Datoria externă totală a scăzut cu 1,63 miliarde de euro în ianuarie. Investiţiile străine directe au scăzut la 543 milioane euro
În luna ianuarie 2025 deficitul contului curent al balanţei de plăţi a urcat la 1,64 miliarde de euro (de la 1,42 miliarde de euro în luna ianuarie 2024), arată datele publicate luni de Banca Națională. Turismul a avut un sold negativ de 416 milioane de euro în vreme ce transporturile și serviciile de IT&C au avut excedent de 840 milioane de euro.
Investiţiile străine directe au coborât la 543 milioane euro (comparativ cu 1,14 miliarde euro în luna ianuarie 2024), din care creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -38 milioane euro.
De asemenea, comunicatul BNR de luni mai precizează că în luna ianuarie 2025, datoria externă totală a scăzut cu 1,63 miliarde de euro, ajungând la 201,94 miliarde de euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 8,8% în luna ianuarie 2025, comparativ cu 16,5% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 ianuarie 2025 a fost de 5,9 luni, în comparație cu 5,8 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2025 a fost de 98,6%, comparativ cu 100,3% la 31 decembrie 2024.
**Deficitul contului curent în balanța de plăți: semnificație și implicații**
1. **Definiții cheie:**
- **Deficitul contului curent**: Situație în care o țară cheltuiește mai mult pe importuri de bunuri, servicii, venituri (ex: dividende) și transferuri (ex: remitențe) decât câștigă din exporturi și alte fluxuri externe.
- **Balanța de plăți**: Registrul tuturor tranzacțiilor economice internaționale ale unei țări, inclusiv contul curent, contul de capital și contul financiar.
2. **Cauze ale deficitului contului curent:**
- **Consum intern ridicat**: Creșterea importurilor datorită cererii interne.
- **Competitivitate redusă**: Exporturi slabe din cauza prețurilor sau calității.
- **Dependență de capital străin**: Finanțarea deficitului prin împrumuturi sau investiții străine.
- **Curs de schimb favorabil importurilor**: Monedă puternică care stimulează importurile.
3. **Semnificație și implicații:**
- **Vulnerabilitate externă**: Deficitul persistent poate conduce la dependență de fluxurile de capital străin. Retragerea acestora poate provoca crize (ex: Criza Asiatică din 1997).
- **Efecte asupra monedei**: Presiune descendentă pe cursul de schimb (moneda se depreciază), afectând inflația și costurile împrumuturilor externe.
- **Datorie externă**: Deficitul finanțat prin împrumuturi crește datoria națională, riscând insolvența.
- **Semnal economic mixt**: Poate indica investiții productive (ex: SUA, care atrage capital străin) sau slabiciuni structurale (ex: deficit comercial cronicoase).
4. **Perspective economice:**
- **Teoria echilibrului**: Un deficit este sustenabil dacă finanțat de investiții străine pe termen lung (ex: infrastructură).
- **Semn de alarmă**: Deficitul mare + lipsă de încredere în economie poate declanșa speculații și crize de valutară.
5. **Exemple practice:**
- **SUA**: Are deficit curent persistent (datorită cererii interne și rolului dolarului ca monedă de rezervă), compensat prin atragerea de investiții străine.
- **Grecia (pre-criză)**: Deficitul a condus la criza datoriei suverane în 2010, din cauza dependenței de împrumuturi.
6. **Măsuri de corecție:**
- **Politici de stimulare a exporturilor**: Devalorizare monetară, subvenții.
- **Reducerea consumului intern**: Politici fiscale restrictive.
- **Atragerea investițiilor străine directe**: Pentru a compensa deficitul cu capital stabil.
**Concluzie**: Un deficit al contului curent nu este în sine negativ, dar contextul contează. Este semnificativ în evaluarea sustenabilității economice, a riscurilor externe și a politicilor necesare pentru echilibru. Monitorizarea sa este crucială pentru stabilitatea macroeconomică.
**Datoria externă** reprezintă totalitatea obligațiilor financiare ale unei țări față de creditori străini, inclusiv împrumuturi guvernamentale, corporate sau ale băncilor centrale, care trebuie rambursate în valută sau resurse externe. Este un indicator cheie al vulnerabilității economice a unei țări și este strâns legată de deficitul contului curent, deoarece finanțarea deficitului prin împrumuturi străine crește datoria externă.
