Puțin câte puțin frunzele moarte, căzute din pomii ce stau ca niște străjeri în fața casei, au fost strânse și cărate pe drumul dintre vii în livada de nuci. Un corcoduș și un prun, cu vârste de peste o jumătate de secol, au fost făcuți țăndări și puse la uscat. Nu o să mai cumpăr lemne de foc anul acesta. Livada îmi asigură necesarul de combustibil pentru iarna '25/'26.
Anii vin, anii trec, noi înțelepțim!
Trebuie să vă zic câteva vorbe de duh:
La orice masă repetați:
"Doresc sănătate de fier și s-o am!"
Asta-i din seria:
Ce gândești, ăla ești.
Ce mănânci, ăla ești.
Ești bătrân sau tânăr pe cât crezi că ești.
Ș.a.m.d.
Astea-s din trucurile mele învățate din cărți precum ale doctorului Norman W. Walker, un englez stabilit în America. Este cunoscut pentru multiplele cărți scrise , în special în domeniul nutriției. Am descărcat in grupul meu una dintre ele:
https://www.facebook.com/share/g/1BrDioCR8z/
Apropo, uitai să vă zic. Făcu Cornelia, nevastă-mea, un oloi de ciorbă de spanac, din producția vecinului nostru, Cristy, dreasă ca într-o mănăstire ortodoxă pentru viețuitori cu jumări de porc și zdrențe de ou.
La ora prânzului strachinii aburinde cu așa ciorbă deasă, altoii vreo doi-trei chilii și două - trei cinzeci, țoiuri din țuica noastră cu o vechime de peste cinci ani.
Am repetat în gând zicerile de mai sus și am vărsat câteva picături în amintirea prietenul nostru, Marian Țurlea,- Odihnească-se în pace!-și țuicuța lui îndesată în rezervoare de inox.
Noapte bună!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu