Bravo, dragilor!
Mi-ați uns rănile din suflet.
Expatriatul din R.F.G. ( Refugiat în Fundul Grădinii)
20 februarie , 2025 12.50 hrs
DE CE S-AU COMPROMIS SERVICIILE NOASTRE DE INFORMAȚII ?
Prima tentație de a da un răspuns ar fi aceea care le-ar veni în minte multor persoane neavizate și ar suna așa : - De proști ! Oamenii mai simpli din popor ar da o replică de genul : Greu la deal cu boii mici !
Dar problema capabilității și a serviciului onorabil în slujba țării nu este atât de simplă dacă vrei să o analizezi competent și articulat. Întrebarea din titlu nu este urmarea unei năzbâtii trăsnită din senin în capul cuiva ci o consecință a implicării nefericite a cel puțin două dintre prea multele servicii de informații ale României în lovitura de stat din 6 decembrie 2024.
Este evident pentru toată lumea că rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale a fost surprinzător pentru multă lume dar devastator și umilitor pentru clasa politică dominantă aflată la putere. În mod sigur liderii coaliției de guvernare și fostul președinte și-au pus întrebări ce le-au chinuit mințile imediat după publicarea rezultatului primului tur : - Cum domnule un Nimeni să ajungă să ne strice socotelile ? Care să fie explicația ? Ce se ascunde sub această surpriză enormă ? Și bineînțeles că șmecherii sicofanți din pleiada de consilieri lingători de blide de pe lângă cele două palate , au găsit-o rapid dornici să le limpezească mințile răvășite ale celor doi ocupanți impostori ai scaunelor aurite de la Victoria și Cotroceni. TIck Tok și propaganda rusească ! Rușii și-au băgat coada în alegeri și și-au promovat rusofilul său, Călin Georgescu ! Rusia este răul cel mare și acesta este rezultatul acțiunilor sale împotriva României !
O explicație pe cât de absurdă și stupidă pe atât de comodă pentru cei de la putere. Nu situația dezastruoasă din economie și finanțe, nu criza economică prelungită, nu sărăcirea tot mai adâncă a populației, nu dezmățul furturilor din resursele țării, nu corupția endemică a clasei politice și a aparatului de stat ! Nimic din toate astea și care au adus electoratul român masiv într-o stare de nemulțumire explozivă,. Doar rușii și Rusia ! Nu noi suntem de vină ci Rusia !
În fața unei catastrofe electorale și în perspectiva aproape sigură a câștigării turului doi de către C .Georgescu, îmboldiți în mod cert și de cercurile elitiste de la UE, panicate de amenințarea tot mai evidentă și răspândită a valului suveranist, guvernarea Ciolacu-Iohannis a simțit nevoia unei contralovituri. În acest punct crucial s-a născut ideea convocării unui CSAT în care serviciile să furnizeze un motiv , un pretext suficient de grav ce trebuia să impună măsuri extreme. În acest mod ticălos s-a acționat obligând SRI ȘI SIE să producă ” dovezile ” implicării Rusiei în alegerile din România. Dar ce să produci atunci când n-ai nimic concret( pentru că ori nu te pricepi să lucrezi informativ ori nu există nimic care să merite interes), este întrebarea logică ce o poate pune și un copil ? Urmarea a fost că ambele servicii , recte conducerile lor , în loc să declare adevărul și eventual să-și depună demisiile, s-au conformat slugarnic și au produs niște informări dubioase, lipsite de valoare, pline de banalități și truisme, un fel de moși pe groși cum se spune pe românește ! Autoconvinși de propria fantasmagorie membrii CSAT înspăimântați de pierderea puterii au ordonat Curții Constitu-ționale să declare anularea rezultaelor alegerilor sub motiv de ” ingerințe ale unor factori statali externi ” !
Aici ne aflăm în descrierea celei mai mare nebunii și prostii comise de o guvernare după 1989, ce a bulversat opinia publică europeană dar și mondială, dacă adăugăm și poziția recentă a noii adminis-trații a,mericane.
Fără a arunca integral vina producerii și a consecințelor acestei veritabile ” lovituri de stat din decembrie 2024, asupra celor două servicii principale de informații, trebuie să remarcăm că din nefericire, neprofesionalism și amatorism ele au colaborat conștient sau nu la o mare și gravă încălcare nu doar a statutului lor ci și a democrației, lucru ce va atârna decisiv și pe termen îndelungat asupra prestigiului lor.
Despre serviciile noastre de informații s-a discutat întens și îndelungat în mediile sociale și politice și s-au făcut nenumărate analize și evaluări, care au luat în calcul toate aspectele activităților desfășurate precum și utilitatea lor în ansamblu. Este cert că frecvent s-a abordat multitudinea acestora, atribuțiile lor ce s-au suprapus uneori inacceptabil, bugetele lor tot mai ridicate de-alungul celor 35 de ani, dar cel mai mult s-a criticat ingerința gravă acestora în domeniul politic, al justiției și al politicilor guvernamen-tale. Privind în mod critic evoluția acestor servicii nu putem să nu remarcăm procesul involutiv al celor două dar în special al SRI-ului. Acest proces de depărtare evidentă de la statutul și competențele conferite prin actul de înființare s-a accentuat amenințător în special în timpul mandatelor lui Băsescu și a continuat în timpul lui Iohannis. După anul de referință 2004 referirile la SRI au adoptat formula de ” noua Securitate ” , presa devoalând cu frenezie politica impertinentă de conducere a instituției adoptată mai cu seamă în timpul directoratului lui Maior și Coldea.
DE CE S-AU COMPROMIS SERVICIILE NOASTRE DE INFORMAȚII. ( partea a doua)
Am văzut de nenumărate ori tot felul de comentarii și aprecieri referitoare la percepția opiniei publice privind serviciile noastre de informații și am ajuns la concluzia că majoritatea ori au o apreciere deformată, cu tendința de a le da o importanță supraestimată aproape incredibil, ori pur și simplu de a le considera un fel de urmașe ale fostei Securități, bineînțeles cu rol absolut negativ. Ambele percepții sunt greșite și voi încerca să explic de ce. În prima variantă, vehiculată în special prin mediile gazetărești și nu numai,, avide de audiență facilă și pasionate de o scenarită jenant de naivă, conferă serviciilor o aură aproape mistică, de un nivel masonic, cu influențe în toate domeniile, un fel de entități misterioase și malefice ale unui DEEP STATE - așa-zisul STAT PARALEL. Eu nu cred în Statul Paralel în România, ceea ce nu înseamnă că noțiunea asta nu există în lumea de astăzi, dar ca tot ce există ca idei și concepte în lumea occidentală și conceptul de STAT PARALEl în România a fost bagatelizat și transformat în ridicol absolut. În opinia mea în România actuală nu există Stat Paralel ci doar o uriașă încrengătură de interese mafiote, o imensă grupare ordinară de bandiți ce a pus stăpânire pe toată societatea și și-a infiltrat adepții în toate meca-nismele politice și statale.. Acește secături ordinare au țâșnit la suprafață încă din primele ore ale răsturnării regimului comunist, ele constituind mulțimea miilor de infractori deținuți în pușcării sau ținuți cu botnițele și lanțurile legilor fostului regim comunist. Beneficiind de oportunitatea libertății depline a drepturilor și libertățilot cetățenești, aceste creaturi au transformat rapid libertatea civică în libertatea de A FURA de toate, de peste tot, în principal din bogățiile statului român. DEEP STATE ! Ce caricatură românească a ieșit ! Ca să furi mult ai nevoie de putere și influență și astfel au cucerit politicul și Paralamentul pentru a da legi cu nemiluita , desigur proaste ca să poată fi încălcate ușor. Pentru a scăpa nevinovați a fost nevoie să se infiltreze în prganele de ordine publică și justiție, poliție și parchet. Acțiunile lor se aseamănă cu asaltul virușilor într-un organism slăbit și cu un sistem imunitar precar. Practic niciun domeniu al administrației de stat nu a scăpat de invazia haitelor hămesite de briganzi și atunci în fața acestui tablou al jafului național nu putem să bănuim pe bună dreptate că și serviciile au avut partea lor de ingerință a răului dar mai ales de toleranță condamnabilă a fenomenelor de gravă jefuire a resurse-lor.acestei biete țări ? Nu, nu pot adera la ideea că ele au gestionat și coordonat axceastă operă imensă de mafiotizare a statului, că au fost ” creierul ” acesteia, dar pot admite că au dezistat, mai ales în timpul negrei perioade Băsescu-Maior-Coldea, de la principala lor menire, asigurarea Siguranței naționale a României.
În cea de-a doua variantă, în care SRI-ul, în special, este considerat o copie a fostei Securități, trebuie să apreciez că este una la fel de greșită , dacă nu vădit tendențioasă, lipsită total de realism. În primul rând SRI nu poate fi o copie a fostei Securități deoarece această a fost desființată în decembrie 1989, în locul ei apărând, așa cum propaganda susține, opt servicii de informații, cu mult mai mulți lucrători și cu mult mai multe cheltuieli. SRI nu are nici pe departe aria de cuprindere a fostului Departament al Securității Statului, deosebindu-se fundamental de menirea și obiectivele acestuia. NU are rost să intru în detalii deoarece în peste treizeci de ani în societatea românească s-a vorbit atât de mult despre SRI încât n-are niciun rost să repet inutil lucruri spuse în mod exhaustiv de alții. ESte însă cert că adepții acestei variante se iluzionează în încercarea de a arăta o fantomă populației cu speranța că o vor speria pentru eternitate. Într-un cuvânt aș afirma că SRI nu este nici Golemul pe care încearcă unii să-l descrie și nici entitatea misterioa-să și eminența cenușie a DEEP STATE. Este doar o instituție a statu-lui ce are atribuții în domeniul siguranței nationale, instituție ce a pornit încă de la înființarea sa cu un handicap imens, moștenirea vechii Securități, o piatră de moară legată de picior de care nu s-a debarasat nici acum după 35 de ani. Înființarea sa a fost o cerință absolut normală, obiectivă și legală, dar nu a putut nimeni împie-dica permanentele aluzii, atacuri, comparații, provocări ale unor cercuri de interese și entități interne și externe interesate în menținerea unui climat de suspiciune asupra acestrei instituții, în destabilizarea ei și a societății și împiedicarea prin orice mijloace a unei activități eficiente de apărare de o gamă largă de amenințări la Siguranța națională. Scopul acestor acțiuni concertate de denigrare și destabilizare a SRI ca și a celorlalte componente de apărare ale statului este acela de slăbi sistemul de protecție a țării și cetățenilor săi. Un stat fără un sistem de apărare eficient, este un stat vulnerabil la amenințări și expus la tot felul de provocări și pericole într-o lume măcinată de conflicte și crize politice sau economice. Starea actuală a celui mai important serviciu de informații intern nu este una mulțumitoare, cu toată cădelnițarea insistentă a conduce-rilor lor succesive. Periodic la conducerea SRI s-au perindat mai mulți oameni politici numți prin tot felul de târguieli ce n-au avut vreo legătura cu competența sau pregătirea în domeniul informațiilor.
Va urma
Va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu