miercuri, 31 decembrie 2025

La mulţi ani, 2026!

 


B.B.- Cât de mult mi-a plăcut! Acum...

De-a lungul timpului B.B. s- a dat în bărci cu peste 100 de bărbați și femei. Singurului copil a vrut să-i curme viața, încă în burta ei fiind.

Ce mult m-am înșelat apreciind această creatură diabolică! Dracul pe Pământ!



"Le fils de Brigitte Bardot n’ira pas aux obsèques de sa mère : « Elle m’a tellement… Voir plus

Décédée ce dimanche 28 décembre à l’âge de 91 ans, Brigitte Bardot laisse derrière elle un fils unique, prénommé Nicolas-Jacques Charrier. Ne souhaitant pas devenir mère, l’actrice a appris à composer avec cet enfant. Une relation filiale complexe, qui a fini par s’apaiser avec le temps.

Un enfant laissé pour orphelin. Quelques mois seulement après la mort de Jacques Charrier, décédé le 3 septembre dernier à l’âge de 88 ans, Nicolas Charrier voit sa mère Brigitte Bardot s’en aller à son tour. Au départ distendue et complexe, leur relation parvient à s’apaiser avec le temps, notamment grâce à l’intervention de Bernard d’Ormale. Ce dernier, qui n’est autre que le mari de Brigitte Bardot depuis 1992, joue des coudes pour que mère et fils se rapprochent. «J’ai proposé à Brigitte d’aller voir son fils et puis voilà, ça s’est bien passé», raconte-t-il, à Paris Match, en septembre dernier. «Ils ne se voient pas beaucoup, mais il est souvent venu à la Madrague. Et ils s’appellent régulièrement . Tenez, encore avant-hier !», précise-t-il. C’était pourtant loin d’être gagné au départ..

À la fin des années 50, celle qui a déjà subi plusieurs avortements n’a toujours pas pour projet de devenir mère, encore moins avec son compagnon de l’époque Jacques Charrier. «Elle pourrait être heureuse. C’est tout l’inverse. L’amour, c’est la sauvagerie libre. Elle ne veut pas de cet enfant. Pas prête. Pas l’envie. Pas avec cet homme, Charrier, qui devient de plus en plus possessif, qu’elle sait fragile, violent parfois», raconte Pascal Louvrier dans son livre Vérité BB (Éd. Le Passeur). Mais le destin va en décider autrement pour elle."


Să dea Dumnezeu!



Mulțumim conducerii de stat că are grijă de români!






Dioxinele. Cunoscute sub denumirile: TCDD, Dioxina de Seveso, PCDD

Citesc cu groază diversele știri despre incendiile din Capitală. Observ poluarea atmosferică de la gazele de eșapament ale vehiculelor. Simt pe propria piele efectele nocive.

Mă gândesc la efectele dezastruoase ale unor produși chimici, foarte nocivi pentru om, dioxinele, eliberate în aerul respirat din procesele necontrolate, arderea deșeurilor, incendii la depozitele de materiale și mărfuri chimice etc. 

Parcă viața, sănătatea omului nu mai contează! 

Lovitura de stat a adus mulți neprofesioniști în instituțiile publice și guvernamentale. Dau un singur exemplu: copiii, viitorul națiunii noastre, au cel mai mult de pătimit, burse tăiate, control medical efemer, alimentația pe sprânceană, sănătatea fizică și mentală lăsată de izbeliște, mortalitate infantilă la cote alarmante etc.

Suntem, oare, conduși de proști!

O parte din text : Preluat.



T+
Extrem de toxic




Cancerigen

Ce sunt? Dioxinele sunt o clasă de substanțe organice cu moleculă de tip benzenic conținând doi atomi de oxigen inserați în molecula ciclică aromatică. Se cunosc 210 substanțe de tip dioxină, dintre acestea cca 30 sunt deosebit de toxice, cea mai toxică dintre ele fiind 2,3,7,8-tetraclorodibenzo-p-dioxina sau TCDD, sau dioxina de Seveso. Sunt printre cele mai toxice molecule cunoscute de om. 




Sunt înrudite ca toxicitate și comportament în organismele vii cu PCB și cu furanii (PCDF).

Utilizare (scop): Dioxinele nu au utilizare finală, fiind o emisie involuntară rezultată în urma arderii plasticului sub toate formele sale, a deșeurilor de mobilă, a deșeurilor agricole contaminate cu pesticide, a îngrășămintelor și pesticidelor expirate.

Sunt subproduse reziduale din fabricarea pesticidelor.
Sunt emise în timpul proceselor metalurgice de extragere a metalelor neferoase (smelting).
Sunt emise în timpul albirii cu clor a pastei de hârtie.
Unele molecule de tip dioxină sunt emise la arderea de vegetație și în timpul erupțiilor vulcanice. Dioxinele au o persistență deosebit de ridicată în mediu, acumulându-se într-o rată ridicată în organismele vii. Datorită persistenței, dioxinele sunt transportate de agenții de mediu și de animalele migratoare, inclusiv în zonele arctice, fiind găsite în concentrații înalte la populațiile din zonă.

Statut în prezent: Începând cu 2001, Convenția de la Stockholm clasifică dioxinele ca unii din cei mai periculoși poluanți organici persistenți (duzinele murdare). Pentru a reduce cantitatea de dioxine produsă, se recomandă înlocuirea tehnicilor existente de eliminare a deșeurilor prin altele mai moderne, obligativitatea utilizării de filtre cu carbon activ pentru absorbția dioxinelor din gazele de ardere la instalațiile de cogenerare și interzicerea arderii plasticului în aer liber sau instalații casnice improvizate de încălzire sau de fabricare a carburanților artizanali.

În România: Din pricina lipsei educației privind protecția mediului și a sănătății în rândul populației, multe persoane din mediul rural dar și din mediul urban care utilizează centrale termice pe lemn, păcură, rumeguș sau cărbune are obiceiul să alimenteze focul cu deșeuri de plastic din gospodărie. Gazele și fumul emanate se depun pe vegetația din localități și din jurul acestora, dioxinele devenind astfel parte integrantă a aerului respirat, a alimentelor consumate, în special ouă, lactate și carne. O altă practică rurală care duce la emanarea de dioxină este arderea miriștilor și stufului, defrișarea prin incinerare de terenuri noi pentru agricultură. De asemenea, arderea intenționată sau accidentală (autoaprindere) a gunoiului menajer la depozitele municipale neconforme se găsește, cel mai probabil, la originea a unei mari părți din cazurile de cancer din România, din ce în ce mai numeroase în ultimele zeci de ani.

Efecte asupra sănătății: Dioxinele sunt toxice, ecotoxice (toxice pentru mediu) si puternic cancerigene. OMS și IARC le consideră a fi cauza a 1:1000 cazuri de cancer, în special cele cu mortalitate ridicată. Dioxinele sunt solubile în grăsimi, se acumulează în țesuturile grase, inclusiv în laptele matern. În corpul uman rămân între 7 și 11 ani de la expunere.

La expuneri de durată lungă, efectele sunt multiple: tulburări ale sistemului imunitar, endocrin, tulburări reproductive și de dezvoltare a fătului în general și a sistemului nervos în special.

Dioxinele sunt puternic teratogene, ducând la malformații apărute în stadiu embrionar. TCDD, sau dioxina de Seveso a fost identificată și în compoziția ierbicidului utilizat în timpul războiului din Vietnam de trupele americane pentru exfolierea junglei între 1961 și 1971 (Agent Orange) dovedit a fi cauzat numeroase malformații grave copiilor născuți începând cu acea perioadă și până la începutul anilor 1980-1985.

S-au înregistrat următoarele efecte: tulburări endocrine inclusiv diabet, sterilitate, scăderea în greutate a testiculelor, slăbire accentuată, leziuni ale vaselor de sânge, ulcer, acnee persistentă. Dioxinele sunt cancerigene, în special TCDD, ducând la limfom non-Hodgkin, maladia Hodgkin, leucemie limfoidă cronică, cancer tiroidian, cancer ovarian, cancer hepatic.

La expuneri acute, în cazul emisiilor accidentale au fost semnalate următoarele fenomene: exfolieri ale vegetației, moarte subită a animalelor, cloracnee, leziuni cutanate, pătarea pielii, tulburări ale funcției ficatului, comă și decesul persoanei.

Limite de expunere, doză letală: limita de expunere stabilită de OMS este de 70 de picograme/kg corp/lună sau 5 nanograme/adult de 70 kg pe lună (0,000 000 004 g). Doza letală pentru animale depinde de specie și de tipul de dioxină. Pentru TCDD, LD50 la cobai este de 2 micrograme/kg corp (0,000 002 g), cea mai letală otravă testată în laborator.

Sursele de expunere:

Hrană: principal sursă de expunere la nivel internațional, estimată la 90% din expunerea totală: în special pește, carne, ouă și produse lactate de la animale furajate sau păscute pe terenuri poluate sau situate lângă incineratoare de deșeuri sau instalații de tratare a deșeurilor periculoase sau DEEE, dar și fructe, legume și verdețuri cultivate în grădinile din jurul caselor unde se ard mase plastice în sobă.
Ocupațional: lucrătorii în instalațiile de eliminare a deșeurilor periculoase și în incineratoare de deșeuri.
Aer: aerosoli de sol contaminat, gaze și fum (particule solide) de la incineratoarele de deșeuri, lucrătorii în combinate de celuloză și hârtie.
Sol: contact direct prin piele cu sol contaminat.


:

"Dioxins are environmental pollutants. They belong to the so-called dirty dozen – a group of dangerous chemicals known as persistent organic pollutants (POPs). Dioxins are of concern because of their highly toxic potential. Experiments have shown they affect several organs and systems.

Once dioxins enter the body, they last a long time because of their chemical stability and their ability to be absorbed by fat tissue, where they are then stored in the body. Their half-life in the body is estimated to be 7 to 11 years. In the environment, dioxins tend to accumulate in the food chain. The higher an animal is in the food chain, the higher the concentration of dioxins.

The chemical name for dioxin is 2,3,7,8- tetrachlorodibenzo para dioxin (TCDD). The name dioxins is often used for the family of structurally and chemically related polychlorinated dibenzo para dioxins (PCDDs) and polychlorinated dibenzofurans (PCDFs). Certain dioxin-like polychlorinated biphenyls (PCBs) with similar toxic properties are also included under the term dioxins. Some 419 types of dioxin-related compounds have been identified but only about 30 of these are considered to have significant toxicity, with TCDD being the most toxic."

marți, 30 decembrie 2025

Fenicul

Foeniculum vulgare, principii active, beneficii, utilizare?

Foeniculum vulgare, cunoscut sub numele popular de fenicul, este o plantă aromatică și medicinală utilizată încă din antichitate pentru proprietățile sale terapeutice și gustul său specific, asemănător cu anasonul.
Iată o sinteză a informațiilor solicitate:
1. Principii active
Eficiența plantei se datorează compoziției chimice complexe, concentrată în special în semințe (fructe) și uleiul esențial:
* Ulei esențial: Componentele principale sunt anetolul (50-80%, responsabil pentru aroma dulce), fencona (oferă gustul amărui și proprietăți antiseptice) și estragolul.
* Flavonoide: Quercetină și kaempferol, cu puternic rol antioxidant.
* Acizi polifenolici: Acid rozmarinic și acid clorogenic.
* Nutrienți: Vitamine (C, A, B6, K), minerale (potasiu, calciu, magneziu, fier) și fibre dietetice.
* Fitosteroli: Compuși care pot influența activitatea hormonală.
2. Beneficii principale
Feniculul acționează pe mai multe sisteme ale organismului:

