Orăştie a fost locul unde s-a născut şi a copilărit una dintre cele mai faimoase femei din lumea ştiinţei, însă puţini români îi cunosc povestea. Elisabeta Roboz Einstein (1904 – 2003), fiica unui rabin din Orăştie, a fost celebră pentru descoperirile sale în biochimie, dar şi pentru povestea de dragoste trăită cu fiul cel mare al lui Albert Einstein (1879 - 1955) – una dintre marile personalităţi din istoria omenirii. Adevarul.ro i-a aflat povestea.

Elisabeta s-a căsătorit în 1959 cu profesorul Hans Albert Einstein (1904 - 1973), iar cei doi oameni de ştiinţă au rămas împreună până în 1973, când Hans a decedat. Au trăit în Califorina (Statele Unite ale Americii) şi nu au avut moştenitori, însă au purtat de grija fiilor lui Hans, proveniţi din prima căsătorie a acestuia cu Frieda, prima soţie a acestuia care murise în 1958.

Elisabeta Roboz s-a născut în 1904 la Orăştie, oraşul transilvan cosmopolit cu 7.000 de locuitori la acea vreme, care făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. La vârsta de 10 ani, tatăl ei, profesor şi rabin şef al comunităţii evreieşti din Orăştie, a murit. După o copilărie petrecută în oraşul de pe Valea Mureşului, Elisabeta s-a mutat cu mama sa şi cu cei cinci fraţi în oraşul Nyiregyháza (Mestecăneşti) din nord-estul Ungariei. Şi-a continuat studiile la Universitatea din Viena, unde în 1928 a obţinut un doctorat în chimie organică, summa cum laude. În 1940, Elisabeta a emigrat din Ungaria în Statele Unite ale Americii. În timpul războiului, mama şi trei dintre fraţii ei au murit, cei din urmă fiind ucişi de naziştii maghiari. Celalţi doi fraţi au reuşit să emigreze în SUA.

În anii ’40, tânăra cercetătoare devenise deja cunoscută în Statele Unite ale Americii, unde a înfiinţat un laborator de nutriţie a plantelor în Stockton, California, şi era expertă în tehnologia alimentaţiei.



Mai târziu, s-a dedicat carierei academice şi cercetării sistemului nervos uman. A devenit asociat la Institutul de Tehnologie din California (Caltech), apoi profesor de chimie la Universitatea din Wyoming, profesor la Universitatea Stanford, şi profesor asociat de biochimie la Universitatea din Georgetown. În 1958, Elisabeta a revenit la Universitatea Stanford, ca profesor asociat de neurologie şi microbiologie medicală şi a condus laboratorul de Neurochimie. În vara anului 1959, după o prietenie îndelungată cu fiul cel mare al lui Albert Einstein, la acea vreme profesor la Universitatea din California, cei doi s-au căsătorit. Luna de miere şi-au petrecut-o pe malul unui lac, în Canada.

„Sunt două lucruri pe care le-aş face exact la fel din nou: munca mea şi mariajul meu. Poate altfel aş vrea să fiu mai înaltă sau mai suplă, însă aceste două lucruri sunt exact cum îmi doresc", relata Elisabeta, într-un articol publicat în 1966 în SUA, cu titlul „Ştiinţa este plăcere".

Soţia lui Hans Einstein a avut o carieră ştiinţifică prolifică şi a primit numeroase premii şi onoruri. A descoperit proteina bazică de mielină şi a lăsat posterităţii cercetări prţioase dedicate sclerozei multiple. Potrivit biografiei ei, Elisabeta Einstein a izolat şi a purificat una dintre componentele centrale ale mielinei, proteina de bază a mielinei (MBP), şi a investigat rolul potenţial al acesteia în scleroza multiplă (MS) a bolii neurodegenerative, caracterizată prin descompunerea mielinei. Pe lângă investigarea bolilor sistemului nervos, a efectuat cercetări pentru a încerca să înţeleagă mai bine dezvoltarea normală a sistemului nervos, inclusiv modul în care hormonii tiroidieni influenţează formarea acoperirii mielinei.

Elisabeta Einstein a murit în 2003, în Berkley, California. „Omul şi destinul său trebuie întotdeauna să rămână în centrul eforturilor ştiinţei", scria aceasta.

Elisabeta Roboz a publicat în 1991 o carte despre Albert Hans Einstein, numită „Reminiscenţe ale vieţii sale şi ale vieţii noastre împreună".


Elisabeta Roboz Einstein (născută Elizabeth Roboz; 11 aprilie 1904 – 9 ianuarie 1995) a fost o biochimistă și neurocercetătoare de origine ungaro-americană, născută în Transilvania (la Szászváros / Orăștie).

A fost o pionieră în domeniul neurochimiei, devenind cunoscută la nivel mondial pentru izolarea și caracterizarea proteinei de bază a mielinei (Myelin Basic Protein - MBP), un pas fundamental în înțelegerea cauzelor și dezvoltarea tratamentelor pentru scleroza multiplă.

Trecerea în revistă a vieții și carierei

1. Originea și studiile

  • Născută la Orăștie (Szászváros), în fostul Regat al Ungariei (astăzi în județul Hunedoara, România).
  • Din cauza restricțiilor impuse studenților de origine evreiască la Universitatea din Budapesta, a plecat să studieze la Universitatea din Viena, unde a obținut doctoratul în chimie organică cu distincția summa cum laude în 1928.
  • În 1940, înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial în regiune, a emigrat în Statele Unite ale Americii.

2. Cariera științifică

A activat la unele dintre cele mai prestigioase instituții academice din SUA:

  • Caltech (California Institute of Technology) & University of Wyoming – a cercetat inițial chimia plantelor.
  • Stanford University & Georgetown University – la Georgetown a devenit profesor asociat de biochimie și a început să predea studenților la medicină, moment în care s-a orientat definitiv către neurochimie și studiul sclerozei multiple.
  • UC San Francisco (UCSF) & UC Berkeley – a condus laboratoare speciale de neurochimie. În 1957, a sprijinit fondarea secțiunii de neurochimie din cadrul American Academy of Neurology.

3. Descoperirea majoră (Mielina și Scleroza Multiplă)

În anii '50–'60, alături de colega sa Marian Kies, Elisabeta Roboz a reșit să izoleze proteina de bază a mielinei (MBP) din țesutul nervos central. A demonstrat că această proteină este responsabilă de declanșarea răspunsului imun de tip autoimun în encefalomielita alergică experimentală (EAE), modelul animal utilizat pentru a studia scleroza multiplă. Această descoperire a pus bazele cercetării moderne asupra bolilor demielinizante.

Relația cu familia Einstein

În iunie 1959, Elisabeta Roboz s-a căsătorit cu Hans Albert Einstein (1904–1973), profesor de inginerie hidraulică la UC Berkeley și fiul cel mare al celebrului fizician Albert Einstein.

După moartea lui Hans Albert, ea a redactat și publicat o carte biografică despre soțul ei și viața lor împreună: Hans Albert Einstein: Reminiscences of His Life and Our Life Together (1992).

Lucrări reprezentative

  • Proteins of the Brain and the Cerebrospinal Fluid in Health and Disease (1982)
  • Hans Albert Einstein: Reminiscences of His Life and Our Life Together (1992)

 este cea mai bună asigurare pentru bătrâneţe“

Articol: Adevărul