În folosul limpezirii minților încețoșate.

SUA nu se mai consideră parte a NATO, susține Fiona Hill, fostă consilieră a lui Donald Trump pe probleme rusești

Eu sunt convins. SUA  se delimitează de NATO. Iată ce declarații face această doamnă, fost consilier al lui TRUMP:

Statele Unite par să se distanțeze de rolul lor tradițional în cadrul NATO, a declarat Fiona Hill, fostă consilieră a lui Donald Trump pe probleme rusești și expertă a Institutului Brookings, într-un interviu pentru Le Monde.

Fiona Hill, fosta consiliera a lui Donald Trump/FOTO:Arhiva

Comentariile sale vin în contextul discuțiilor legate de un nou plan de pace promovat de administrația Trump, despre care Hill spune că oferă Moscovei „un influență semnificativ extinsă" în Europa.

Potrivit acesteia, formularea din document – conform căreia „între Rusia și NATO va fi purtat un dialog mediat de Statele Unite" – este „surrealistă", întrucât sugerează că Washingtonul se plasează în afara Alianței. „Acesta este, de altfel, lucrul pe care Vladimir Putin încearcă constant să îl testeze: angajamentul Americii față de NATO și față de apărarea Europei", afirmă Hill.

„Pentru Donald Trump, NATO înseamnă Europa – și, eventual, Canada", a adăugat ea, subliniind că această perspectivă deschide calea pentru ca Rusia să-și consolideze sfera de influență.

Hill avertizează că o astfel de abordare riscă să afecteze încrederea partenerilor Washingtonului, „de la Japonia și Coreea de Sud până la Taiwan", care își pun tot mai des întrebarea dacă se pot baza pe Statele Unite.

Ea apreciază că un acord de pace impus Kievului ar eroda semnificativ influența globală a Washingtonului: „De la Primul Război Mondial, respectul de care s-au bucurat Statele Unite s-a bazat pe puterea alianțelor lor, pe resurse, structuri și exemplul oferit. Toate acestea ar putea dispărea dacă planul va fi forțat asupra tuturor până la Ziua Recunoștinței."

Hill mai spune că președintele rus Vladimir Putin este conștient că nu poate obține o victorie decisivă pe câmpul de luptă, motiv pentru care încearcă să avanseze prin presiune diplomatică și campanii de dezinformare.

„Dacă nu poate câștiga militar, va încerca să câștige informațional – convingând președintele american și pe trimisul său, Steve Witkoff, să accepte condițiile dorite de Kremlin", a afirmat ea.

Fosta consilieră susține că atât Rusia, cât și Ucraina sunt profund afectate de conflict, însă „nici poziția Moscovei nu este mai avantajoasă". În opinia sa, alegerea momentului pentru intensificarea presiunilor asupra Kievului – în plină criză politică internă – nu este întâmplătoare.

Hill avertizează că strategia Kremlinului este de a crea impresia unei înfrângeri iminente a Ucrainei, în încercarea de a provoca neliniște în rândul statelor aliate, chiar dacă Rusia nu dispune de resurse pentru un avans major.

În plus, ea notează că președintele Trump continuă să argumenteze că Ucraina „nu are cărți de joc", în timp ce Vladimir Putin „deține toate atu-urile" – o retorică ce, potrivit lui Hill, reflectă o percepție eronată asupra situației de pe teren.

În cea mai dură parte a interviului, Fiona Hill afirmă că poziția administrației americane în actualele discuții „este, în esență, pro-rusă".

Ea descrie planul de pace drept „o trădare a Ucrainei, a Europei și a întregului concept de securitate europeană", argumentând că documentul a fost elaborat fără consultarea deplină a Kievului și a partenerilor europeni, într-un moment ales „pentru a exploata vulnerabilitățile politice ale Ucrainei".

„Statele Unite nu au făcut, în ultima vreme, decât să vândă arme Ucrainei. Cu ce drept decide Washingtonul soarta Europei?", întreabă Hill, precizând că întrebarea esențială pentru multe capitale este dacă America mai este un aliat de încredere.

Ea consideră că Trump „înclină spre pozițiile Kremlinului", deoarece vede Rusia ca pe o mare putere, în timp ce Ucraina nu ar beneficia, în viziunea lui, de același statut.

„Vedem acum ceea ce mulți bănuiau: în aceste negocieri, Trump se poziționează de partea Rusiei", spune Hill.

Experta subliniază că impunerea unui acord de pace de tip „capitulare" nu va opri conflictul, ci ar deschide calea unor noi revendicări ale Moscovei și unor posibile destabilizări ulterioare. În plus, crede ea, o astfel de strategie ar submina dramatic influența mondială a Statelor Unite.

Adevărul.ro

Au apărut ticluitorii, farsorii, scenariștii, într-un cuvânt bulangii. O îmbârligare de presupuneri.

Cunosc stilul și pistilul!

Coconar jurnalistic

Un îmbârligător de idei.

✔️ SCENARIUL ”POTRA-AGENT RUS” /

 Horațiu Potra nu a venit în țară ca să-și demonstreze nevinovăția, ci ca să-l înfunde și mai tare pe Călin Georgescu. O să explic de ce, punct cu punct. 

Statul român are o foarte mare vulnerabilitate după puciul din 6 decembrie 2024. Are o problemă de pierdere masivă a încrederii cetățenilor în ideea de Justiție, în instituții și autorități. Așa că una dintre principalele misiuni ale președintelului emanat, Nicușor Dan, vizează legitimarea loviturii de stat, condamnarea lui Călin Georgescu și etichetarea acestuia drept ”agent rus”. Cu scopul, evident, de recăpătare a încrederii cetățenilor în politicienii aflați la putere. Am scris în urmă cu trei zile despre cele două principale CU al președintelui (vezi aici: https://opozitia.net/2025/11/18/obsesiile-lui-nicusor-dan/). 

Pentru că Bogdan Peșchir s-a dovedit a fi o pistă înfundată, ca și Eugen Sechila sau alți apropiați ai lui Călin Georgescu, autorii loviturii de stat din 6 decembrie au mizat totul pe Horațiu Potra. L-au strâns cu ușa și l-au convins că coopereze pentru a scăpa cu o condamnare simbolică. 

Primul capitol al punerii în scenă se intitulează, sugestiv, ”Potra, agentul Moscovei”. Fuga mercenarului în Dubai a avut ca principal obiectiv să convingă opinia publică de faptul că ar avea legături strânse cu Rusia, îi simpatizează pe ruși și chiar ar fi dispus să trăiască printre ruși. Următorul capitol a debutat ieri seară, odată cu revenirea lui Potra în țară, și se intitulează ”Lovitura de stat a lui CG, omul rușilor”.  

Să urmărim puțin traseul lui Horațiu Potra, pentru a vedea de ce este exclus să nu fi colaborat cu serviciile secrete din România. 

Generalii de la SIE trebuie să fi fost de-a dreptul ridicoli ca să nu-l fi contactat pe Potra. În anii 2000-2015, era profilul ideal de ”asset” pentru SIE: cetățean româno-francez, fost legionar, cu acces unic în Africa francofonă, cu rețea de mercenari est-europeni, implicat în negocieri directe cu președinți și rebeli în zonele cu resurse critice (mangan, cobalt, diamante). Nu în ultimul rând, cu zero vizibilitate publică în România. Potra a fost unul dintre puținii agenți ai României cu influență reală în țări africane bogate în resurse, pe care orice serviciu serios (nu doar de la noi!) ar fi fost bucuros să-l coopteze măcar informal.

Dacă SIE nu este doar o adunătură de tocilari stupizi, atunci cu siguranță Potra are legitimație de agent SIE (cu sau fără ștampilă). 

După decembrie 2024 și anularea alegerilor, Potra a devenit brusc ”brațul armat” al lui Călin Georgescu și confidentul acestuia în presupusa tentativă de lovitură de stat, invocată în mod pueril de Nicușor Dan și acoliții săi. În calitate de bun colaborator al SIE și, în mod evident, autor al unor afaceri cu armament la limita legii, Potra a decis să colaboreze cu puciștii din decembrie 2024 pentru a-l înfunda pe CG. Bonus, pentru a scăpa de acuzațiile false (și foarte grave!) care i s-au adus. 

În perioada ianuarie-noiembrie 2025, în combinație cu oameni din serviciile secrete și acoperiți din mass-media, Potra a desfășurat o operațiune clasică de construire și gestionare a unei legende operative menită să-i ”ardă” definitiv credibilitatea lui Georgescu și întregii mișcări suveraniste, prin asocierea cu Rusia. Iată etapele primului capitol, ”Potra, agentul Moscovei”, odată cu fuga acestuia în Dubai: 

1. Ianuarie 2025: Hotel Hilton Dubai, scena cu ”rusoaica blondă și banii”. Filmarea apare abia pe 3 martie la Secunda TV, un post de televiziune obscur, dar este datată 8 ianuarie. Potra și Anait Martirosyan (vezi foto) stau fix într-un loc public, în apropierea recepției hotelului, la o masă vizibilă din trei unghiuri. Banii (circa 50.000 de dolari) sunt puși ostentativ pe masă și băgați într-o pungă de cumpărături Carrefour. Pentru un mercenar uns cu toate alifiile, care a coordonat trupe de securitate în Africa vreme de 20 de ani, să faci o astfel de tranzacție cash în public este ca și cum ai vrea cu tot dinadinsul să fii filmat. Niciun paparazzo ”independent” nu ar fi stat acolo două ore fără să fie observat de securitatea hotelului sau chiar de Potra. Așadar, o înscenare neprofesionistă, de nivelul generalilor SIE avansați în grad de Iohannis. 

2. Martie-septembrie 2025: mesajele de răscoală către frații-mercenari din țară. Interceptările citite în instanță conțin fraze gen ”Băieți, ieșim cu parul în Piața Victoriei, facem a doua revoluție”. Sunt filmulețe din conturi Telegram pe care Potra le folosea de ani de zile. Orice serviciu serios le-ar fi monitorizat deja din 2016, când mercenarul a început să se apropie de Georgescu. În plină anchetă abuzivă asupra lui CG, filmulețele lui Potra nu făceau decât să-i aducă un grav prejudiciu de imagine liderului suveranist.

3. Septembrie 2025: ”fuga ratată” spre Moscova. Potra este oprit la poarta 27 a Terminalului 3 exact când începe îmbarcarea. Poliția din Dubai anunță oficial că a fost alertată de Interpol România cu 48 de ore  înainte. Timing perfect: jurnaliști de la Antena 3 și Digi24 sunt deja în aeroport și filmează momentul. Zborul era DXB–SVO, Aeroflot SU207 – ultimul loc liber la clasa business, cumpărat cu card emis în Emirate. Iar tranzacția apare instant în presa românească. Un alt episod regizat, menit să reconfirme faptul că Potra își punea toate speranțele în ”mâna întinsă de prietenii de la Kremlin”. 

4. Septembrie-octombrie 2025: ”salvarea” rusă orchestrată, cu The Guardian drept ”chezaș” al combinației sulfuroase. Radu Dinulescu, avocatul lui Potra, declară la TV: ”Există ruși care vor să-l scoată din Dubai”. Insistența lui Potra de a găsi o salvare tocmai la Moscova, în mod public, după ce Poliția din Dubai îl reținuse la aeroport, miroase de la o poștă a făcătură. La puțin timp după intervenția avocatului, Igor Spivak, șeful Societății Ruse pentru Orientul Mijlociu, a postat pe Telegram poze din Dubai cu textul ”apărăm un patriot european”. Presa românească a preluat imediat, fără să întrebe cine i-a dat lui Spivak informația. The Guardian, un cotidian rusofob până în măduva oaselor, confirmă că Potra are amici buni la Moscova. Totul pare haotic, dar sincronizarea este de ceas elvețian. Potra anunță că vrea să revină în țară, întrucât, ce să vezi, rușii nu ar fi tocmai de încredere: «Mă temeam de Rusia, de aceea revin în țară».

5. 20 noiembrie 2025: întoarcerea ”eroică” acasă, de bunăvoie, a agentului rus Potra, pentru a-și demonstra nevinovăția (râzi de mori!). Potra aterizează cu alai mare de ziariști, escortat de mascați, zâmbește și spune fix fraza pregătită: ”Pe președintele Georgescu îl susțin”. Da, omul rușilor îl susține pe CG! Declarația, preluată identic de toate televiziunile, sună ca o capcană: îl leagă și mai tare pe Georgescu de ”brațul armat” Potra, aflat acum sub controlul statului.

Dosarul comun cu Georgescu se completează perfect: Potra devine ”martorul-cheie” care ”a vrut să scape de ruși” când a realizat că nu sunt de încredere (totuși). Drept rezultat, narativa ”Georgescu + Potra = agenți ruși” devine intangibilă. Totul arată ca o operațiune SIE executată cu sprijinul unui agent ”african” reactivat exact când era nevoie să fie sacrificat pentru a distruge definitiv aripa suveranistă ”Georgescu”. 

Faptul că ”Operațiunea Potra-agent rus” a fost coordonată de la cel mai înalt nivel reiese clar și din reacția promptă a Nicușor Dan, la puțin timp după aterizarea lui Potra la Otopeni: ”Operaţiunea de readucere în ţară, sub escortă, a lui Horaţiu Potra şi a lui Dorian şi Alexandru Potra confirmă angajamentul ferm al statului român de a apăra ordinea constituțională. Apreciez efortul tuturor instituțiilor implicate. Ordinea constituțională se apără”. Mai transparent de-atât nici că se putea. Nu a fost o extrădare haotică, ci o victorie coordonată a sistemului.

Declarația lui Nicușor funcționează ca un semnal public clar că statul român (prin instituții precum SIE, DNA și Ministerul Justiției) are controlul total asupra operațiunii, iar Potra a intrat în ”jocul” lor. Îl va sacrifica pe Georgescu în instanță pentru a-și salva pielea. 

Așadar, scenariul de intoxicare a opiniei publice, pe scurt: Potra, agent SIE, a jucat rolul ”fugarului pro-rus” în Dubai (vezi blonda, banii și fuga spre Moscova), iar acum, adus cu alai în țară, chipurile ”de bunăvoie”, a devenit piesa care închide cercul împotriva lui Georgescu. 

Potra va depune mărturie în 2026 împotriva lui CG. O să vedem clar ”trădarea” de care a amintit, recent, și Georgescu. La Potra se referea, nu la altcineva. Așa că Nicușor Dan o să devină un președinte legitim, după ce se va dovedi, cu vârf și îndesat, că CCR ”ne-a scăpat de ruși”.

Ce dorești aia ești!

Vine o vreme....

If you truly want something in your life, start by becoming it yourself.

If you want gardens, be the gardener. 

If you want love, embody love. 

If you seek peace, radiate calmness.

If you want to fill your world with artists, start painting. 

If you want to be valued, respect your own time.

The energy you give out becomes the energy you attract. Over time, what you once longed for starts finding its way to you naturally.

Tare mă bucur. VINE TAIFUNUL! Va veni și vremea specialiștilor!

⚠️ Alertă la București - Uraganul de care vorbea Georgescu: Odată cu pacea din Ucraina, ar putea cădea și regimul ilegitim care conduce România spre haos.

Pe măsură ce planul de pace înaintează între Washington, Kiev și Moscova, iar Ucraina intră tot mai vizibil pe traiectoria unei stabilizări negociate, Bucureștiul devine epicentrul unui scenariu pe care actuala putere încearcă cu disperare să îl ascundă: dacă războiul se încheie, România nu devine mai sigură, ci mai vulnerabilă, nu din cauza geopoliticii, ci din cauza regimului care o conduce. Iar aici intervine elementul pe care foarte puțini îl înțeleg: Trump are interes în România, dar acest interes nu privește deloc menținerea clicii politice actuale, ci repoziționarea țării într-o nouă arhitectură de putere regională.

Pentru administrația Trump, România nu este o figură decorativă, ci un punct-cheie între Marea Neagră, Balcani, Caucaz și traseele energetice alternative la Rusia. Controlul României înseamnă controlul accesului la resurse, la porturi, la infrastructura militară și la rutele strategice care vor conta enorm după închiderea conflictului. Iar în logica americană, o astfel de piesă nu poate fi lăsată pe mâna unui regim incompetent, ilegitim și capturat de grupuri interne de influență.

Acesta este motivul pentru care, în scenariile discutate în anumite cercuri, pacea din Ucraina devine detonatorul perfect pentru schimbarea politică din România. Cât timp războiul era activ, regimul putea invoca permanent „contextul internațional” ca scut pentru orice abuz, prostie sau neglijență. Dar într-o Europă care intră în reconstrucție și reconfigurare strategică, România devine prea importantă pentru a fi condusă de un sistem politic atât de slab și compromis.

Scenariul este, în linii mari, următorul:

1. Trump finalizează acordul de pace și mută centrul de greutate al regiunii.

2. Ucraina intră într-o fază de reconstrucție și nu mai depinde de haosul politic din jur.

3. Polonia devine garant strategic în nord, iar România, nod strategic în sud.

4. Washingtonul are nevoie de o conducere stabilă și predictibilă la București, nu de un regim improvizat, ilegitim și vulnerabil la scandaluri interne.

5. Regimul actual devine balast, nu partener, și poate fi înlocuit fără ezitare.

În acest punct, devine limpede de ce actualii conducători ai României sunt mult mai speriați de pace decât de război. Pacea le ia pretextul. Pacea le ia paravanul discursiv. Pacea oprește manipularea prin frică. Pacea expune jafurile, abuzurile, numirile politice, rețelele transpartinice și incapacitatea totală de a gestiona statul.

Pacea aduce întrebarea pe care regimul nu vrea să o audă: „Ce ați făcut cu țara, acum că nu mai avem scuze?”

Iar Trump, spre deosebire de Bruxelles, nu are nicio obligație față de conducerea de la București. Ba dimpotrivă: dacă România devine importantă în jocul de putere al Americii, primul lucru pe care îl va face Washingtonul este să elimine obstacolul, adică exact acest regim ilegitim, incompetent și compromis.

În esență, România intră într-o fază care poate părea paradoxală: războiul i-a protejat pe cei aflați la putere, iar pacea îi poate dărâma.

Interesul strategic al Americii și al lui Trump nu este compatibil cu menținerea unui regim improvizat care conduce țara spre haos.

Iar când această contradicție explodează, schimbarea nu va veni prin vot, ci prin realitate geopolitică.

Pacea poate aduce liniște în Ucraina.

Dar în România, pacea poate aduce începutul sfârșitului pentru cei care au condus țara prin minciună, frică și improvizație.

#Trump #NicușorDan #Alegeri2024

Nebunia prețurilor

Viteza cu care produsele de larg consum își schimbă cuantumul  prețului en détail îmi sugerează că viitorul nu este prea roz.

De la o zi la alta la unele produse, în special tot ce este chinezesc scad, unele, într-o veselie. Ai impresia că scapă cine poate. E o concurență de acapararea clienților, acerbă. Chinezi au depozite în multe țări europene. Deci nu plătești TVA dacă cumperi din interiorul UE. Pare deja plătită de comercianții chinezi.

Emag îmi pare sufocat. Furnizorii săi comunitari au prețuri cu 50-60 % mai mari decât ce oferă chinezii de pe platformele lor online din HONG KONG sau alte zone libere.

Încă din anii nouăzeci am târguit direct de la producătorii chinezi, taiwanezi sau filipinezi. 

 Cam greu cu Service-ul. Totul timpul ceream un 5-7 % reducere de preț și mă descurcam cu specialiștii români în cazul defecțiunilor. Ce văd acum pe piața chinezilor mă uimește. 

Foarte greu să faci acum o politică de preț.

Am importat multe componente de PC-uri.

Vechi și nou în casa moșului.

Cărțile de vizită

Am urmărit dezvăluirile lui Iulian Cezar PETCU la DD de pe Cancan.ro, un personaj cu o istorie bogată, conform afirmațiilor lui (pare un nebun de legat), plimbat prin multe zone ale lumii, cercuri selecte, servicii secrete, masonerie, Bilderberg, legiunea străină, firme galonate. Deh, capitalismul a venit cu toate bunătățile pentru căutătorii de pietre nestemate în ape tulburi.

Mă întreb ce se vrea cu astfel de misiuni și emisiuni. Să fie o prevestire a viitorului apropriat, Dan Dungaciu, premier, PSD+AUR la guvernare? Vom trăi și vom vedea!

Mi-am deschis doar câteva agende de contacte, cam jerpelite de cât de folosite au fost pe vremurile trecute, unele  cu nume și prenume, alții cu nume împrumut, români sau străini, unii mai trăiesc, alții sunt praf și pulbere. Este lumea istoriei mele trăite în țară și pe meleaguri străine.

Aveam mii de cărți de vizită. Cu mulți ani în urmă le-am dat foc la o intersecție de drumuri. Le-am făcut cruce. Am crezut că nimic nu se va mai întoarce în memoria mea. Fiecare petic de hârtie era legat de țări, întâmplări, întâlniri, oameni, societăți de stat sau private, ministere, ambasade, consulate, universități, comercianți, români din țară sau din exterior, unii fugiți după încheierea ostilităților WWII, 1940-1945, politicieni, miliardari, legionari, ostași, ofițeri, azi generali, chiar cu patru stele. Dau un singur nume Decebal ILINA.

Aud că militarii conduc totul la noi. Cam șubredă afirmația unui fugar în Canada.

Asta-i frumusețea vieții!

Vorba lui DD:- Da, domnule general.

Petcu:            - Nu, nu, nu sunt general.

Să-l urmărim pe PETCU la DD, dublu agent, român și american, cum zice el.

Totul îmi pare o cacealma.

Peliniță

Este mijlocul nopții. După o seară petrecută în familie când am sărbătorit pe draga noastră nepoată, Carissa, mi-au răsărit în minte, acum când discuțiile din cursul serii mi s-au sedimentat, amintiri din tumultoasa viață a tatălui meu. Tare îi mai plăcea să-și prepare singur vinul Pelin! 

De multe ori m-am întrebat care-i diferența între  pelin și peliniță. Oltenii mei, mari iubitori de licoarea lui BACHUS, vinul, aveau butoaie în pivniță cu acest soi. Cum îl preparau? Existau diverse procedee.

Mă voi axa pe o specie a pelinului, pelinița, pe care tatăl meu, un fost meseriaș de excepție, tâmplar, o folosea pentru a pregăti un soi de vin numit PELIN.

Cândva, acest vin îl vedeam în magazinele alimentare comuniste. Era o formă mult apreciată de degustătorii băuturilor lui BACHUS.

Atrag atenția asupra unor cuvinte, racem și panicul care apar în descrierea de mai jos, preluată din Wikipedia. Panicle=panicul.

Vinul pelin, cunoscut de sute de ani în România, este şi astăzi apreciat de consumatori, însă nu toţi ştiu care este tehnica obţinerii lui.

 Românii încă obişnuiesc să-şi prepare singuri vinul, iar printre opţiuni se află, încă, şi vinul pelin, folosit ca vin aperitiv.

Iată cum se prepară acesta, conform sfaturilor date de specialişti într-un adevărat ghid intitulat „Vinul casei“, publicat în 1975 la editura CERES.

Vin pelin sec – se pregăteşte un săculeţ din tifon, bine spălat, de formă cilindrică, care să intre uşor pe gâtul damigenei. În acest săculeţ se pun florile de pelin uscate. În general, pentru 10 litru de vin se folosesc 25-30 grame de floare de pelin. Se gustă vinul între timp şi se scoate săculeţul după 4-6 zile, când se consideră că este suficient de amărui, bun pentru vin aperitiv.

La pelinul roşu sec floarea de pelin se introduce între bobiţele zdrobite, se fermentează şi se presează, cantitatea de floare pentru 10 litru fiind de circa 20 grame.

Pelinul dulceag se face din struguri negri, cei mai bine copţi. Se pune în fundul unei putine floare de pelin (20-25 grame/10 litri) şi câteva felii de gutui, apoi se aşează boabele zdrobite în putină, iar pe deasupra se toarnă must dulce. Fermentează cu boasca înecată. Gutuia şi dulceaţa vinului conferă o aroma plăcută, fină, pentru acest tip de vin dulceag.

Pelinul de 1 Mai – este un pelin traditional românesc preparat din mai multe plante. În prealabil se face o macerare a plantelor şi seminţelor în alcool, iar maceratul obţinut se toarnă peste vin. Iată cantităţile necesare obţinerii maceratului, pentru 10 litri vin:

- floare de pelin – 20-25 grame;

- peliniţă – 5 grame;

- sămânţă de coriandru – 2-3 grame;

- cuişoare – 2 grame;

- scorţişoară – 3-4 grame; coji de gutui – 2-3 grame.

Ingredientele de mai sus se acoperă cu spirt îndoit cu vin şi după 6-0 zile maceratul se scurge şi se introduce peste un vin alb, uşor dulceag.

Artemisia vulgaris este o specie perenă și ierboasă, puternic aromatică, a cărei parte aeriană atinge 50 până la 150 cm.

Prezintă rădăcini lignificate, cea principală fiind mai groasă, și diverse rădăcini laterale fibroase. Tulpina erectă este roșie-purpurie la vârf, maronie la bază, uneori acoperită de peri, și devine lignificată. Frunzele tulpinale, de 5-10 cm lungime, sunt divizate, penate, sunt colorate verde închis (fața dorsală) sau albicioase, tomentoase, având perișori albi (fața ventrală). Inflorescențele sunt mici, în raceme paniculate, gălbui-maronii-roșcate, cu mici bractei lanceolate. Înflorirea are loc în perioada iulie-septembrie în Europa. Fructele sunt achene maronii, uscate, indehiscente, conținând o singură sămânță. Reproducerea are loc prin intremediul acestor achene.

