Români patrioți

Iară  și Iară  lângă biblioteca înțesată cu multe cărți,  izvorul minții noastre.

O tastatură  s-a defectat. Chinezării de duzină. 

M-au invadat chinezii. Încerc să ies din sfera lor de acțiune.  Mulți compatrioți  sunt târâți prin tribunale. Vezi cazul Călin. Procese politice pe bandă rulantă.  Liber-schimbiștii ii vezi la tot pasul.

Arunc telefonul și tableta. Caut o carte despre perioada interbelică.  Dau de călătoriile  lui Borza. Citesc prefața din nou, cu multă  vreme în urmă o devorasem dar nu-mi mai aduceam aminte mare lucru. 

The statues of the botanic garden

The botanic garden has an important collection of statues created by various sculptors, in various times of its development.

The statue of professor Alexandru Borza was created in 1977 by the sculptor Virgil Fulicea (1907-1979). One of the most important scientific works in Romanian botany is linked to the name of the founder of Cluj Botanic Garden, the beginnings of the Romanian phytosociology, as well as the initiation of the first nature conservation projects in our country and the establishment of the first nature reserves and national parks.

The bust statue of professor Alexandru Borza was created in 1973

Ce oameni în perioada interbelică!

Mișcarea de ocrotire a naturii din România și fondarea primelor parcuri naționale se leagă direct de activitatea vizionară a acestor mari naturaliști și biologi români. Ei au pus bazele legislative, științifice și instituționale ale protecției mediului în secolul XX.

1. Alexandru Borza (1887–1971)

• Contribuție principală: Este considerat părintele ocrotirii naturii din România și fondatorul fitosociologiei românești.
• Activitate și realizări:
  • Pionierat legislativ: A fost inițiatorul primului Congres al Naturaliștilor din România (Cluj, 1928), unde a propus votarea legii pentru protecția naturii și fondarea ariilor protejate.
  • Cadrul instituțional: A contribuit decisiv la promulgarea Primei Legi pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (1930) și la înființarea Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, al cărei secretar și promotor a fost.
  • Parcul Național Retezat: A fost principalul inițiator al fondării primului parc național din România – Parcul Național Retezat (1935), menit să protejeze flora relictă, fauna și relieful glaciar unic.
  • Proiecte botanice: Fondator al Grădinii Botanice din Cluj-Napoca (care îi poartă numele) și al Rezervației Botanice Fânațele Clujului.

2. Emil Racoviță (1868–1947)

• Contribuție principală: Savant de talie mondială, fondator al biospeologiei și promotor al conservării patrimoniului subteran și ecologic.
• Activitate și realizări:
  • Ocrotirea peșterilor și mediilor carstice: A militat pentru protejarea peșterilor și a faunei troglobie din România, punând bazele primului Institut de Speologie din lume (Cluj, 1920).
  • Lobby pentru protecția naturii: A sprijinit activ inițiativele lui Alexandru Borza în cadrul Academiei Române, folosindu-și autoritatea științifică internațională pentru a susține crearea de rezervații naturale și parcuri naționale.
  • Ecoluție și bio-etică: A promovat o viziune etică asupra naturii, considerând că degradarea mediului este o dovadă de regres civilizațional.

3. Aristide Bălăcescu / Ion Bâznoșanu (Ion C. Băcescu / Ion Bâznoșanu)

Notă: În literatura de specialitate privind ecologia și protecția naturii, numele apare sub referința ecologilor și zoologilor din perioada interbelică și postbelică (Aristide Bălăcescu, Ion Bâznoșanu sau Mihai Băcescu).

• Contribuție principală: Dezvoltarea zoologiei aplicate, a limnologiei și protejării faunei limnice și terestre din rezervațiile românești.
• Activitate și realizări:
  • Cercetări faunistice: A contribuit la inventarierea și cartografierea faunei din viitoarele arii protejate (Carpați, Delta Dunării).
  • Educație ecologică: A susținut introducerea noțiunilor de ocrotire a faunei în învățământul universitar și gimnazial, susținând că protecția monumentelor naturii nu este posibilă fără studii zoologice riguroase pe teren.

4. Nicolae Botnariuc (1915–2011)

• Contribuție principală: Academician, biolog și ecolog de marcă, fondator al școlii românești de ecologie sistemică.
• Activitate și realizări:
  • Conducerea Comisiei Monumentelor Naturii: A condus timp de decenii Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) din cadrul Academiei Române, continuând munca lui Borza.
  • Ecologie sistemică și Deltei Dunării: A fundamentat concepte moderne de protecție a ecosimtemelor acvatice și a fost unul dintre susținătorii fundamentării științifice a Rezervației Biosferei Delta Dunării.
  • Cadru teoretic: A publicat lucrări fundamentale (Genetica și evoluționismul, Biologie generală, Evoluția sistemelor biologice supraindividuale), promovând trecerea de la protejarea unor specii izolate (monumente ale naturii) la protecția ecosistemelor în ansamblul lor.

Sinteză privind evoluția protecției naturii în România

Etapă / Savant	Contribuție cheie	Rezultat emblematic
A. Borza & E. Racoviță	Fondarea mișcării de conservare & cadrul legal	Legea din 1930, Parcul Național Retezat (1935)
I. Bâznoșanu & contemporanii	Fundamentarea zoologică și hidrobiologică	Studiul faunei alpine și al apelor dulci
N. Botnariuc	Trecerea la ecologia sistemică & conservarea ecosistemelor	Extinderea rețelei de rezervații, studii pentru Delta Dunării