Din Lacu Roșu village break-ului de data trecută, strîngem cortul și o luăm la vale pe ruta Bicaz–Piatra Neamț–Moinești–Comănești–Onești ca, după vreo două ore de drum continuu, să facem o pauză mai lungă pe Valea Trotușului, în Poieni. Un sat desfășurat sub dealurile nord-estice ale Masivului Nemira, pe malul drept al unuia dintre cei mai importanți afluenți ai Siretului, cartierul rural al orășelului Tîrgu Ocna prin dreptul căruia trenul trece, traversînd, ca-n basme, patru poduri și-un tunel, fără să oprească.
Noi ne-am oprit, pentru că e una din cele mai frumoase zone ale Moldovei subcarpatice de la granița muntoasă cu Ardealul. Și pentru că, dincolo de obiectivele turistice ușor accesibile automobilistului de pe DN 12A Comănești-Onești care străbate Poieniul (cimitirul eroilor celebrei bătălii de la Cireșoaia și, vizavi, pe malul Trotușului, schela primei sonde de forare mecanică cu prăjini din lemn din România – 1861), călătorul îndrăgostit de natură care vrea să rămînă cîteva zile aici poate descoperi mult mai mult decît atît.
Pornit pe drumurile către sondă ale petroliștilor ce brăzdează dealurile împădurite de deasupra satului, urci lăsînd în urmă căbănuțele localnicilor și ajungi fără prea mare efort într-una dintre multele poieni din numele localității sau pe o colină dintre brazi cu vedere spre orașul rămas în vale, la niște locuri de pus cortul istorice. Chiar acolo unde, acum mai bine de o sută de ani, făceau tabără soldații frontului Oituz-Coșna-Cireșoaia: în tranșeele înierbate rotunjite de trecerea timpului, dar încă vizibile, oasele combatanților își dorm somnul de veci alături de căști de neamț și tuburi ruginite de cartușe. Pe Cireșoaia, în zona numită de bătrîni Masa Reginei, o cruce de piatră marchează locul în care, pe 6 august 1918, Regina Maria îmbărbăta trupele și spunea rugăciunea unui prînz-parastas pentru sufletele foștilor camarazi căzuți în luptă. Nu departe, pe Măgura, dealul învecinat orașului, li s-a ridicat, cîțiva ani mai tîrziu, un monument-muzeu din piatră în care steagurile cu stema regală a batalioanelor de vînători de munte amintesc de cele 14.000 de vieți pierite doar aici în hecatomba primului război mondial, al căror mesaj pentru posteritate e afișat pe frontispiciul clădirii:Spuneţi generaţiilor viitoare că noi ne-am făcut datoria.
După drumețiile off-road din jurul cortului, de la reședința temporară de vară poți pleca în micile excursii în împrejurimi ale turismului mainstream: să cobori în oraș, în Tîrgu Ocna, și sub oraș, 240 de metri în adîncul fostei exploatări a salinei amenajate pentru vizitare la Orizonul 9 al minei (3-4 kilometri), să faci o degustare de apă minerală, la izvoarele din Slănic Moldova (circa 18 kilometri), să te plimbi prin parcul dendrologic și la Palatul Ghica de la Dofteana (vreo 5 kilometri), să postezi pentru prietenii virtuali selfie-urile cu fosta rafinărie din Dărmănești și barajul de la Valea Uzului (cam 25 de kilometri, pe șosea, vreo zece, călărind munții).
Dacă ți s-a făcut foame, pe lîngă ciupercile la grătar și zmeura meniului frugal de picnic ad-hoc în natură, ai varianta clasică a unui prînz pe terasa pensiunii lui nea Costică din Poieni, unde se mănîncă bucate moldoveneşti puse acum o sută de ani și pe masa Reginei: borşul de măruntaie cu smîntînă, sarmalele în foi de varză sau viţă, puiul la ceaun cu hribi, mămăligă şi mujdei, cîrnaţii trandafir cu scrob și murături, plus o ţuică de prună la butoi de dud, înainte,și un pahar de căpșunică,vinul local din vița cățărată boltă peste curte, după. Cît îți faci siesta, la umbră, o să-ți amintești de copilăria vacanţelor la țară, la bunici, savurînd în tihnă atmosfera plăcută, de familie, a agroturismului adevărat, total diferit de cel industrializat de Valea Prahovei, care livrează rural contrafăcut ţăranului de oraş.
Conform celor spuse de fostul președinte Traian Băsescu, acesta nu a glumit când a anunțat că ar putea candida la funcția de primar general al Capitalei. „În ceea ce privește anunțul, nu l-am făcut în glumă, pentru că este o necesitate politică”, a spus acesta.
„Am câștigat de două ori Primăria Capitalei și am lăsat ceva în urmă. Am găsit un București cu 47.000 de chioșcuri, cu câini peste tot. Am lăsat un București contorizat, cu punctele termice modernizate, cu linia 41 și multe altele. În ceea ce privește anunțul, nu l-am făcut în glumă, pentru că este o necesitate politică.
Niște domni s-au hotărât să-și bată joc de dreapta. Le-am propus și am susținut varianta Nicușor, să-l susținem toți. Vin acum și spun ‘da, să-l susținem toți, dar fără liste comune’. Păi cum poate fi susținut Nicușor fără liste comune? Iar ultima comunicare pe care i-a făcut-o domnul Ludovic Orban președintelul PMP, lui Eugen Tomac, este că nu fac alianță cu PMP pentru că nu vrea USR-ul”, a declarat Traian Băsescu la B1 TV.
Decizia este să jucăm, dacă vor să jucăm. Jucăm politic
Traian Băsescu a spus că va juca politic iar „una din opțiunile posibile sau foarte posibile” este ca el însuși să candideze.
„Foarte bine, asta e decizia lor, dar nu pot cere PMP-ului să-l voteze pe Nicușor și să-și vadă de drum. Și atunci, decizia este să jucăm, dacă vor să jucăm. Jucăm politic. PMP nu e acceptat de partidele care se revendică a fi de dreapta și PMP va candida cu candidat propriu.
Una din opțiunile posibile sau foarte posibile este ca eu să candidez. Dacă partidul, în structura lui de conducere, va spune că e de acord, eu voi candida și voi da confortul de la Bruxelles pentru a relua ce a rămas neterminat”, a adăugat fostul președinte.
Avertizarea lansată de Băsescu
„Acest refuz de a accepta PMP este un alt semnal pe care eu știu să-l citesc. Știu toți că dacă refuzi un partid la alianță, partidul acela se va duce singur.
Deci cineva îl sabotează deliberat pe Nicușor. PMP nu poate rămâne în afara competiției, fără candidat, și doar să-i dea voturile lui Nicușor”, a transmis Băsescu când a fost întrebat dacă intrarea sa în cursa electorală nu va duce la câștigarea unui nou mandat de către Gabriela Firea.
De asemenea, Traian Băsescu a spus și că intuiește calculul celorlalte formațiuni de dreapta, cărora le-a transmis astfel, că se înșală dacă se gândesc că pot „înghiți” PMP-ul după alegeri.
„Eu intuiesc calculul. Îmi permit să spun care este socoteala. Eu am fost cel care a lasat ideea să-l susținem toți pe Nicușor. Au acceptat toți ideea, numai că, în afară de organizația de București, alții ar vrea ca Nicușor să nu câștige.
Mai mult decât atât, îi pică mănușă și PNL-ului, care face presiuni pe candidații noștri prin teritoriu „veniți la noi, că și așa se desființează PMP-ul după alegerile astea”. O să le arăt că nu se deființează. Și dacă obiectivul lor a fost să țină PMP-ul la margine pentru ca după un rezultat slab să-l poată înghiți, s-au înșelat”, a conchis fostul președinte.
Băsescu versus Firea
Traian Băsescu s-a declarat dispus să candideze la Primăria Capitalei pentru a salva PMP-ul.
„Nu omule, pe Firea o bat eu, cu Nicușor e mai greu. Sunt de acord ca intrarea mea in competitie i-ar diminua sansele lui Nicusor. Sunt gata să renunț la confortul mandatului de la Bruxelles pentru a continua ce am mai făcut prin București” a declarat Traian Băsescu pentru Realitatea Plus.
Simona Halep, făcută praf! „De ce minți Îți era rușine că o să știe lumea"
“Simona Halep a participat, duminică seara, la o nuntă a cărei desfășurare a fost întreruptă de polițiști din cauza faptului că nu era respectată regula distanțării sociale. În presă s-a relatat că mireasa ar fi fost chiar o verișoară de-a sportivei, iar marele eveniment a avut loc pe terasa unui restaurant din municipiul Constanţa. Ce gafă a facut jucătoarea și cum au taxat-o fanii, aflați în paragrafele următoare.
Simona Halep, la o nuntă oprită de polițiști
Sportiva noastră a fost invitată, duminică seara, la o nuntă cu cca. 200 de invitați, care s-a desfășurat în orașul Constanța. Oamenii legii au intervenit și au oprit nunta întrucât invitații nu respectau măsurile de distanțare socială impuse pentru a limita răspândirea virusului. Protagonista marelui eveniment ar fi fost chiar verișoara Simonei, după cum s-a relatat în presă.
Pe terasa restaurantului s-au prezentat 28 de polițiști de ordine publică, criminalistică şi rutieri pentru efectuarea primelor verificări, în urma primirii unui apel la numărul unic de urgență 112, potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Constanţa.
„Poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa s-au autosesizat în urma unui apel la 112, efectuat în jurul orei 20.00, cu privire la un eveniment festiv preconizat a avea loc la un restaurant din municipiul Constanţa. Astfel, la faţa locului s-au deplasat 28 de poliţişti de ordine publică, investigarea criminalităţii economice, criminalistică şi rutiera pentru efectuarea primelor verificări“, a informat IPJ.
În comunicatul IPJ se mai specifică următoarele: „S-a constatat faptul că operatorul economic nu respectă măsurile de diminuare a impactului riscurilor prevăzute de Legea 55/2020, prin faptul că pe terasa localului respectiv mesele nu erau poziţionate cu respectarea distanţei de 2 metri, iar numărul invitaţilor depăşea 50 de persoane“.
„Era la nuntă și posta că este la București și citește o carte“
Simona Halep a postat o fotografie pe Instagram în care apare stând în pat, cu o carte în mână. În descriere aceasta a notat următoarele: „Duminică noapte… Răcorindu-mă… Carte bună… Acasă“.
Văzând informațiile în presă și necondordanța dintre ce spune și ce face, de fapt, fanii au taxat-o imediat pe sportivă.
„Pai bre, restricțiile nu sunt pentru machedoni și mai ales Halep. Cât despre Simonica… Ce să mai spunem… I s-a lungit puțin nasul. Era la nuntă și posta pe Facebook că este la București și citește o carte. Pai mai Simonico, restricțiile de COVID nu se aplică și în cazul vostru? De ce minți? Iți era rușine că o să își dea lumea seama că faci un mare pipi pe legile din țara noastră?“, a scris un internaut.
În cauză a fost deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, potrivit art. 352 din Codul Penal.
Lisa Azuelos, à qui l’on doit "LOL" est à l'origine du biopic sur Dalida. Une fresque émouvante sur le parcours d’une femme intense et vulnérable.
Brillante, fragile, passionnée… Iolanda Cristina Gigliotti, alias Dalida, avait de multiples facettes que la réalisatrice Lisa Azuelos a tenté de réunir dans son biopic, sobrement intitulé Dalida, sorti en 2016, et rediffusé ce dimanche 2 août à 21h05 sur TF1.
Voilà cinq raisons de découvrir ou redécouvrir le destin tragique et éblouissant de la diva sur grand écran.
Pour l’actrice principale
C’est la mannequin italien de 32 ans Sveva Alviti qui a été choisie par la réalisatrice Lisa Azuelos pour incarner la chanteuse. Si sa carrière de modèle est un succès incontestable, il s’agit de son premier vrai rôle au cinéma. Et le moins que l’on puisse dire, c’est qu’elle est convaincante.
Non seulement Sveva Alviti est d’une ressemblance troublante avec Dalida, mais son regard grave et mélancolique sert le rôle à la perfection.
Pour comprendre la vulnérabilité de Dalida
Pour ceux qui connaissent mal la vie de Iolanda Cristina Gigliotti, le biopic donne une vue d’ensemble sur son histoire, de son enfance à son ascension fulgurante jusqu’à son suicide. Une vie jonchée de drames. Lisa Azuelos montre une Dalida fragile, passionnée, amoureuse et désespérée.
La vidéo du jour :
Poussée vers le succès presque malgré elle, elle rêve d’être une “femme normale”, mais ne vit que pour la chanson. Brisée par les disparitions successives de ceux qu’elle aime, Dalida a la sensation qu’une malédiction plane au-dessus d’elle. "La mort rôde", l’entend-on dire dans le film.
Pour se replonger dans les années 60-70
Ces deux décennies sont les plus explorées par la réalisatrice, puisqu’elles marquent la grande carrière de Dalida. Le spectateur est alors plongé dans la grande époque de l’Olympia (Patrick Timsit interprète Bruno Coquatrix et Vincent Perez Eddie Barclay), des fêtes, des costumes, du disco…
Une attention toute particulière a été portée à la lumière et aux décors, représentatifs d’une période qui a vu grandir puis s’effondrer la grande star.
Pour voir Nicolas Duvauchelle en perruque
Les histoires d’amour de Dalida sont au centre du film, parce qu’elles ont guidé en grande partie sa vie. Si son mariage avec Lucien Morisse (incarné par Jean-Paul Rouve) était davantage un accord qu’une véritable relation romantique, Dalida a vécu plusieurs passions dévorantes.
De Jean Sobiesky (sous les traits du charmant Niels Schneider) au ténébreux Luigi Tenco, sans oublier Richard Chanfray qui partagea sa vie pendant neuf ans avant de mettre fin à ses jours.
Ce dernier est interprété par Nicolas Duvauchelle, que l’on a eu jusqu’à présent l’habitude de voir en beau gosse à tendance voyou. Ici, il adopte un look de circonstances qui a de quoi surprendre : perruque blonde ondulée, chemise ouverte, bijoux en or, micro-short moulant… Les années 1970 en somme
Frații Grimm, Petre Ispirescu și alți povestitori în rechizitoriul DIICOT
Zoom Frații Grimm, Petre Ispirescu și alți povestitori în rechizitoriul DIICOT
Săptămâna trecută scriam despre faptul că, în rechizitoriul DIICOT privind traficul de droguri depsitat anul trecut în zona litoralului românesc al Mării Negre, procurorii nu reușeau să se pună de aord cu ei înșiși asupra cantității de droguri depistate în total. Săptămâna aceasta vom scrie despre alt aspect al rechizitoriului, cel privitor la împărțirea responsabilității.
În primul rând, din întreaga echipă de infractori implicată, conform DIICOT, în operațiunea semieșuată pe plaja de la Sfântu Gheorghe, în acest moment se află în arest doi cărăuși sârbi și cam atât. Cel puțin în România. Unul dintre presupușii pioni principali ai rețelei, un cetățean libanez rezident în Brazilia, se află deja în arest în Brazilia, dar pentru altă cauză, fiind condamnat de către brazilieni la 22 de ani de închisoare. El mai are numeroase condamnări în Liban și Brazilia, așadar nu va ajunge în România nici măcar pentru a depune mărturie la tribunal. În mod inexplicabil, în rechizitoriul DIICOT referirile la N.E.N.J. zis „SHEIK" se bat cap în cap. Astfel, procurorii scriu: „În declarația sa de la data de 19.12.2019, dată în fața autorităților din Brazilia și România în cadrul comisiei rogatorii inițiateîn cauză, inculpatul N.E.N.J.a făcut referire la o captură de droguri de 30 kilograme de cocaină din anul 2013 din Portul Constanța investigată în cadrul dosarului penal cu numărul *** de către această unitate de parchet […]. Inculpatul avea cunoștință despre modalitatea de disimulare a drogurilor capturate în anul 2013 în România și susținea că ar fi fost relaționat cu acel transport de droguri“. Apoi, la paginile 107-108, procurorii revin: „Inculpatul, unul dintre cei mai cunoscuți traficanți/distribuitori de droguri din America de Sud, nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa cu ocazia audierii efectuate în Brazilia, la data de 19.12.2019. Mai mult decât atât, a încercat să justifice formularea acuzațiilor împotriva sa prin notorietatea pe care o are în lumea traficanților internaționali de droguri“.
În același rechizitoriu plin de povești apar doi inculpați. Apar, dispar, fac schimb de nume între ei. Sunt denumiți R.P.L.P. și L.P.R.P. Ai spune că e o simplă schimbare a literelor între ele. Dar „în urma controlului documentelor, efectuat de către agenții de poliție de frontieră, martori în cauză, **, *** și ***, aceștia au stabilit faptul că inculpații L.P.R.P.și D.D.A.aveau permis de conducere ambarcațiune categoria «C», iar datorită faptului că ambarcațiunea marca BAYLINER TROFFY nu avea numărul de înmatriculare inscripționat pe aceasta, martorul *** le-a solicitat actele bărcii. Conform verificărilor dispuse ulterior, a rezultat faptul că inculpatul R.P.L.P. nu deține în mod legal vreun permis de conducere ambarcațiune (cauza fiind disjunsă sub acest aspect). Așadar, cine e LPRP și cine e RPLP? Unul are permis de conducere a ambarcațiunii, altul n-are. L.P.R.P. e trimis în judecată, R.P.L.P., până la urmă, nu.
În general, revenind, cam așa e tot rechizitoriul, o încurcătură inabilă denume, cantități, date. Și o inexplicabilă indulgență la adresa polițiștilor de frontieră, dublată de o exigență exemplară la adresa a doi polițiști de la Rutieră.
Aproximativ 10% din cele 157 de pagini ale rchizitoriului sunt dedicate agenților de poliție Cătălin Constantin Popaene și Tudorel Costinel Bobârnea. Cei doi ar fi primit șpagă câte 1.000 de euro pentru a nu-i amenda pe traficanți după ce i-au prins conducând un autoturism care tracta o barcă fără a avea permis pentru acest tip de ansamblu rutier. Meticuloși, procurorii i-au cercetat pe cei doi agenți de Poliție din Ilfov cu mare atenție, descriind între paginile 53 și 64 ale rechizitoriului ce alte nebunii au mai făcut cei doi, care nu și-au declarat veniturile, nu și-au înscris pe numele lor proprietățile etc., etc. În barca tractată de traficanți se aflau, în momentul opririi de către polițiștii de la Rutieră, 3 kg de cocaină, descoperită la perchezițiile ulterioare. Polițiștii de la Rutieră au fost trimiși în judecată și se află sub control judiciar. În schimb, polițiștii de frontieră, care au lăsat în mai multe rânduri bărcile traficanților să treacă pe sub nasul lor, cel puțin o dată una dintre bărci fiind plină cu droguri, au fost găsiți nevinovați de către procurori. Dar despre asta, săptămâna viitoare.
Iohannis s-a întors mândru după negocierile de la Uniunea Europeană.
Și nu doar pentru bani – dă-i dracului de 80 de miliarde, că am făcut praf mai mulți bani la viața noastră –, ci pentru proiectul european.
Oo, da, pentru că asta înseamnă Uniunea Europeană, dragi contacți: UE înseamnă #Solidaritate, UE înseamnă #Dialog, UE înseamnă #Împreună.
Impresionat domnul președinte, i se vedea o picătură de ulei în colțul ochiului. Însă odată venit acasă ne-a spus: „Planul pentru fondurile europene pe șapte ani este aproape finalizat“.
Adică vorbim de planul făcut de el cu un guvern fără majoritate în Parlament, un guvern votat de multe lături traseiste, un guvern care pute a securism și dacă ți-a dispărut mirosul ca lu’ Esca. Un plan pe șapte ani făcut cu Orban, cu Grindă, cu Violeta Alexandru sau cu oameni de la Cotroceni, cine știe.
Ideea e că planul pe șapte ani pentru România îl face președintele undeva, cu cineva, nu știm cu cine, apoi se aplică. Nu se votează, nu se discută, absolut nimic.
De ce acest plan pe șapte ani ar fi și al unui guvern care nu e PNL, de peste, să zicem, doi ani de zile? Sau chiar din toamnă.
De ce și l-ar asuma și altcineva decât Iohannis și acei băieți care l-au făcut și pe care nu-i știm?
De ce nu și-ar băga picioarele în el de plan un alt guvern, din moment ce nu și l-a însușit prin nimic?
Ne place s-o ardem cu solidaritate, dialog, împreună la selfie-uri de la Bruxelles, apoi, acasă, ne închidem într-o debara cu trei oameni și o jumătate de creier și facem viitorul.
Hei, dar Barna, USR-PLUS, Dacian Cioloș, unde sunt ei? E tăcere, liniște, pace, adie democrația cum adia Dumnezeu la începuturi pe deasupra apelor întunecate.
Amuzant este că acum vom facem alegeri. Pentru ce?
Moules, crevettes, crabes, huîtres et autres coquillages ou crustacés sont riches en nutriments bons pour la santé. On fait le point sur les nombreux bienfaits de ces délicieux fruits de mer.
Stars de nos assiettes à toutes les saisons, en plus d’être savoureux les coquillages et crustacés ont beaucoup à nous apporter. Retour sur leurs vertus nutritionnelles.
Faire le plein de protéines et d'oméga-3 tout en gardant la ligne
Les coquillages et les crustacés ne contiennent qu'une très faible concentration de lipides (graisses) et de glucides (sucres). Ils sont par conséquent peu caloriques, en faisant des alliés de choix pour retrouver ou garder la ligne. Des alliés d'autant plus précieux qu'ils contiennent aussi beaucoup de protéines animales. Ces dernières sont notamment indispensables au fonctionnement et au développement de nos muscles.
À titre d'exemple, 100 g de chair de palourdes apportent 15,6 g de protéines à l'organisme pour seulement 0,5 g de lipides et 1,5 g de glucides. De plus, les lipides des coquillages et crustacés sont en grande partie constitués d'acides gras oméga-3. Ces acides gras essentiels luttent contre l'excès de cholestérol et préviennent les maladies cardiovasculaires.
Un cocktail de vitamines
Les coquillages et les crustacés contiennent une grande quantité de vitamines différentes. Vitamine A, vitamine B, vitamine C, vitamine D et E se côtoient pour le plus grand plaisir de nos papilles et de notre métabolisme.
Bien évidemment, cette teneur en vitamines peut différer d'une espèce à l'autre, mais globalement, les coquillages et les crustacés sont surtout réputés pour leur concentration exceptionnelle en vitamine B12 (cobalamine). Étant impliquée dans la synthèse des globules rouges, cette vitamine aide à combattre l'anémie. Les vitamines B3 (ou PP), B6 et B9, toutes trois très importantes pour l'organisme, sont également bien représentées parmi les coquillages et crustacés.
Une teneur exceptionnelle en sels minéraux et en oligo-éléments
La quantité de sels minéraux et d'oligo-éléments contenus dans les coquillages et les crustacés est impressionnante.
Par exemple, 100 g de chair de moules suffisent à couvrir : 100 % des apports journaliers recommandés (AJR) en sélénium (puissant antioxydant), 80 % des AJR en fer (impliqué dans la synthèse des globules rouges), 40 % des AJR en phosphore (bon pour les dents, les os et le cerveau) et 25 % des AJR en zinc (antioxydant bon pour la peau)
Planul dement al lui Ciolacu pentru castigarea alegerilor. Darama Guvernul si imediat mareste pensiile cu 40% si dubleaza alocatiile
Presedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a promis miercuri, raspunzand unui pesedist pe Facebook, ca va instala un nou guvern dupa motiunea de cenzura care va mari pensiile cu 40% din luna decembrie. Numeroase institutii independente au avertizat ca o astfel de marire va arunca in aer economia Romaniei.
„Guvernul Orban este complet lipsit de credibilitate. Nu a fost in stare sa construiasca un parteneriat cu romanii. Au chefuit, au baut, au fumat si au facut reuniuni electorale in timp ce le spuneau oamenilor sa respecte regulile. Acum trebuie sa dea explicatii. Si apoi sa plece!", a scris Ciolacu pe Facebook.
Ulterior, a mentionat ca „acest guvern preocupat doar de furturi si pus clientela pe functii va pleca foarte curand acasa!".
La solicitarea unui pesedist ca noul guvern sa dubleze alocatiile si sa mareasca pensiile cu 40%, Ciolacu a raspuns: „Exact asa se va intampla".
Premierul Orban a declarat recent ca majorarea cu 40% a pensiilor „nu poate fi sustinuta financiar pentru ca ea genereaza un pericol grav pentru echilibrul bugetar al Romaniei".
„Majorarea cu 40% ar fi fost foarte greu de facut chiar in conditiile in care eram intr-o situatie economica favorabila, asa cum aratau datele la inceputul anului, atunci cand am adoptat bugetul. Suntem intr-o criza economica, suntem intr-o criza care a afectat atat veniturile la bugetul de pensii, cat si veniturile bugetului de stat. Se vede limpede ca majorarea cu 40% este o majorare care nu poate fi sustinuta financiar pentru ca ea genereaza un pericol grav pentru echilibrul bugetar al Romaniei, riscand sa afecteze capacitatea Romaniei de a face fata tuturor platilor. Vom creste pensiile, procentul nu il voi prezenta public decat atunci cand vom avea finalizate toate aceste evaluari, analize", a spus premierul in iunie la Romania TV.
Orban a precizat ca Romania nu isi permite nici dublarea alocatiilor pentru copii, care ar presupune un efort bugetar de 7 miliarde de lei.
„Vom cauta o solutie. Nu ne putem permite dublarea alocatiilor. Este a doua dublare care este facuta, dupa cea din martie in dezbaterea bugetului 2019. Sigur ca vom da o garantie privind dublarea alocatiilor, dar va trebui sa gandim un calendar de crestere. Dublarea alocatiilor genereaza cheltuieli de aproximativ 7 miliarde de lei la nivel bugetar, sunt foarte greu de suportat aceste cresteri", a mai spus Ludovic Orban.
VIDEO Cel mai scump pod peste Dunăre creşte. „E fantastic ce se întâmplă“
Leopold Balaes, un operator video din Tulcea, urmăreşte îndeaproape mersul şantierului de la podul peste Dunăre, ce se ridică între Jijila-Tulcea şi Brăila.
Imaginile din dronă surprind lucrările şi evoluţia proiectului pe care oamenii din zonă şi cei care tranzitează Moldova-Muntenia-Dobrogea îl cereau de multă vreme.
Oamenii salută veştile de pe şantier:
„Absolut fantastic ce se întâmplă. Mulţumim de filmare, abia o aşteptam“
„O filmare foarte bună. Mulţumim că ne ţineţi la curent cu stadiul acestei lucrări de anvergură“
„Elocventă filmarea, mai avansaţi la blocul piloni NV, blocurile de ancorare sunt în urmă tare, aici unde volumul de execuţie este mai mare. E lucru mare dacă la anul pe vremea asta vor fi înălţaţi pilonii. Apoi începe perioada de muncă cea mai anevoioasă cu întinderea cablurilor şi montarea tablierelor“
Cineva care întreabă „unde începe podul la Brăila“ primeşte lămuriri: „De la plaja pescarilor lipoveni. Lângă Staţia de Epurare a Apelor Uzate“
Şantierul la noul pod peste Dunăre a început în ultimele zile ale anului 2018, prin pregătirea terenului unde au fost amplasate picioarele de pod.
Podul care va lega Moldova şi Muntenia de Dobrogea va costa circa 500 milioane de euro. Va fi cel mai scump pod din istoria României şi al doilea proiect de infrastructură, ca valoare, de pe tot cursul Dunării (după Porţile de Fier).
Podul va uni judeţele Brăila-Galaţi de Tulcea, în zona Jijila, şi ar urma să fie inaugurat în 2021. Proiectul presupune amenajarea, în total, a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri vor fi pe teritoriul judeţului Tulcea.
Sursa Youtube / Leopold Balaes
Deasupra Dunării va fi o porţiune de 2 kilometri de pod. În rest vor fi viaducte, drumuri de legătură, intersecţii giratorii, plus 33 de poduri, podeţe şi pasaje. Pe malul Tulcei va exista şi o staţie automată de taxare.
Actualmente, orice drum la Galaţi sau Brăila implică trecerea Dunării cu bacul, ceea ce ridică durata călătoriei la o oră şi jumătate pentru 20 kilometri, dacă eşti norocos.
Lungimea totală a traseului „Podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila“, cum este numită lucrarea de utilitate publică de interes naţional, este de 23,413 kilometri. Acesta este împărţit în două secţiuni: drumul principal Brăila-Jijila şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin. Pe ambele secţiuni de drum, viteza maximă permisă va fi de 80 km/h.
Drumul principal Brăila-Jijila are o lungime de 19,095 kilometri, cu 4 giratorii şi 1 nod rutier. Până la km 7+940 va avea 2 benzi de circulaţie pe fiecare sens, iar de acolo - câte una pe sens. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin are o lungime de 4,328 kilometri şi are o bandă de circulaţie pe fiecare sens, cu 2 intersecţii.
Podul suspendat va fi poziţionat pe drumul principal Brăila-Jijila, între km 4+596,10 şi km 6+570,52, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (măsurat de la Sulina).
Lungimea sa totală va fi de aproape 2 kilometri, mai exact 1.974,30 metri. Dintre aceştia, 489,65 metri reprezintă deschiderea laterală pe malul dinspre Brăila, iar 364,65 metri - cea de pe malul dinspre Tulcea.
De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces, fiecare în lungime de 110 metri. Podul suspendat va avea o înălţime de cel puţin 38 metri de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării. Lăţimea totală a podului suspendat va fi de 31,70 metri.
Calea pe pod va avea 22,00 metri, fiind alcătuită din 4 benzi de circulaţie de 3,50 m lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3,00 metri. Acestora li se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,80 metri fiecare. Blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. Contractul de proiectare şi execuţie a fost atribuit asocierii dintre firmele Astaldi SpA (Italia) şi IHI Infrastructure Systems Co. Ltd (Japonia).
În Jijila şi Garvăn, proprietăţile au încă un preţ scăzut. Loturi de teren de 1.000 metri pătraţi s-au vândut cu 6.000 euro, iar teren mai mult (1.250 mp) cu o casă bătrânească pe el costă cam 17.000 euro. Deocamdată, „suburbia“ Jijila nu are decât gaze şi apă, dar sunt proiecte depuse pentru canalizare şi asfalt în toată comuna.
Primarul din Jijila, comuna tulceană unde va ateriza podul suspendat peste Dunăre, speră în dezvoltarea comunei sale odată cu terminarea podului. Comuna Jijila are două sate în componenţă - Jijila şi Garvăn, cu o populaţie totală de 5.600 locuitori. Costică Deacu, inginer silvic de profesie, spune că Jijila este foarte promiţătoare pentru cei care vor să se stabilească aici.
„Zona este pitorească şi deosebit de frumoasă, cu vestigii arheologice şi posibilitatea de a face turism, pescuit şi agricultură. Lângă noi este Parcul Naţional Munţii Măcinului, unde se găsesc cei mai vechi munţi din România - Munţii Hercinici. Pe teritoriul nostru se află cetatea Dinogeţia şi urme ale diferitor civilizaţii antice. Până la Brăila şi Galaţi vom face doar 10-20 minute pe pod, aşa că argumente sunt destule pentru ca orăşenii sătui de aglomeraţie să vrea să se retragă în “, arată primarul Costică Deacu.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a transmis în teritoriu decizia de expropriere din 8 ianuarie 2019 pentru imobilele proprietate privată aflate pe coridorul lucrării. Un număr de 400 persoane (fizice şi juridice), proprietari de teren intravilan şi extravilan, în special arabil, din localităţile Brăila, Vădeni (judeţul Brăila), Smârdan sau Jijila (judeţul Tulcea), vor fi despăgubite de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, cu suma totală de 10.348.064 lei, pentru o suprafaţă totală de 642.293 mp teren.
Şantierul demarat la sfârşitul anului 2018 au început cu defrişarea locului unde vor fi amplasate picioarele podului de pe malul dobrogean, apoi a venit rândul arheologilor să intre pe teren. Aceştia au scos la iveală morminte şi obiecte aparţinând unor culturi străvechi, iar vestigiile vor fi păstrate la Muzeul de Istorie şi Arheologie de la Tulcea.
„Cele mai vechi vestigii pot fi legate de o necropolă plană de inhumaţie datată probabil în perioada timpurie a epocii bronzului. Defuncţii au fost depuşi în poziţie chircită, deasupra lor fiind presărat din abundenţă ocru“, a descris anterior arheologul Sorin Ailincăi, directorul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ (ICEM) Tulcea.
Tot din epoca bronzului datează câteva amenajări atribuite culturilor Noua sau Coslogeni (sec. XVI-XI î.Hr.). Cea mai mare parte a vestigiilor descoperite datează însă din perioada romană timpurie (sec. I d.Hr.). „Acestei secvenţe cronologice îi sunt atribuite atât locuinţe de tip bordei, cât şi multe gropi - unele de dimensiuni impresionante (adâncimi de peste 3 m) în care au fost descoperite şi schelete de animale mari (cornute mari, cai) aflate în conexiune anatomică“, explică specialistul tulcean.
Dunărea se îngustează la Smârdan, vecinul Jijilei, unde funcţionează bacul. Acesta va rămâne să deservească locuitorii pentru care podul va fi prea îndepărtat. Smârdan este cunoscut pentru semnificaţia sa istorică: pe aici a intrat Armata Română în Dobrogea, la 14 noiembrie 1878, când a preluat provincia fostă otomană în administrare românească. Smârdan se numea pe atunci Ghecet („vad“, în turcă), iar Carol I a urmărit traversarea privind de pe malul celălalt. Când trupele au ajuns în siguranţă în Dobrogea şi au constatat că populaţia îi aşteaptă cu braţele deschise, suveranul României a trecut şi el Dunărea, păşind la Ghecet.
14 Noiembrie 1878. Trecerea Dunării spre Ghecet (Smârdanul de azi), în Dobrogea Sursa wikipedia.org