* Sistemul digestiv: Este cel mai cunoscut beneficiu. Ajută la eliminarea gazelor (carminativ), calmează spasmele abdominale și stimulează secrețiile gastrice. Este utilizat frecvent pentru calmarea colicilor la sugari.
* Sistemul respirator: Are proprietăți expectorante și mucolitice, ajutând la fluidizarea secrețiilor bronșice în caz de tuse sau bronșită.
* Echilibru hormonal: Datorită proprietăților estrogenice, poate ameliora simptomele menopauzei și poate regla ciclul menstrual. De asemenea, este utilizat tradițional pentru stimularea lactației (galactogog).
 * Controlul greutății: Fibrele oferă sațietate, iar efectul diuretic ajută la eliminarea retenției de apă.
 * Sănătatea inimii: Conținutul ridicat de potasiu ajută la reglarea tensiunii arteriale, iar fibrele contribuie la scăderea colesterolului LDL.
3. Utilizare
Planta poate fi folosită în diverse forme, în funcție de scop:
 * Intern (Terapeutic):
   * Infuzie (ceai): 1 linguriță de semințe zdrobite la o cană de apă clocotită. Se recomandă după mese pentru digestie.
   * Tinctură sau extract: Pentru o acțiune mai concentrată în afecțiuni digestive sau respiratorii.
   * Ulei esențial: Utilizat cu precauție (doar la recomandarea specialistului), de obicei diluat.

Jalnica justiție. Clanul mafioților. Vezi CCR!





🩸,,Rețeaua borfașilor iese la suprafață, acționează la unison pentru a bloca reforma sistemului juridic.
Ceea ce părea, până nu demult, o succesiune de episoade izolate s-a transformat într-un tablou limpede: o rețea bine sudată de interese a ieșit la suprafață și acționează sincronizat pentru a bloca orice tentativă reală de reformă a sistemului de justiție. Nu mai vorbim despre erori, neînțelegeri sau diferențe de opinie juridică, ci despre o strategie de apărare colectivă.

De la amânări suspecte și lipsă de cvorum, până la decizii contradictorii și interpretări „creative” ale legii, semnalele sunt clare. Când reforma începe să atingă nervii sensibili, pensii speciale, răspundere, evaluări reale, pierderea imunităților mascate, sistemul reacționează ca un organism unic. Judecători, politicieni, beneficiari direcți și intermediari instituționali se aliniază fără ezitare.

Justiția nu este apărată. Este baricadată.

România asistă la un spectacol cinic: cei care ani la rând au invocat independența justiției pentru a se proteja de orice formă de control folosesc acum exact această independență ca scut împotriva schimbării. Nu pentru a apăra legea, ci pentru a-și apăra pozițiile, avantajele și rețelele de influență.

Reforma justiției a devenit linia roșie pe care sistemul refuză să o accepte. Nu pentru că ar fi neconstituțională sau periculoasă pentru statul de drept, ci pentru că amenință direct mecanismul de impunitate construit cu grijă în ultimii 30 de ani. Un mecanism în care greșelile nu se plătesc, deciziile nu se explică, iar privilegiile sunt garantate pe viață.

Coerența reacțiilor spune totul. Aceiași actori care nu reușesc să cadă de acord asupra interesului public se regăsesc miraculos pe aceeași poziție când este vorba de blocarea reformelor. Același discurs, aceleași justificări, aceleași întârzieri. O solidaritate perfectă, dar nu cu cetățenii.

Pentru societate, mesajul este devastator. Milioane de români văd cum legea este flexibilă pentru cei de sus și implacabilă pentru cei de jos. Văd cum reforma este invocată în campanii, dar îngropată în instituții. Și încep să înțeleagă adevărul incomod: problema României nu este lipsa legilor, ci capturarea lor de către o rețea care refuză să piardă controlul.

Rețeaua borfașilor nu mai operează din umbră. A ieșit la suprafață, convinsă că poate bloca timpul, presiunea publică și schimbarea. Dar istoria arată un lucru simplu: atunci când sistemele încep să se apere atât de agresiv, nu o fac din forță, ci din frică. Iar frica este, de obicei, semnul că sfârșitul impunității se apropie.

blocarea reformelor independența justiției,,
Preluare

luni, 29 decembrie 2025

Frumos. Pilduitor. Adevărat.




„Când am împlinit 70 de ani, m-am așezat în fotoliul meu preferat, am privit înapoi la viața mea și mi-am șoptit:
„Deci... acesta este începutul ultimei etape.”
Și, încet, adevărurile pe care le evitasem toată viața au început să iasă la suprafață.
Copiii? Sunt ocupați să-și scrie propria poveste.
Sănătatea? Se scurge mai repede decât nisipul printre degete.
Guvernul? Doar titluri, promisiuni și cifre care nu schimbă niciodată realitatea ta de zi cu zi.
Îmbătrânirea nu îți afectează mai întâi corpul —
îți afectează iluziile.
Așa că m-am așezat și am scos la iveală o serie de adevăruri amare, dar necesare.
*Copiii nu te salvează de singurătate*
Copiii cresc, viața îi trage în toate direcțiile, iar tu devii o amintire pe care o vizitează când le permite timpul.
Zâmbești... și totuși ceva în interiorul tău rămâne ciudat de gol.
Copiii aduc bucurie — dar nu sunt un scut împotriva singurătății.
Sănătatea nu este veșnică
Într-o zi, ieșirile în care te aruncai odată cu entuziasm par un maraton.
Îți dai seama că sănătatea nu a fost niciodată un personaj secundar —
a fost pilonul principal care ți-a ținut viața stabilă.
Pensia și banii
Pensia nu este o recompensă — este o confruntare cu realitatea.
A depinde de sistem este ca și cum ai sta pe gheață subțire.
Facturile cresc, nevoile cresc, prețurile cresc... dar sprijinul nu crește.
Așa că mi-am reconstruit viața după noi reguli — reguli oneste, clare, practice, pentru a trăi cu demnitate.
*Regula 1: Banii sunt mai de încredere decât orice altceva.*
Iubește-ți copiii, prețuiește-i —
dar nu-i transforma în planul tău de pensie.
Economisește pentru tine.
Chiar și economiile mici creează o mare libertate.
Independența financiară înseamnă demnitate.
*Regula 2: Sănătatea ta este adevărata ta meserie*
Nimic altceva nu contează dacă corpul tău refuză să coopereze.
Mișcă-te. Plimbă-te. Fă stretching.
Păzește-ți somnul ca pe un tezaur.
Mănâncă mai sănătos. Reduce otrava deghizată în zahăr și sare.
Boala nu face discriminări,
dar îi respectă pe cei care își asumă responsabilitatea pentru ei înșiși.
*Regula 3: Creează-ți propria bucurie*
Așteptarea ca alții să te facă fericit este cea mai rapidă cale către suferință.
Așa că învață să te bucuri de lucrurile mărunte —
un mic dejun liniștit, o carte bună, muzică care îți încălzește sufletul.
Când știi cum să te faci fericit, singurătatea își pierde puterea.
*Regula 4: Îmbătrânirea nu este o scuză pentru a deveni neajutorat*
Unii oameni transformă îmbătrânirea într-un spectacol de plângeri.
Și, încet, chiar și cei care îi iubesc încep să se îndepărteze.
Puterea este atractivă.
Rezistența este magnetică.
Oamenii îi respectă pe cei care rămân capabili, nu pe cei care se predau.
Regula 5: Lasă trecutul în urmă*
Vremurile bune de odinioară erau frumoase — Da.
Dar au trecut și nu mai există bilet de întoarcere.
A te agăța de trecut îți fură prezentul.
Viața de astăzi poate părea diferită, dar încă mai are momente care merită trăite.
*Regula 6: Protejează-ți pacea ca și cum ar fi proprietatea ta*
Nu fiecare ceartă are nevoie de vocea ta.
Nu fiecare insultă are nevoie de răspunsul tău.
Nu toate rudele merită să aibă acces la emoțiile tale.
Pacea este scumpă.
Protejeaz-o de dramă, negativitate și oameni epuizanti — chiar dacă sunt apropiații tăi.
*Regula 7: Continuă să înveți ceva — orice*
Ziua în care încetezi să înveți este ziua în care începi să îmbătrânești.
O rețetă nouă, un cuvânt nou, o aplicație nouă, un hobby nou —
creierul tău are nevoie de mișcare la fel ca și corpul tău.
Învățarea te menține tânăr.
Stagnarea te îmbătrânește.
Puterea și libertatea îți aparțin în continuare
Îmbătrânirea este un examen pe care nimeni nu îl poate susține în locul tău.

Tudor ARGHEZI

Mărțișor Poienarii Rali Tudor Arghezi a avut o legătură profundă cu necuvântătoarele, curtea sa de la Mărțișor fiind plină de an...