---
### **1. Definiție și componente**
- **Datorie externă brută**: Totalul datoriilor unei țări față de non-reședinți (guverne, instituții internaționale, bănci străine, investitori).
- **Datorie externă netă**: Datoria brută minus activele financiare deținute de țară în străinătate (ex: rezerve valutare, investiții externe).
- **Componente principale**:
- Datoria guvernamentală (suverană): Contractată de stat (ex: împrumuturi de la FMI, Eurobonduri).
- Datoria privată: Contractată de companii sau bănci (ex: credite bancare internaționale, obligațiuni corporative).
---
### **2. Cauze ale creșterii datoriei externe**
- **Finanțarea deficitului contului curent**: Importuri > exporturi, acoperite prin împrumuturi străine.
- **Crize economice**: Nevoia de finanțare externă în perioade de recesiune sau șocuri (ex: pandemie, război).
- **Deprecierea monedei naționale**: Crește valoarea datoriei externe în monedă locală (dacă datoria este în valută).
- **Politici fiscale expansive**: Guvernele împrumută din străinătate pentru a acoperi deficitul bugetar.
- **Atragerea de investiții străine cu datorie**: Companiile locale se îndatorează pe piețele internaționale.
---
### **3. Implicații și riscuri**
- **Risc de insolvență**: Dacă țara nu poate genera suficiente venituri în valută (ex: exporturi) pentru rambursare.
- **Vulnerabilitate la șocuri externe**: Creșterea ratelor de dobândă globale sau deprecierea monedei pot face rambursarea imposibilă (ex: **Criza datoriei latino-americane** în anii '80).
- **Presiuni asupra politicilor economice**:
- Austeritate forțată (tăieri bugetare, impozite mari) pentru a economisi valută.
- Pierderea suveranității: Programe de salvare (ex: FMI) impun reforme dure (ex: Grecia în 2010-2015).
- **Efecte asupra creșterii economice**: Resursele alocate rambursării datoriei reduc investițiile în educație, infrastructură sau sănătate.
---
### **4. Măsuri de gestionare a datoriei externe**
1. **Restructurarea datoriei**: Renegocierea termenilor (prelungire scadențe, reducere dobânzi) cu creditori (ex: **Argentina în 2005 și 2020**).
2. **Îmbunătățirea exporturilor**: Creșterea veniturilor în valută prin stimularea sectoarelor competitive.
3. **Consolidarea fiscală**: Reducerea deficitului bugetar pentru a limita necesarul de împrumut.
4. **Atragerea de investiții străine directe (ISD)**: Capitalul străin pe termen lung reduce dependența de datorie.
5. **Acorduri cu instituții internaționale**: Programe de susținere de la FMI sau Banca Mondială (cu condiții de reformă).
---
### **5. Exemple istorice**
- **Grecia (Criza datoriei suverane, 2010)**: Datoria externă a depășit 180% din PIB, forțând țara să accepte austeritate și restructurări duri.
- **Sri Lanka (2022)**: Default suveran din cauza incapacității de a rambursa datoria externă, provocând colaps economic.
- **Statele Unite**: Datoria externă brută este mare (peste 150% din PIB), dar este compensată de puterea economică și rolul dolarului ca monedă de rezervă.
---
### **6. Când este datoria externă sustenabilă?**
- **Raport datorie/PIB**: Sub 60% este considerat gestionabil (conform regulii UE), dar depinde de context.
- **Capacitatea de generare de valută**: Exporturi puternice sau rezerve valutare mari (ex: China).
- **Încrederea investitorilor**: Țări cu monedă de rezervă (ex: SUA, Japonia) pot avea datorii mari fără risc imediat.
---
### **Concluzie**
Datoria externă nu este inherent negativă (ex: finanțează investiții productive), dar devine riscantă când:
- Crește prea rapid,
- Este utilizată pentru consum sau speculație,
- Nu este susținută de o economie competitivă.
Monitorizarea raportului datorie/export și a accesului la piețele financiare este esențială pentru evitarea crizei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu