Standard&Poor’s a menţinut, vineri, rating-ul României la BBB- cu perspectivă stabilă, însă a avertizat că ar putea scădea nota acordată ţării noastre dacă dezechilibrele fiscale şi externe persistă mai mult decât instituţia estimează în prezent.
S&P se aşteaptă ca datoria fiscală şi externă a României să crească doar modest în următorii doi ani, în ciuda deficitelor fiscale şi externe ridicate. De asemenea, agenţia se aşteaptă ca marile deficite gemene (fiscal şi de cont curent) să se stabilizeze la niveluri ceva mai scăzute pe măsură ce economia „se va răci" şi autorităţile vor lua măsuri fiscale treptate.
Într-un scenariu pesimist, creşterea economică ar trebui să rămână sub 4% în acest an înainte de a slăbi în 2020-2021, datorită încetinirii cererii externe, facilitării creşterii salariilor şi a unui mediu fiscal mai neutru.
Execuţia politică greşită, capacitatea administrativă scăzută, corupţia şi polarizarea depind de evaluarea noastră instituţională, care este totuşi ajutat de aderarea României la UE.
Ne aşteptăm ca expansiunea condusă de România să continue în 2019, cu o creştere a nivelului de sub 4%, determinată de consumul public şi cel privat. Aceasta urmăreşte inflaţia salarială medie în acest an de aproape 14%. Până în 2020, însă, ciclul de creştere ar trebui să se reverse, PIB-ul slăbindu-se până la 3,0% -3,5% sau potenţial mai mic, deoarece impulsul fiscal, creşterea salariilor reale şi cererea externă slăbesc toate. Momentul ciclului de creştere este dificil de proiectat, riscul fiind ca ciclul să scadă mai devreme şi mai puternic decât am prevăzut în prezent. precizează că ar putea scădea ratingurile pentru România dacă dezechilibrele fiscale şi externe persistă mai mult decât agenţia estimează în prezent, împingând datoria publică la un nivel mai mare decât cel prevăzut în prezent şi ducând la o creştere excesivă a salariilor reale şi a cursului real de schimb. În cadrul acestui scenariu alternativ, economia României ar deveni mai vulnerabilă la o „debarcare dură".
Presiunea asupra rating-ului ar putea veni şi printr-o eroziune a credibilităţii monetare, în cazul în care România nu reuşeşte să ţină în frâu inflaţia, care se află în prezent la 4,1%, cea mai mare dintre toate noile state membre ale UE. Riscul unei inflaţii mai mari ar putea, în anumite scenarii, să crească volatilitatea cursului de schimb, cu potenţiale consecinţe negative asupra bilanţurilor din sectorul public şi privat.
În schimb, într-un scenariu optimist, S&P estimează că ar putea creşte ratingul României dacă cadrul instituţional se consolidează, prin elaborarea de politici mai previzibile. Într-un astfel de scenariu, agenţia anticipează că guvernul va face progrese către consolidare bugetară, punând în mod ferm datoria publică netă pe o traiectorie descendentă.
S&P susţine că datoria publică generală şi cea externă relativ reduse ale României, calitatea de membru al UE şi performanţa recentă de creştere solidă susţin ratingurile. Constrângerile se referă la bogăţia scăzută, capacitatea administrativă relativ slabă, un mediu politic imprevizibil şi flexibilitate monetară doar medie în raport cu vecinii.
„Ca urmare a poziţiei fiscale prociclice şi preelectorale ale guvernului, deficitele bugetare şi externe vor rămâne probabil substanţiale în următorii ani. Cu toate acestea, nu prognozăm că deficitul bugetar va depăşi 3,4% din PIB în 2020. Având în vedere că creşterea va rămâne solidă (deşi mai scăzută), iar fluxurile externe vor continua, nu prognozăm o deteriorare majoră a nivelurilor datoriei în sectorul public şi privat între prezent şi 2023. Cu toate acestea, această proiecţie s-ar putea schimba dacă va exista fie o corecţie bruscă a creşterii, fie o abatere fiscală mult mai mare, fie o devalorizare a cursului de schimb sau o combinaţie dintre cele trei", argumentează agenţia de rating.
„Expansiunea economică post-criză atinge apogeul"
Standard&Poor’s prognozează că creşterea economică va rămâne sub 4% în acest an înainte de a slăbi în 2020-2021, datorită încetinirii cererii externe, ameliorării creşterii salariilor şi a unui mediu fiscal mai neutru.
Politicile dezordonate, capacitatea administrativă scăzută, corupţia şi polarizarea cântăresc asupra evaluării agenţiei de rating, susţine aceasta, precizând însă că ţara este ajutată totuşi de faptul că este membră UE.
„Ne aşteptăm ca expansiunea României condusă de consum să continue în 2019, cu o creştere puţin sub 4%, determinată de consumul public şi cel privat. Acest lucru vine după o creştere salarială medie în acest an de aproape 14%. Până în 2020, însă, ciclul de creştere ar trebui să se inverseze, PIB-ul slăbindu-şi creşterea până la 3% -3,5% sau potenţial mai mică, deoarece impulsul fiscal, creşterea salariilor reale şi cererea externă slăbesc, toate. Sfârşitul ciclului de creştere este dificil de estimat, riscul fiind ca ciclul să scadă mai devreme şi mai puternic decât am prevăzut în prezent", estimează S&P.
Una dintre ipotezele cheie ale agenţiei de rating este că guvernul va înăspri bugetul pentru a compensa creşterile considerabile planificate în ceea ce priveşte cheltuielile cu pensiile în 2020 şi 2021, după alegerile naţionale. Prin urmare, agenţia estimează că contribuţia netă la creşterea PIB a măsurilor fiscale din 2020 va fi doar uşor pozitivă şi, în esenţă, zero în 2021.
„Dinamica creşterii României rămâne restricţionată de emigrarea netă ridicată a forţei de muncă calificate şi de creşterea generală slabă a populaţiei. Reformele structurale pentru rezolvarea acestor probleme par să lipsească. Creşterea mare a salariilor din ultimii ani nu a fost însoţită de creşteri comparabile ale productivităţii, care au erodat în parte competitivitatea exporturilor României", mai subliniază agenţia.
Standard&Poor’s evidenţiază însă faptul că politica economică s-a stabilizat în urma revizuirii Ordonanţei 114, care prevedea o serie de impozite sectoriale, incluzând un impozit semnificativ pe sectorul financiar, ce în construcţia iniţială ar fi avut probabil consecinţe negative asupra eficacităţii politicii monetare. Cu toate acestea, coordonarea politicilor între autorităţi este slabă, iar planificarea fiscală a fost ad hoc şi reactivă, mai spune agenţia.
Potrivit S&P, plecarea ALDE din coaliţia de guvernare va afecta elaborarea de politici pentru restul anului 2019. Acestea fiind spuse, agenţia ia în considerare că decizii fiscale dificile, cum ar fi reducerea cheltuielilor generale şi asigurarea spaţiului fiscal pentru recenta lege a pensiilor, vor fi lăsate pe seama următorului cabinet după alegerile din 2020.
„Dezechilibrele externe se extind"
Standard&Poor’s estimează că deficitul fiscal al României va rămâne la aproximativ 3% din PIB în 2019, pe fondul creşterii puternice nominale a PIB, a potenţialului de dividende suplimentare din partea companiilor de stat şi a unei scăderi ulterioare a bugetului investiţiilor.
„Cu toate acestea, dezechilibrele bugetare se dezvoltă, cheltuielile cu salariile şi pensiile depăşind acum 80% din veniturile fiscale. Se adaugă la provocările structurale potenţialul scăzut de colectare a impozitelor din România, care probabil va persista, în ciuda acţiunilor guvernului de a intensifica colectarea impozitului pe valoarea adăugată. Diferenţa dintre veniturile preconizate din TVA şi TVA colectată este cea mai mare din UE, potrivit datelor Comisiei Europene", subliniază agenţia.
Aceasta atrage atenţia că România se pregăteşte pentru alegerile prezidenţiale din 2019 şi pentru alegerile locale şi parlamentare din 2020.
„Componenta politică fiind în ton electoral, ne aşteptăm ca deficitul guvernamental să se extindă uşor la 3,4% din PIB în 2020, în parte datorită eforturilor de a asigura sprijin electoral", susţine agenţia.
S&P consideră că presiunea asupra bugetului României va persista până în 2022. În iulie 2019, guvernul a aprobat o nouă lege a pensiilor, care, dacă este pusă în aplicare conform planului, va avea repercusiuni fiscale pe termen scurt. „Estimăm că creşterile de pensii vor constitui 3% din PIB până în 2021. Cu toate acestea, includem doar o parte din această estimare în prognoza noastră, deoarece ne aşteptăm ca guvernul să folosească detalii în legea pensiilor pentru a condiţiona anumite creşteri efective de pensii de disponibilitatea fondurilor fiscale. În ciuda acestui fapt, câştigurile politice rezultate pe termen scurt ar putea continua să influenţeze strategia fiscală, conducând la o mutare a alocărilor bugetare din partea capitalului la cheltuielile contului curent", scrie S&P.
Agenţia subliniază că Guvernul României s-a abătut în mod repetat de la obiectivele pe termen mediu prevăzute în Pactul de stabilitate şi creştere al UE. Odată cu creşterea presiunilor fiscale, S&P se aşteaptă ca deficitul să se extindă la 3,4% din PIB în 2020, cifră care trebuie abordată de către noul guvern.
„Ne aşteptăm ca ajustările fiscale să implice probabil anularea unor creşteri de pensii anticipate în legea pensiilor recent introdusă", susţine Standard&Poor’s.
Acestea fiind spuse, deficitul mai mare al României ar putea determina Comisia Europeană să deschidă o procedură de deficit excesiv în 2020, ceea ce ar putea facilita prudenţa fiscală. În cele din urmă, ajustarea fiscală va duce probabil la reducerea consumului guvernamental şi la reducerea creşterii economice, arată agenţia.
Deficitul de cont curent al României va rămâne probabil crescut până în 2022, deoarece consumul guvernamental şi cererea internă vor duce la importuri mai mari. Împreună cu încetinirea exporturilor, aceasta va duce la deficite care depăşesc 5% din PIB în medie în perioada 2020-2021. S&P observă că deficitul de cont curent este acoperit din ce în ce mai mult de intrările finanţate din datorii, întrucât fluxurile de investiţii străine directe şi de conturi de capital se temperează.
Mai mult, agenţia remarcă o lipsă de investiţii străine în proiecte greenfield, ceea ce sugerează că investitorii ar putea să ezite din ce în ce mai mult din cauza creşterii rapide a salariilor, a lipsei dezvoltării infrastructurii şi a persistenţei incertitudinilor politice.
Din acest motiv, S&P se aşteaptă ca datoria externă a României să crească, estimând că datoria externă a României netă din activele externe ale sectorului public şi financiar va fi puţin peste 40% din încasările contului curent până în 2022.
Agenţia observă că Banca Naţională a României a rămas independentă, în ciuda presiunilor politice din 2018 şi a condus o politică monetară fermă şi credibilă. Banca a majorat ratele de trei ori în 2018, cu un total de 75 de puncte de bază, într-un efort de a uşura presiunile inflaţioniste din excesul de cerere şi creşterea puternică a salariilor.
Standard&Poor’s prognozează o rată a inflaţiei de 4% în 2019, care este peste obiectivul băncii centrale.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
