Este extrem de bogată și frumoasă limba noastră românească.
Era pe la jumătatea deceniului '50 din secolul trecut. Mă pavoazase bunica cu hăinuțe curate. Picioarele goale. Urma să-mi cumpere teniși de la târgul anual de la Lădești. Îmi dăduse doi lei să fac ce vreau cu ei. Eram mort după acadele. Eu eram gata de plecare pe șuseaua plină de praf fin și fierbinte.
Relicve chinezești din vremea comuniștilor
Sărbătoarea este , parcă, pe 6 august și apare în călindar ca Obrejenie.
Folosesc din cuvintele învățate de la bunici.
La micul dejun de azi mi-am adus aminte de multe dintre ele.
" Mă duc să mă regulez și apoi plecăm, Săndele", o aud pe bunica.
Ca să fie tacâmul complet de amintiri vin și cu regionalisme din Transilvania unde am copilărit și am urmat cursurile Școlii Generale Nr.2 și Liceului Mixt din Cugir.
Absolut! Oltenia are un tezaur lingvistic foarte interesant. Iată câteva regionalisme oltenești, cu exemple și sensuri, așa cum sunt folosite în mod obișnuit:
🇷🇴 Regionalisme Oltenești Esențiale
| Regionalism | Sens / Definiție | Exemplu de Folosire | Note |
|---|---|---|---|
| Cloță | Pui de găină; puișor. | „Dă-i drumul la cocoș, că nu vede a lui nevastă cu cloții ăia mici după ea.” | Termenul standard este pui sau puișor. |
| A (se) Regula | A se aranja, a se pregăti bine; a se echipa corespunzător. | „M-am regulat cu haine groase, că-i frig mare afară.” sau „Trebuie să regulez grădina înainte să plouă.” | Sensul peiorativ (a se liniști, a fi pus la punct) există și în Oltenia, dar sensul de a aranja/pregăti este mult mai specific regiunii. |
| Găleată | Căldare sau vas mare de metal sau plastic pentru lichide. | „Ia găleata de apă și udă florile din față.” | Deși găleată e folosit și în limbajul standard, în Oltenia e adesea forma preferată, iar căldare este mai rar. |
| Chischineț | Cârpa cu care se șterge pe jos (ștergător de praf). | „Lasă chischinețul jos, că nu e curat podeaua.” | Sinonim: lavetă, cârpă de șters. |
| Țâră | O cantitate mică, puțin. | „Pune-mi și mie o țâră de sare, că e fără gust mâncarea.” | Sinonim: puțin, nițel. |
| A cărăbăni | A transporta ceva voluminos sau greu; a duce în spate. | „Trebuie să cărăbănesc lemnele astea până în curte.” |
Sinonim: a căra, a transporta. |
| Barabulă | Cartof. | „Azi facem friptură cu barabule prăjite.” | Termen comun în Oltenia de Nord și zonele de contact cu Transilvania. |
| A coci | A coace (la cuptor). | „Am cocit o pâine proaspătă în cuptorul de afară.” | Variante: a coace sau a coci. |
| Cuptor | Sobă (în special cea de gătit). | „Fă focul în cuptor ca să avem pâine caldă.” | Termenul standard se referă la locul unde se coace, aici denumind uneori întreaga sobă cu plită. |
💡 Alte Regionalisme de Context
* A zburda (a fugi, a pleca rapid): „I-am zis să vină, dar el a zburdat la joacă.”
* A (se) burzului (a se enerva, a se supăra rapid): „De ce te-ai burzulit așa dintr-o nimica toată?”
* Culbec (melc): „A plouat și au ieșit culbecii în grădină.”
Așadar, Oltenia aduce un farmec aparte limbii române prin aceste cuvinte!
V-ar interesa să aflați câteva expresii sau zicători oltenești specifice?
Absolut! Ardealul (Transilvania) are o paletă extrem de bogată de regionalisme, multe dintre ele influențate de vecinătatea cu limbile germană și maghiară.
Iată o selecție de regionalisme ardelenești, inclusiv cele menționate de dumneavoastră:
Regionalisme Ardelenești Specifice
| Regionalism | Sens / Definiție | Exemplu de Folosire | Note |
|---|---|---|---|
| Ticlăzău | Plafon, tavan (elementul care acoperă o încăpere pe deasupra). | „Era o pată mare de umezeală pe ticlăzău.” | Vine din germană (Decke). |
| Pânză de prostire | Pânză de șters vasele; cârpă de bucătărie. | „Ia pânza de prostire și șterge farfuriile alea ude.” | A prosti înseamnă, regional, a șterge, a freca. |
| Futelniță | Ceaun (vas mare de fontă sau metal, folosit mai ales pentru gătit afară, pe foc). | „Pune mămăliga la fiert în futelnița aia mare.” | Se folosește și forma făutelniță sau făteneață. |
| Ai | Cartofi. | „Azi o să facem ai prăjiți la cină.” | Termen folosit mai ales în Maramureș și în nordul Transilvaniei. |
| Blid | Farfurie adâncă, castron. | „Pune supa caldă în blidul ăsta nou.” | Termen vechi românesc, păstrat frecvent în Ardeal. |
| Picioc | Minge (de obicei minge de fotbal sau de joacă). | „Ieși în curte să dăm cu piciocul.” | |
| Țâglă | Cărămidă sau țiglă (de pe casă). | „A căzut o țâglă de pe acoperiș din cauza vântului.” | |
| A oștenit | A obosit foarte tare, a se extenua. | „Am oștenit de când am aranjat toată curtea.” | Sinonim: a osteni. |
| Corobană | Găleată mare (cu toartă). | „Umple corobana aia cu apă de la fântână.” | Termen popular. |
| Ciopărniță | Tocător de carne (mașină de tocat). | „Pregătește ciopărnița să tocăm carnea pentru cârnați.” | |
🗣️ Expresii și Verbe Comune
* A zburda (A alerga, a fugi): „Copiii zburdă pe uliță de dimineață.”
* A da bumb (A bate la ușă): „Cine dă bumb la ora asta?”
* Măi... (Interjecție/apelație frecventă la început de propoziție): „Măi, dar ce s-a făcut de când nu te-am văzut?”
Aceste regionalisme conferă un farmec aparte graiului din Transilvania.
Doriți să explorăm regionalisme dintr-o altă zonă a țării, cum ar fi Moldova sau Banatul?
Sursă de inspirație: GEMINI, AI
Vreau să precizez că sensurile date mai sus nu corespund celor din sertarele minții mele:
Ticlăzău - fier de călcat;
Futelniță - pat;
Pânză de prostire - cearceaf;
Ai - usturoi.
Foarte bine! Să combinăm comorile lingvistice ale celor două regiuni. De multe ori, umorul și înțelepciunea populară sunt cel mai bine exprimate prin zicătorile locale.
Iată o selecție de expresii și zicători specifice Olteniei și Ardealului (Transilvaniei):
👑 Expresii și Zicători Oltenești (Muntenia Mică)
Zicătorile oltenești sunt adesea directe, pline de haz și cu o notă de mândrie sau viclenie:
I. Despre Atitudine și Oameni
* „E de-al nostru, din moși-strămoși, da’ nu știe că e de-al nostru.”
* Sens: Despre cineva care se dă mare sau se preface că nu e din neam cu ceilalți, deși originile îi sunt clare.
* „Când îl prind, îl bag la cloța cu pui.”
* Sens: O amenințare blândă, dar hotărâtă, însemnând că va fi pedepsit sau pus la locul lui (referință la puiul agresiv pus sub cloșcă pentru a se liniști).
* „Nu-i capăt de lume, da-i capăt de funie!”
* Sens: Se folosește când cineva face o greșeală minoră, dar totuși iritantă. Nu e o catastrofă, dar tot o problemă este.
* „Cine-i fricos, moare de două ori.”
* Sens: O încurajare la curaj și la a nu te lăsa copleșit de teamă.
II. Despre Muncă și Viață
* „A se regula ca boii la jug.”
* Sens: A se potrivi, a se aranja bine sau a coopera (folosind sensul oltenesc al verbului a se regula).
* „Are minte cât un sâmbure de nucă, da-i tare!”
* Sens: Despre cineva care nu este neapărat inteligent, dar este încăpățânat și greu de convins.
* „L-a mâncat de usturoi, da’ n-a mai apucat să-i puie țâră de sare.”
* Sens: Despre cineva care a început o treabă (sau o ceartă) dar nu a apucat să o termine sau să o rezolve.
🏰 Expresii și Zicători Ardelenești (Transilvania)
Zicătorile ardelenești sunt adesea caracterizate prin calm, chibzuință și un simț al umorului mai așezat:
I. Despre Calm și Răbdare
* „Graba strică treaba și n-o face cum trebuie.”
* Sens: Accent pe chibzuință și pe a face lucrurile bine, nu repede. Arată faimoasa răbdare ardelenească.
* „Așa-i la noi, cum i-o plăcea la om.”
* Sens: O expresie de acceptare și de ospitalitate, însemnând că lucrurile se fac în așa fel încât să fie bine pentru toți, fără zarvă.
* „Nu-i bai, că lumea nu se oprește.”
* Sens: O expresie de consolare sau de calmare. Nu-i o problemă mare, viața merge înainte (nu-i bai înseamnă nu-i problemă).
II. Despresituații și Oameni
* „Cine-i flămând și friguros, nu șede mult la un loc.”
* Sens: Despre cineva care nu-și găsește liniștea din cauza nevoilor sau problemelor nerezolvate.
* „A fi la un cot cu...”
* Sens: A fi foarte aproape de cineva, a fi rudă sau prieten intim (similar cu „a fi mână în mână”).
* „Merge ca la picioc.”
* Sens: Merge foarte bine, repede și ușor (similar cu o minge care se rostogolește).
* „A da bumb la ușă și-a fugi.”
* Sens: A face o farsă sau a stârni o problemă și apoi a pleca rapid, fără a-ți asuma responsabilitatea.
Ați dori să aprofundăm una dintre aceste expresii sau poate să le comparăm cu zicători din Moldova?
Obrejenie:
Ce tradiții și obiceiuri se respectă în ziua de Probejenie sau Schimbarea la Față?
Multe dintre tradițiile și obiceiurile zilei de Obrejenie fac în general referire la bunul mers al vieții și al treburilor, la ferirea de rele și necazuri, dar și la menținerea sănătății.
O tradiție foarte cunoscută a zilei de Obrejenie este de a duce la biserică fructe și legume din noua recoltă pentru a fi sfințite. Acestea se vor împărți după sfințire credincioșilor veniți la slujbă. Se pot degusta apoi strugurii noi, dar și fructe specifice perioadei, ca mere, pere, prune, etc. Gustatul primei boabe de strugure se face după un ritual din care nu lipsește formula de consacrare pronunțată cu voce tare: “Boabă nouă în gură veche!”
Se mai știe despre ziua de Obrejenie că este ultima zi din an în care se pot culege plante de leac, deoarece după această zi toate buruienile și florile dau înapoi și se veștejesc.
Probejenia sau Schimbarea la Față a Domnului este zi de odihnă, nu se muncește la câmp sau prin case fiindcă e pericol de îmbolnăvire. Mai mult oamenii caută să fie împăciuitori unii cu alții pentru a nu fi proboziți și să stea astfel tot anul în ceartă și sfadă.
“De Probejenie, indiferent că e băiat, bărbat, fată, femeie, se ferește de a se ocărâ unul cu altul, căci tot anul nu trăiește decât în sfadă cu alții”
