Pathocracy is a system of government created by a pathological minority that takes control of a normal society.

 

Ziare.com. Una caldă, alta rece!

 Serviți la micul dejun!

"

Foștii premieri ai României pot fi judecați pentru dezastrul bugetar: „Există o lege”

ICCJ, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Florin Cîțu - premieri ai României în perioada 2020-2025 / FOTO: surse publice

Voci de pe scena politică și din societatea civilă solicită judecarea foștilor premieri vinovați pentru deficitul bugetar, pentru „subminarea economiei naționale". Însă această infracțiune nu mai există. Totuși, politicienii care au deținut funcții-cheie în stat și au produs prejudicii pot răspunde, în baza unor alte prevederi legale.

După patru ani în care în fruntea Guvernului României s-au aflat doi premieri ai PNL și unul de la PSD, țara noastră a ajuns „pe marginea prăpastiei" din punct de vedere economic - o spun chiar actualii guvernanți. Liderii politici au ignorat semnalele de alarmă ale cetățenilor, ale economiștilor, ale opoziției, ale instituțiilor internaționale. Astfel, România a ajuns să aibă cea mai mare inflație din UE și cel mai mare deficit bugetar din blocul comunitar. Noul lider PNL, premierul Ilie Bolojan, susține că haosul generat de predecesorii săi trebuie îndreptat - din păcate, cu sacrificii din partea populației. Astfel, se discută despre majorarea TVA-ului, a accizelor, a diverselor, impozite precum impozitul pe dividende, impozitul pe jocuri de noroc etc.

În rândul societății civile există îngrijorarea că astfel de situații se vor putea repeta, pentru că din partea liderilor politici nu există niciun fel de responsabilitate pentru deciziile nocive din punct de vedere economic. Unele voci susțin chiar în spațiul public faptul că Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL) și Florin Cîțu (PNL), deci premierii României de după ultimele alegeri, ar trebui să fie trași la răspundere, judecați pentru „subminarea economiei naționale". Însă, în Codul penal nu mai este prevăzută o astfel de infracțiune.

Infracțiunea de subminare a economiei naționale a fost prevăzută în Codul penal din perioada vechiului regim. Astfel, potrivit Legii nr. 15/1968, art. 165:

„Fapta de a folosi o organizaţie din cele prevăzute în art. 145 (n.r. - organizații de stat), ori de a împiedica activitatea normală a acesteia, dacă fapta este de natura sa submineze economia naţională, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii. Dacă fapta prevăzută în alineatul precedent a produs pagube importante economiei naţionale, pedeapsa este detenţiune pe viaţa şi confiscarea totală a averii, sau închisoarea de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii".

Din 2014 nu mai există infracțiunea de subminare a economiei naționale, an în care a intrat în vigoare noul Cod penal (Legea nr. 286/2009). Potrivit legiuitorului, decizia a avut în vedere armonizarea legislației naționale cu cea europeană, adaptarea la noile realități sociale și economice, respectiv protejarea valorilor sociale de alte infracțiuni, precum cele de corupție, spălare de bani sau abuz în serviciu.

De-a lungul timpului, diverse persoane și/sau formațiuni politice au promovat inițiative legislative cu ajutorul cărora politicienii care produc pagube să și răspundă în fața instanței de judecată, pentru „subminarea economiei naționale".

În 2016, deputatul PSD Ninel Peia a propus „Legea Conștiinței Naționale", care includea reincriminarea subminării economiei naționale. În 2021, avocatul Dan Chitic, reprezentant al societății civile, a propus „Legea Suveranității". În 2022, senatoarea Diana Șoșoacă, dată afară din AUR, a depus proiectul „Legea suveranității – Legea pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român", iar în 2024, George Simion a promovat un proiect asemănător, în cadrul „Planului Simion", pentru alegerile prezidențiale.

Niciuna dintre inițiativele menționate nu a avut succes. Ori nu a primit votul majorității parlamentare, ori nici măcar nu a intrat la vot. Însă, există alte prevederi legale pentru tragerea la răspundere a oficialilor și a foștilor oficiali din guvern, avertizează avocatul Toni Neacșu, fost judecător.

„Cadrul juridic actual permite atragerea răspunderii penale a membrilor Guvernului pentru gestionarea dezastruoasă a bugetului public. Nu e nevoie de inventarea unor infracțiuni de pe vremea comunismului, care oricum nu s-ar putea aplica retroactiv. Exista o lege a responsabilității ministeriale (Legea 115/1999), iar Codul penal e plin de infracțiuni în care astfel de fapte ar putea fi încadrate, desigur, doar dacă se face dovada fie a unor acte de corupție, fie încălcarea cu intenție a unor legi referitoare la buna administrare a finanțelor publice, fie de neglijență în aplicarea acestora", a declarat Toni Neacșu, pentru Ziare.com.

În Codul penal în vigoare există infracțiunea de trădare (art. 394 C. pen.), care se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și înaltă trădare (art. 398 C. pen.). Infracțiunea de trădare se referă la „provocare de război contra țării sau de înlesnire a ocupației militare străine; subminare economică, politică sau a capacității de apărare a statului; aservire față de o putere sau organizație străină; ajutarea unei puteri sau organizații străine pentru desfășurarea unei activități ostile împotriva securității naționale". În cazul infracțiunii de înaltă trădare, aceasta se referă la Președintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT), pentru săvârșirea infracțiuni precum trădarea (art. 394 C. pen.), trădarea prin transmitere de informații secrete de stat (art. 395 C. pen.), trădarea prin ajutarea inamicului (art. 396 C. pen.), acțiuni împotriva ordinii constituționale (art. 397 C. pen.). Pentru înaltă trădare, pedeapsa este detențiunea pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani.

Practic, în cazul lit. b) din art. 394 Cod penal, „subminarea economică, politică sau a capacității de apărare a statului" nu reprezintă o infracțiune distinctă. Pentru ca un politician să fie tras la răspundere pentru infracțiunea de la art. 394 C. pen., adică pentru trădare, trebuie să existe probe solide, astfel încât să se poată constata că respectivul a organizat sau a participat la acțiuni ilegale, cu scopul de a afecta securitatea națională - aspect ce rezultă chiar din Codul penal, „Titlul X. Infracțiuni contra securității naționale".

„Este exagerat sa se vorbească despre trădare în acest context, pentru simplul considerent că aceasta presupune intrarea în contact cu o putere străină, pentru a suprima suveranitatea sau independența României. Soluția e aplicarea strictă a legilor actuale, controale serioase ale Curții de Conturi, cea care veghează chiar la legalitatea cheltuielilor publice, autosesizări ale Parchetului General, iar nu apelul retoric la soluții penale iluzorii", a mai punctat Toni Neacșu.

Codul penal actual - Legea nr. 286/2009 a fost adoptat în 2009 și a intrat în vigoare în februarie 2014. Acesta a fost elaborat sub coordonarea Ministerului Justiției, în perioada 2004-2008, în timpul guvernelor conduse de către Călin Popescu-Tăriceanu. Astfel, a fost înlocuit Codul penal din 1968 - Legea nr. 15/1968. Din 1990, Codul din perioada comunistă a fost modificat treptat, pentru a elimina prevederile specifice vechiului regim. Infracțiuni precum propaganda împotriva orânduirii socialiste sau subminarea economiei naționale au fost eliminate sau reformulate pentru a se alinia la principiile democratice și la economia de piață.

Codul penal din 1968 l-a înlocuit pe cel al lui Carol al II-lea. În vremea comuniștilor, printre pedepsele prevăzute se numărau confiscarea averii și chiar pedeapsa cu moartea, aplicată în special pentru infracțiuni politice. Codul penal din vremea lui Carol al II-lea a fost adoptat în anul 1936 și a intrat în vigoare în 1937. A fost influențat de codurile penale italiene și germane, dar și de legislația românească anterioară. A introdus principii mai moderne, precum individualizarea pedepselor și protecția drepturilor fundamentale, dar a păstrat pedepse severe, inclusiv pedeapsa cu moartea pentru anumite fapte. A reglementat infracțiuni precum trădarea, spionajul sau subminarea economiei naționale, reflectând preocupările statului pentru securitatea națională.

Primul cod penal modern a fost cel introdus de către Alexandru Ioan Cuza, în 1864, după Unirea Principatelor din 1859. A fost un cod inspirat după Codul penal francez, din 1810, al lui Napoleon, adaptat contextului românesc. Codul lui Cuza a fost primul cod penal unitar din statul român, aplicat în Moldova și în Țara Românească. Prin intermediul acestei legi au fost introduse principii moderne precum egalitatea în fața legii, abolirea pedepselor corporale și a torturii. Astfel, au fost stabilite pedepse precum închisoarea, munca silnică și amenzile. Infracțiunile erau clasificate în crime, delicte și contravenții, iar pedepsele variau în funcție de gravitate."

URSULA s-a udat la chiloți!

 Un doctor, pe bune, la Sorbona, dacă nu mă înseală memoria, vrea să  de cu Ursula de pământ.

Ăsta,  Da, un viitor om de stat în România!

Moțiunea de cenzură inițiată de un eurodeputat AUR contra Ursulei von der Leyen se dezbate săptămâna viitoare. Teoretic, poate forța demisia Comisiei Europene

Moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR) contra președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va dezbate săptămâna viitoare.

Europarlamentarul Gheorghe Piperea a anunțat această etapă procedurală printr-un mesaj postat pe Facebook, în seara de 2 iulie 2025.

"Moțiunea de cenzură contra Ursulei von der Leyen a trecut de filtrul Conferinței Președinților (COP). Se va dezbate luni, se va vota joi, în sesiunea plenară de la Strasbourg. Semifinala s-a terminat, acum urmează finala. Am făcut un pic de istorie. Presiunile nu mai contează. Mulțumesc celor 78 de europarlamentari (plus moi) care au semnat moțiunea, dar mai ales colegilor români (toți suveraniștii, 7 de toți, plus moi) și delegației poloneze. Mulțumesc echipei de la Bruxelles, care a făcut o muncă grea și obositoare, dar „calificarea în finală" face să fi meritat efortul", a precizat avocatul eurodeputat Gheorghe Piperea.

Cu câteva zile înainte, la data de 30 iunie, grupul de europarlamentari AUR anunțase că Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, "face presiuni directe și indirecte" pentru ca europarlamentarul Gheorghe Piperea să-și retragă moțiunea de cenzură depusă împotriva ei. "Moțiunea e democratică, e legală și e justificată. Dar tocmai de aceea sperie. Ursula e stupefiată: cum de a îndrăznit cineva din România, o țară pe care o credea obedientă și tăcută, să pună sub semnul întrebării domnia netransparentă a Comisiei Europene? Nu ne temem și suntem hotărâți să mergem cu moțiunea la vot!", anunța grupul de eurodeputați AUR.

În Parlamentul European, grupul AUR este afiliat grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Potrivit site-ului Focus.de, textul moțiunii, scris pe două pagini, aduce câteva acuzații Comisiei Europene, inclusiv de lipsă de transparență, de abuzuri și de proastă gestionare a crizei Covid. Moțiunea de cenzură avea nevoie de susținerea unei zecimi dintre membrii Parlamentului European, adică de cel puțin 72 de semnături, pentru a fi luată în dezbatere și supusă la vot în sesiunea plenară de săptămâna viitoare de la Strasbourg.

Dacă moțiunea ar fi aprobată de Parlamentul European, Comisia Europeană ar trebui să demisioneze complet, adică și președinta von der Leyen, și cei 26 de comisari europeni. O astfel de evoluție este însă improbabilă, întrucât ar necesita două treimi dintre voturile exprimate, ceea ce ar corespunde unei majorități din cele 720 de mandate din Parlamentul European.

Gogule, se duce dracu IT-ul!

 

Una dintre cele mai mari companii din lume anunță un uriaș val de concedieri. Vor fi afectați 9.000 de angajați

Compania Microsoft, cu sediul central în SUA, a anunțat că va concedia circa 9000 de angajați, aceasta fiind cea de-a treia rundă de disponibilizări din ultimele luni.

Conducerea marii companii a făcut public acest anunț în ziua de 2 iulie 2025, menționează CNN.

Această tranșă de restructurare va afecta 9000 de oameni, dar ei reprezintă sub 4 la sută din totalul angajaților Microsoft. Este, totuși, cel mai mare val de concedieri după cel din anul 2023, când compania a disponibilizat 10.000 de angajați.

Aceste reduceri de personal sunt decise pe fondul concedierilor din întregul sector IT al lumii. Concedierile sunt aplicate în contextul în care companiile de tehnologie, inclusiv Microsoft, utilizează tot mai intens inteligența artificială pentru a-și eficientiza activitatea.

„Continuăm să implementăm schimbările organizaționale necesare pentru a aduce compania și echipele în cea mai bună poziție, într-o piață dinamică", a precizat un purtător de cuvânt al Microsoft. Acțiunile Microsoft nu au fost afectate de acest anunț al conducerii companiei.

Un articol manipulatoriu scris pentru proști

Bursa de valori Bucuresti are majoritatea indicilor in scădere.  

In articol se analizează un singur element care-i pozitiv. Ne luați  chiar pe toți  de proști!

Vor fi caderi mari la Bursă! De curiozitate m-am uitat pe niște  grafice. Cândva  am pierdut en-gross la Bursă,  crahul 2007-2008. 

Să  de Dumnezeu ca articolul din Ziare.com Să prevestească Fericirea!

"

Piețele financiare, reacție pozitivă după măsurile dure anunțate de premierul Bolojan. Leul s-a apreciat, dobânzile la împrumuturile luate de guvern au scăzut

Piețele financiare, reacție pozitivă după măsurile dure anunțate de premierul Bolojan FOTO Colaj Canva Pro / Ziare.com

După ce guvernul a prezentat marți, 2 iulie, proiectul de măsuri fiscale destinat reducerii deficitului bugetar, leul și obligațiunile guvernamentale românești au înregistrat creșteri semnificative, conform Bloomberg.

O reacție favorabilă din partea piețelor financiare, pe care guvernul se bazează pentru a obține împrumuturi lunare necesare acoperirii cheltuielilor curente, scrie G4Media.

Pachetul propus de Ilie Bolojan include reduceri de cheltuieli, dar, în special, creșteri ale impozitelor (TVA, impozitul pe dividende, accize), având ca obiectiv diminuarea deficitului bugetar record generat de guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu.

Imediat după prezentarea măsurilor de austeritate, leul s-a apreciat cu până la 0,2% față de euro, înregistrând o performanță superioară altor monede din Europa Centrală și de Est, anunță Bloomberg.

În același timp, obligațiunile guvernamentale românești — împrumuturile emise de stat către investitori, care primesc o dobândă în schimb — au înregistrat o creștere a prețului. În mod special, randamentul (dobânda) obligațiunilor pe 10 ani a scăzut semnificativ, marcând cel mai abrupt declin din ultimele aproape două luni.

Această scădere a randamentului sugerează că investitorii au mai multă încredere în capacitatea statului român de a-și onora datoriile, ceea ce îi determină să ceară o dobândă mai mică pentru a-i împrumuta bani.

Obligațiunile denominate în dolari americani ale României s-au numărat printre cele mai performante din cadrul piețelor emergente.

Aceste obligațiuni reprezintă instrumente prin care guvernele sau companiile obțin fonduri de pe piață. Practic, statul emite un „bilet" care stipulează: „împrumută-mă acum și îți voi restitui suma, plus dobândă, peste X ani." Cu cât riscul ca statul să nu-și onoreze angajamentele este mai mare, cu atât dobânda solicitată de investitori crește.

Creșterea cererii pentru obligațiuni este un semn de încredere crescută din partea piețelor.

Cu toate acestea, nu toate efectele au fost favorabile. Indicele Bursei de Valori București a fost unul dintre cele mai afectate din regiune. Cauza: anumite măsuri fiscale anunțate ar putea diminua profiturile companiilor listate, ceea ce a determinat investitorii să-și vândă acțiunile."

Cifre la care nu se așteptau. Imperiul se cutremură!

Primii care vor reacționa  negativ sunt bursele!

A treia cea mai populată țară din lume, lovită de un lider important: Dezastru de 82 de miliarde, creșteri de prețuri și concedieri

O analiză realizată de către Institutul JPMorgan Chase constată că a treia cea mai populată țară din lume va fi izbită de criza economică și se va confrunta cu o lovitură de 82 de miliarde de dolari, un cost direct cauzat de tarifele actuale ale președintelui Donald Trump. Statele Unite se vor confrunta, în plus, cu creșteri de prețuri, concedieri, înghețarea angajărilor sau marje de profit mai mici.

Analiza este printre primele care măsoară costurile directe create de taxele de import asupra întreprinderilor cu venituri anuale între 10 milioane și 1 miliard de dolari, o categorie care include aproximativ o treime din lucrătorii din sectorul privat american, potrivit Yahoo Finance.

Aceste companii sunt mai dependente decât alte întreprinderi de importurile din China, India și Thailanda - iar sectoarele comerțului cu amănuntul și comerțului cu ridicata ar fi deosebit de vulnerabile la taxele de import percepute de președintele republican.

Concluziile arată compromisuri clare din cauza taxelor de import impuse de Trump, contrazicând afirmațiile sale conform cărora producătorii străini ar absorbi costurile tarifelor vamale în locul companiilor americane care se bazează pe importuri.

Deși tarifele introduse sub Trump nu au reușit încă să stimuleze inflația generală, companii mari precum Amazon, Costco, Walmart și Williams-Sonoma au amânat potențiala calculare prin acumularea stocurilor înainte ca taxele să poată fi impuse. Statele Unite sunt cea de-a treia țară, ca populație din lume, cu peste 340 de milioane de locuitori, după India și China.

Analiza vine chiar înainte de termenul limită din 9 iulie stabilit de Trump pentru stabilirea oficială a tarifelor vamale pentru bunurile din zeci de țări. Trump a impus acest termen limită după ce piețele financiare au intrat în panică ca răspuns la anunțurile sale tarifare din aprilie, determinându-l să programeze în schimb o perioadă de negociere de 90 de zile, când majoritatea importurilor se confruntau cu un tarif de bază de 10%. China, Mexicul și Canada se confruntă cu tarife mai mari, iar există tarife separate de 50% pentru oțel și aluminiu.

Dacă tarifele inițiale din 2 aprilie ar fi rămas în vigoare, companiile din analiza Institutului JPMorgan Chase s-ar fi confruntat cu costuri directe suplimentare de 187,6 miliarde de dolari. Conform tarifelor actuale, cele 82,3 miliarde de dolari ar fi echivalentul în medie a 2.080 de dolari pe angajat sau 3,1% din salariul mediu anual. Aceste medii includ firmele care nu importă bunuri și pe cele care importă.

Întrebat marți cum evoluează negocierile comerciale, Trump a răspuns simplu: „Totul merge bine". Președintele a indicat că va stabili tarife vamale, având în vedere provocarea logistică a negocierilor cu atât de multe națiuni. Pe măsură ce perioada de 90 de zile se apropie de sfârșit, doar Regatul Unit a semnat un cadru comercial cu administrația Trump. India și Vietnam au semnalat că sunt aproape de un cadru comercial.

Există un număr tot mai mare de dovezi care sugerează că ar putea apărea o inflație mai mare. Banca de investiții Goldman Sachs a declarat într-un raport că se așteaptă ca firmele să transfere 60% din costurile tarifare către consumatori. Rezerva Federală din Atlanta a folosit sondajul său privind așteptările inflaționiste ale companiilor pentru a afirma că firmele ar putea, în medie, să transfere aproximativ jumătate din costurile unui tarif de 10% sau 25% fără a reduce cererea consumatorilor.

Concluziile Institutului JPMorgan Chase sugerează că tarifele vamale ar putea determina unii producători autohtoni să își consolideze rolurile de furnizori de bunuri. Dar a menționat că firmele trebuie să planifice pentru o serie de rezultate posibile și că angrosiștii și comercianții cu amănuntul operează deja cu marje de profit atât de mici încât ar putea fi nevoiți să distribuie costurile tarifare către clienții lor.

Perspectiva privind tarifele vamale rămâne extrem de incertă. Trump oprise negocierile cu Canada, doar pentru a le relua după ce țara a renunțat la planul de impozitare a serviciilor digitale. În mod similar, luni, el a amenințat cu mai multe tarife vamale asupra Japoniei, dacă aceasta nu cumpără mai mult orez din SUA.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat într-un interviu acordat marți că concesiile din negocierile comerciale i-au impresionat pe oficialii de carieră de la Biroul Reprezentantului Comerțului din SUA și de la alte agenții.

„Oamenii care au lucrat la Trezorerie, la Comerț, la USTR timp de 20 de ani spun că acestea sunt acorduri cum nu au mai văzut niciodată", a declarat Bessent la emisiunea „Fox & Friends" de pe Fox News Channel.

Secretarul Trezoreriei a declarat că administrația Trump intenționează să discute contururile acordurilor comerciale săptămâna viitoare, prioritizând pachetul de reduceri de impozite adoptat marți de majoritatea republicană din Senat. Trump a stabilit vineri un termen limită pentru adoptarea pachetului de mai multe trilioane de dolari, ale cărui costuri președintele speră să le compenseze cu venituri din tarife vamale.

Compania Microsoft, cu sediul central în SUA, a anunțat că va concedia circa 9000 de angajați, aceasta fiind cea de-a treia rundă de disponibilizări din ultimele luni. Conducerea marii...

Al doilea mandat al președintelui american a surprins lumea prin cele 164 de ordine executive. Iar acum tarifele unilaterale și arbitrare ale lui Trump ar putea crește până la 50% începând...

Preluare din Ziare.com

Taxe, impozite de-a valma pentru muritorii de rând, pentru prea-sus rumegătorii numai lapte și miere!

 

George Simion, despre INDEMNIZAȚIILE de 35.000 de euro ale celor trei judecători CCR: Sfidează românii și logica austerității

Liderul AUR, George Simion, a declarat, miercuri, că judecătorii Curții Constituționale vor câte 35.000 de euro „primă de pensionare", deși banii nu există în buget și pentru a obține aceste sume au trimis secretarul instituției la Ministerul Finanțelor să găsească o soluție.

„Judecătorii Curții Constituționale sfidează românii și logica austerității. Trei dintre ei, care își încheie mandatul, vor să plece acasă cu câte 180.000 de lei, echivalentul a 35.000 de euro, ca ‘primă de pensionare’, pe lângă pensiile speciale uriașe. Pentru a obține acești bani, CCR a trimis secretarul general al instituției la Ministerul Finanțelor, ca să întrebe cum pot fi transferați bani din alte capitole bugetare, întrucât sumele nu sunt prevăzute în bugetul Curții pentru 2025. Este o tentativă cinică de a forța sistemul să plătească bonusuri de lux într-un moment în care românii sunt loviți de scumpiri, înghețarea salariilor, a pensiilor și introducerea de noi taxe", a scris George Simion pe blogul său.

Liderul AUR a precizat că „ordonanța trenuleț" a blocat acordarea de prime și bonusuri în sistemul bugetar și chiar dacă această ordonanță nu se referă explicit la primele de la CCR „judecătorii profită de un vid legislativ pe care îl interpretează în favoarea lor, sfidând flagrant intenția legiuitorului și bunul-simț".

„Acești bani nu reprezintă vreo recompensă pentru profesionalism sau curaj. Dimpotrivă. Sunt plăți mascate pentru obediență, acordate fix celor care au orchestrat, din interior, lovitura de stat din 6 decembrie. CCR a devenit, în ultimul an, o anexă a sistemului politic care conduce România din umbră. A validat comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, deși Constituția o interzice. A anulat alegerile prezidențiale, pentru că rezultatul nu era pe placul rețelei de putere. A interzis candidați incomozi, care amenințau vechile structuri. A secretizat declarațiile de avere ale demnitarilor. Și, în final, a redat privilegiile lui Traian Băsescu, turnător dovedit al Securității: vilă de protocol, mașină de stat, protecție SPP și beneficii plătite din banii românilor. Românii sunt obligați să strângă cureaua, să accepte amânări, taxe și lipsuri. În același timp, o mână de judecători se autopremiază cu zeci de mii de euro, pentru «merite» pe care doar sistemul le vede", a arătat Simion.

Președintele AUR cere „reformarea radicală" a Curții Constituționale – judecătorii CCR să fie aleși de cetățeni prin vot direct, nu deciși politic, pensiile speciale și toate beneficiile nemeritate să fie eliminate.

„România are nevoie de o justiție curată, nu de o castă de intangibili conectați la rețelele vechiului sistem. Aș vrea să contrazic presa progresistă, USR-istă, care mă acuză că n-aș fi contestat numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător CCR! De parcă ar fi contat în vreun fel cine face contestația. Contestația s-a făcut cu aportul nostru, coordonând textul cu doamna senator Nadia Cerva, prin grupul nostru de la Senat. Era rândul lor să conteste la CCR și am lăsat să aibă inițiativa pe grupul (sau fostul grup) S.O.S.. La fel de predictibilă a fost și decizia CCR: corb la corb nu scoate ochii", a adăugat Simion.

CITEȘTE ȘI:

CCR pregătește indemnizații de câte 180.000 de lei pentru cei trei judecători care își termină mandatul

Mircea Fechet: „Primele nerușinate pentru pensionare de la Romsilva au surori gemene la Curtea Constituțională"

Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la ...

 vezi toate articolele

SURSE Lista completă a produselor pentru care crește TVA. Se taie și de la vouchere, iar o parte din pensii se impozitează cu CASS

Serviți  cu muștar!

Cu muștar, cu muștar, cu muștar..... ca să nu înjur!

Au fost decise principalele măsuri fiscale care intră în vigoare de la 1 august. TVA va crește pentru mai multe categorii de produse și servicii, pensiile de peste 3.000 de lei vor fi impozitate cu CASS, iar valoarea voucherelor se va schimba, conform deciziilor guvernului Bolojan. Deciziile vor fi luate prin angajarea răspunderii de către guvern.

Măsuri de la 1 august 2025

Măsuri de creșteri de taxe / creșteri de venituri:

Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% – impact de 3,6 miliarde lei în 2025 și 11,7 miliarde lei în 2026

Creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% (alimente, medicamente, apă, pesticide etc. – impact de 800 milioane lei în 2025 și 2,6 miliarde lei în 2026 – Creșterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: Livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; Livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal; Livrarea apei pentru irigații în agricultură; Livrarea de îngrășăminte și pesticide chimice; Servicii de alimentare cu apă și de canalizare.

Creșterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% (cărți, cultură, energie, lemne de foc) – Impact de 139 milioane lei în 2025 și de 450 milioane lei în 2026 – Creșterea cotei de TVA de la 5% la 11% se aplică pentru: Livrarea de energie termică în sezonul rece, pentru anumite categorii de consumatori; Livrarea de lemne de foc către persoane fizice și juridice, sub formă de trunchiuri, butuci, crengi, vreascuri sau forme similare; Servicii care permit accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; Livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, în format fizic și/sau electronic, cu excepția celor care conțin în totalitate sau în principal conținut video sau muzical audio, sau a celor destinate exclusiv sau în principal publicității.

Creșterea cotelor reduse de TVA rămase la 21% – impact de 2,2 miliarde lei în 2025 și 7,4 miliarde lei în 2026 – Creșterea cotei de TVA de la 9% la 21% se aplică pentru: Servicii de cazare în sectorul hotelier sau sectoare similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; Servicii de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; Livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; Livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență; Servicii care permit accesul la târguri; Servicii care permit accesul la evenimente sportive.

Creșterea accizelor (carburanți, alcool, tutun, zahăr etc.) – impact de 1,5 miliarde lei în 2025 și de 4,9 miliarde lei în 2026 – Creșterea accizelor specifice și ad valorem pentru produsele accizabile selectate, așa cum sunt definite în Titlul VIII – Accize din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Măsura se aplică următoarelor categorii: Produse energetice și electricitate; Alcool și băuturi alcoolice; Tutun prelucrat; Produse cu conținut ridicat de zahăr.

Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON – Impact de 1,3 miliarde lei în 2025 și 4,1 miliarde lei în 2026 – Începând cu 1 august 2025, se va introduce o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) pentru toate categoriile de pensionari, aplicabilă doar părții din pensie care depășește 3.000 RON pe lună.

Impozit suplimentar pe sectorul bancar – prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri – impact de 334 milioane lei în 2025 și de 1,3 miliarde lei în 2026 – Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri.

Impozit suplimentar pe jocurile de noroc – impact de 500 milioane lei în 2025 și un miliard lei în 2026 – Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip “slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%).

Măsuri de reduceri de cheltuieli:

Reducerea sporurilor (ex. condiții vătămătoare, fonduri UE, stimulente) – impact de 600 milioane lei în 2025 și de 1,44 miliarde lei în 2026 – Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025. Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază.

Măsuri în educație (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită) – impact de 450 milioane lei în 2025 și de 4,3 miliarde lei în 2026 – Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția burselor sociale); creșterea numărului mediu de elevi pe clasă.

Măsuri CNAS (co-asigurați, concedii medicale) – impact de 800 milioane lei în 2025 și de 1,35 miliarde lei în 2026 – Se propune introducerea contribuției obligatorii de asigurări de sănătate pentru persoanele co-asigurate și ajustarea procentelor de compensare pentru concediile medicale în funcție de durata acestora (55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile).

Măsuri de eficientizare pentru autoritățile publice locale – impact de 600 milioane lei în 2025 și de 750 milioane lei în 2026 – Se propun reforme structurale pentru autoritățile publice locale, inclusiv: reducerea normativelor de personal în funcție de populație, actualizarea formulei de egalizare bugetară pentru a încuraja colectarea veniturilor proprii, introducerea de condiționalități bazate pe performanță (ex. legarea transferurilor de rata de colectare a taxelor locale și cofinanțarea obligatorie a investițiilor naționale).

Reforma companiilor de stat (subvenții, contracte comerciale) – impact de 150 milioane lei în 2025 și de 250 milioane de lei în 2026 – Măsurile includ: reducerea treptată a subvențiilor bugetare, în special pentru companiile cu pierderi; reducerea cheltuielilor operaționale ineficiente prin restructurarea activităților neprofitabile; continuarea profesionalizării guvernanței corporative; transparență sporită a operațiunilor comerciale și maximizarea profiturilor și a dividendelor plătite la bugetul de stat.

Reforma instituțiilor publice autofinanțate – impact de 150 milioane de lei în 2025 și de 250 milioane de lei în 2026 – Se propun măsuri pentru a spori disciplina fiscală, inclusiv: o supraveghere bugetară mai strictă; raționalizarea și reducerea cheltuielilor operaționale curente; reorganizarea și regionalizarea structurilor teritoriale; reducerea personalului TESA și externalizarea funcțiilor de suport; restricții privind creșterile salariale în instituțiile cu niveluri salariale nejustificat de mari.

Reducerea investițiilor publice (transfer împrumut PNRR către grant, dezafectări împrumuturi PNRR, prioritizare programe naționale) – impact de 10 miliarde de lei în 2025 și de 2,5 miliarde lei în 2026 – Se propun măsuri precum: transferul proiectelor de investiții eligibile din PNRR de la componenta de împrumut la cea de grant; finalizarea revizuirii componentei de împrumut a PNRR; restructurarea programelor naționale de investiții; introducerea cofinanțării obligatorii de către autoritățile publice locale; și actualizarea cadrului legal pentru evaluarea și selecția investițiilor.

Măsuri de la 1 ianuarie 2026

Măsuri de creșteri de taxe / creșteri de venituri:

Impozit pe dividende (16%) – impact de 3,63 miliarde lei – Cota de impozitare a veniturilor din dividende va fi majorată de la nivelul actual de 10% la 16%. Noua cotă se aplică tuturor plătitorilor de dividende, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente.

Impozit pe proprietate bazat pe valoarea de piață – impact de 2,63 miliarde lei – Începând cu 2026, impozitarea proprietăților pentru persoanele fizice se va baza pe valoarea de piață a activelor imobiliare. Se preconizează că reforma va duce la o dublare a veniturilor din impozitul pe proprietate de la persoane fizice.

Impozitare de mediu – reformă PNRR – impact de 3,5 miliarde lei – Guvernul va implementa o reformă a fiscalității verzi în sectorul transporturilor. Măsura cheie constă în introducerea TollRo, un nou sistem electronic de taxare care va înlocui actuala rovinietă pentru vehiculele de transport marfă cu o masă maximă autorizată de peste 3,5 tone.

Creșterea rovinietei la 50 EUR de la 28 EUR – impact de 1 miliard lei – România va majora taxa anuală pentru vigneta (rovinieta) pentru autoturisme de la nivelul actual de 28 €/an la 50 €/an.

Redevențe și monetizarea activelor statului – impact de 150 milioane lei – Redevențele vor fi revizuite și actualizate, în special la expirarea contractelor actuale, pe baza indicelui de inflație. În plus, se vor implementa măsuri pentru a spori valoarea activelor deținute de stat.

Măsuri de reduceri de cheltuieli:

Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale – impact de 17,89 miliarde lei – Se va aplica o înghețare generală a salariilor în întregul sector al administrației publice. Simultan, se va aplica o înghețare a tuturor drepturilor de asistență socială, inclusiv a tuturor categoriilor de pensii publice (atât contributive, cât și necontributive), indemnizații și alte beneficii sociale, care vor rămâne la nivelurile de plată din anul 2025.

Reforma administrației centrale (reorganizarea ministerelor și a serviciilor deconcentrate) – impact de 2,5 miliarde lei – Se inițiază procesul de reorganizare a ministerelor, a instituțiilor subordonate și a structurilor descentralizate. Reorganizarea va include consolidarea entităților cu responsabilități similare, regionalizarea funcțiilor administrative și reducerea numărului de organisme descentralizate.Reducerea pragului pentru voucherele de vacanță – impact de 500 milioane lei – Se propune o restructurare a politicii privind voucherele de vacanță, acestea urmând a fi acordate exclusiv angajaților din sectorul public cu venituri lunare brute de până la 6.000 RON. Utilizarea voucherelor va fi restricționată la perioada de extrasezon (în afara intervalului iunie-august).

Impact bugetar

Măsurile aplicabile de la 1 august aduc venituri de 10,6 miliarde lei (0,56% din PIB) în 2025 și de 33,6 miliarde lei (1,65% din PIB) în 2026, dar și impact pe cheltuieli de 12,7 miliarde lei (0,67% din PIB) în 2025 și de 10,8 miliarde lei (0,52% din PIB) în 2026.

În total, impactul bugetar al măsurilor aplicabile de la 1 august se ridică la 23,5 miliarde lei (1,23% din PIB) în 2025 și la 44,47 miliarde lei (2,18% din PIB) în 2026.

Măsurile aplicabile de la 1 ianuarie 2026 aduc venituri în plus de 10,9 miliarde lei (0,54% din PIB) și pe cheltuieli au impact de 20,89 miliarde lei (1,03% din PIB). Impactul total al acestora este de 31,9 miliarde lei, adică 1,56% din PIB.

Pachetul de măsuri fiscale pregătit de Guvernul Bolojan va avea, așadar, un impact mai mare asupra cetățenilor și mediului privat, de unde statul va colecta în plus venituri de 44,55 miliarde lei – 2,19% din PIB, în timp ce impactul reducerilor de cheltuieli va fi de 31,73 miliarde lei – 1,56% din PIB.

De bun simț! Păstrarea sănătății este un lucru simplu!

Trucuri:

Odesa

Ce își dorește Putin de fapt de la Ucraina? Planul ascuns din spatele ofensivei spre Odesa

Președintele rus Vladimir Putin are ca obiectiv principal cucerirea orașului Odesa, port esențial la Marea Neagră, pentru a izola Ucraina de accesul maritim, relatează Financial Times, citând un oficial de rang înalt sub protecția anonimatului.