Am venit 1966 în Râmnic din Ardeal unde pentru o perioadă lungă se refugiaseră părinții mei din zona de sud a județului Vâlcea. Au lucrat la o fabrică de armament, din Cugir.
Dorul de casă i-a îndemnat să-și caute sălaș în orășelul pensionarilor,
recunoscut pe plan național prin curățenie și liniște. Au achiziționat în nordul orașului pe o străduță cu un nume de rezonanță al lanțurilor muntoase românești o casă veche care avea peste o sută de ani. Era foarte aproape de frizeria lui Chichi despre care scrie un coleg, Cichirdan. Căsuța rezistă și azi ascunsă printre cioporul de vile somptuoase.
Poe mi-a fost coleg de clasă, a IX-a. Ulterior mi-a fost vecin de cartier, în București, până la moartea sa prematură. Tare m-au încântat cuvintele lui Cichirdan, basarabeanul, refugiat din Basarabia împreună cu familia lui în Râmnic, din cartea sa, Orașul de carton:
"Orașul acesta, o așezare pe încrucișarea de ape: Olt și Râb-nic. Când acestea se umflau, nu mai rămânea aproape nimic, decât partea de piatră care începea pe linia paralelă cu răsăritul - tangenta zidului de la parcul cu statuile succesive ale lui Maxim Gorki, Mircea cel Bătrân, acum și chiciul lui George Țărnea pe fostul loc al lui I.G. Duca... Zona cuprinsă între această linie și dealul Capela, cu alte cuvinte, era cât o cetate, nu măsura pe această direcție mai mult de două - trei sute de
metri. Râbnicul, care vine de la Olănești, o mărginea la sud, și
fosta Vale a Episcopiei, la nord.
- Ți-aduci aminte de strada pe care stăteam? V.I.Lenin!...îmi spuse Poe - Poetul - prietenul meu din clasa a cincea; el, pui de oltean bine făcut, cu tată de doi metri și posesor de motocicletă IJ - cu ataș; și cu acordeon, el, Poe, în gazdă la Coana Anica lângă Frizeria lui Chichi, trei case peste drum mai la vale de casa lui Vasile Vlad în care stăteam eu cu chirie.
- Strada, continuă Poe, care era pavată cu piatră cubică de bazalt vânăt spre albastru; îți amintești, cum înainte de ora cinci dimineața măturătorii terminau de curățat strada și apoi trecea cisterna cu apă și o spăla!...cum se reflectau în ea stelele la ultimul lor scăpătat și cum se înroșea orizontul și începeau să cânte cocoșii chiar cu o oră - două mai devreme de sunetul de sirenă al fabricii de placaj, prima construită în acest oraș al pensionarilor cu șapte mii de locuitori?
- Care șapte mii? Nu vezi ce zic istoricii ăștia, astăzi, că statisticile oficiale (!) arată că orașul avea în o mie nouă sute trei-zeci, treizeci de mii de locuitori!? La fel și în o mie nouă sute șaizeci și nouă! Păi gogomanii, nu știu că Clujul avea atunci
treizeci de mii de locuitori? Păi se compara Clujul cu urbea noastră? Ei nu știu că eu stam la numărul două sute nouăzeci și opt și la cimitir ajungea numărul trei sute șaizeci? Cu alte cu-vinte „Lenin” era cea mai lungă stradă a orașului și pe ea trăiau, în o mie nouăsute șaizeci și nouă, trei sute șaizeci de fa-milii; să zicem că fiecare familie avea trei copii (doar noi, cei dintr-un tată și-o mamă eram cinci, poate și singurii), de unde rezultă un total de o mie optzeci de suflete. Dumnezeul din Biblie nu-i suferă pe istoricii ăștia, oameni de știință, care nu-mără locuitorii…Înseamnă că în o mie nouă sute treizeci exis-tau echivalentul a treizeci de străzi de mărimea străzii Traian?
Na! chiar V. I. Lenin? căci numărul de case între o mie nouă sute treizeci și o mie nouă sute șaptezeci a fost același! De ce crezi că-i spunea orașul pensionarilor? Fiindcă avea puțini locuitori și majoritatea erau în vârstă! Majoritatea străzilor
actual perpendiculare pe strada Traian aproape că nici nu e-xistau în o mie nouă sute douăzeci! Dacă erau nouă - zece și mult mai mici decât Traian, și, care, până la Sibiu ținea malul Oltului și la fel, altă stradă, cea care merge la Olănești și care
ține malul Râbnicului…
- Nici vorbă, orașul nu avea mai mult de șapte-opt mii de lo-cuitori spuse mai convins, Poe.
Un coleg de clasă și u prieten, geologul Oprescu mi-a atras atenția cu un articol din Fanatik:
https://www.fanatik.ro/cel-mai-curat-oras-din-romania-se-afla-intr-o-zona-spectaculoasa-e-inconjurat-de-statiuni-de-top-si-are-un-super-potential-turistic-urias-21046791
https://youtu.be/7xtxwy6d0QI?si=UdxdJinLVSX5J7UX
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu