase camere. Sunt mulți străini, în special nemții care o vizitează. Bunul gust se vede în fiecare cameră. Are seră, foișor, sală de mese  încăpătoare. Datorita prințului Charles, zona, inclusiv Criț, este bine cotată din punct de vedere turistic.





Recomand cărțile :

Fundaţia Michael Schmidt, 

scrise de Ruxandra Hurezean, şi anume:

„Povestea saşilor din Transilvania. Spusă chiar de ei” (editura Școala Ardeleană)
„Criţ. Istoria, poveştile şi viaţa unui sat de saşi” (editura Curtea Veche Publishing, 2017)

Familia lui Rozi, gazda noastră primitoare, este atentă la toate detaliile. Rozi este managerul general cu atribuții executive în toate domeniile, bucătărie, curățenie, aranjamente estetice, supravegherea preparării bucatelor din produse naturale, obținute în ograda și gradina proprie, întreținerea turiștilor, informarea acestora cu istorii din viața satului, trecută și actuală etc.


Parcă-s într-o lume nevăzută a basmelor și a timpurilor trecute, petrecute de mine pe Valea Cernei, Vâlcea și Valea Cugirului, Alba. Sunt văile cu rezonanță oltenească și ardelenească din copilăria mea, o vale a locului nașterii mele și cealaltă a celor zece ani trăiți pe meleaguri ardelene din cauza fugii familie noastre din fața tăvălugului comunist care mi-a obligat părinții, gospodari renumiți în satul lor din sudul țării să - și părăsească ținuturile dragi lor pentru o altă zonă a României, populată de multe naționalități, români, unguri, țigani, sași, evrei etc. A fost începutul perioadei "superfericite" a poporului român, importate cu tancurile comunismului de tip sovietic, industrializarea și cooperativizarea forțată a Romaniei, transformării, aproape cu forța, a țăranilor în muncitori. De frica dubei Securității, familia mea a fugit din Oltenia în Ardeal. Părinții, din țărani așezați, gospodari la casa lor pe Valea Cernei, au devenit muncitori într-o fabrică de armament din Ardeal. Amintiri vii rămase în memoria mea care mă vor însoțiți tot restul vieții.

Am imagini cu sașii și ungurii și bune și rele. Trăind în diverse comunități din România, săsească, ungurească, țigănească, am luat partea frumoasă a fiecareie etnii și știu să apreciez frumusețea sufletului fiecărei nații, genul gazdei noastre, unguroaica Rozalia.

Oare cine nu apreciază o familie de oameni harnici ca cea a gazdelor noastre, Rozalia și moldoveanul, Nicu, ajutați în pensiunea Rozalia de doi dintre copiii lor, din cei trei aduși pe lume?

Ideile, meritul descoperirii tezaurului transilvan, în speță, aici, săsesc, revine prințului Charles iar în cazul Rozaliei a unui arhitect sas, primul ei client în pensiunea înființată acum douăzeci și ceva de ani.

Servitul mesei prânzului a fost prilej de a cunoaște o parte dintre cei care treceau pragul restaurantului lui Rozi. Mulți turiști germani și români. Sașii noștri nu-și uită locurile de baștină.

Periplul transilvan continuă, însoțiți de o familie dragă nouă, ardeleni getbeget.