Datorită răspândirii geografice, caracteristicile morfologice ale speciei sunt variabile, în special în ceea ce privește prezența și caracteristicile ramurilor, forma frunzei și diametrul rădăcinii. Frunzele și rădăcinile prezintă proprietăți de alelopatie, și se crede că acest efect este datorat de mai mulți metaboliți secundari de tipul monoterpenoidelor.

Specia Artemisia vulgaris conține o mare varietate de compuși fitochimici metaboliți secundari, aparținând mai multor clase structurale. Dintre acestea, se numără lactonele sescviterpenice, flavonoidele, coumarinele, acizii fenolici, sterolii, poliacetilenele, carotenoidele, cât și glicozidele cianogenetice. Deoarece specia prezintă variabilitate în compoziția chimică de-a lungul globului, decelarea unor metaboliți specifici este complicată; totuși, câțiva compuși au fost identificați ca fiind caracteristici: psilostachina, psilostachina C, vulgarina, și lactonele sescviterpenice (inclusiv artemisinina). În plus, specia conține derivați caracteristici pentru genul Artemisia, precum cumarinele (esculină, umbeliferonă, scopoletină) și flavonoide (derivați de kaempferol, luteolină și quercetină).

O fracțiune importantă a plantei este reprezentată de uleiul volatil, care conține compuși precum 1,8-cineol, sabinen, camfor, camfen, oxid de cariofilenă, α-tuionă, și borneol. Acest ulei volatil, regăsit majoritar în părțile aeriene ale speciei (reprezentând între 0.1 și 1.4% din plantă), este alcătuit din monoterpenoide (72%) și sescviterpenoide (26%). Uleiul conținut în rădăcini este diferit compozițional, și alți metaboliți au fost identificați: sescviterpene triciclice (α-izocomen), neril 2-metilbutanoat, β-eudesmol și bornil 3-metilbutanoat.[6]

Istoric

Datorită răspândirii geografice, specia a fost cunoscută încă din vremuri antice, în Egipt, Grecia și ulterior în Roma. Inclusiv numele genului, Artemisia, face referire la Artemis, zeița nașterii copiilor și fertilității, datorită efectelor benefice în timpul menstruației și gravidității. Specia a fost menționată în lucrările medicale cele mai timpurii: “Materia medica” (Dioscoride), “Naturalis Historia” (Plinius cel Bătrân) “De simplicium medicamentorum facultatibus” (Galen).[6] Soldații romani adăugau planta în sandalele lor pentru a preveni mâncărimile și infecțiile fungice. Popularitatea plantei în Evul Mediu pentru tratamentul extern al rănilor și gutei, și respectiv al febrei, i-a adus titlul de “mater herbarum” (mama plantelor). În Anglia, planta era un substituent pentru ceaiul scump la clasa muncitoare (secolul al XIX-lea), iar inflorescențele uscate erau utilizate pentru obținerea unui decoct împreună cu lichiorul de malț, acesta fiind introdus în bere în perioada precedentă utilizării hameiului (secolul al XV-lea). În România, în unele zone din Oltenia, planta era utilizată în trecut pentru obținerea măturilor. Se obișnuia ca acestea să se dea de pomană. În medicina tradițională chineză, moxibustia a fost aplicată prin aplicarea și arderea unei cantități de Artemisia vulgaris sau A. argyi pe piele, fiind similară cu practica acupuncturii.

Utilizări medicinale

Produsul vegetal medicinal provenit de la pelinariță este denumit Artemisiae vulgaris herba (părțile aeriene, mai frecvent utilizate) și respectiv Artemisiae vulgaris radix (rădăcinile, prelevate în timpul iernii). Aplicabilitatea terapeutică a speciei se bazează pe similitudinea cu pelinul (Artemisia absinthium), fiind utilizată în medicina tradițională românească în afecțiunile stomacului, împotriva durerilor de cap și pentru a diminua reumatismul, în general sub formă de infuzie. În plus, efectul antihelmintic (de eliminare a viermilor intestinali) era cunoscut pentru un preparat obținut din planta uscată, pisată și plămădită cu miere. De-a lungul secolelor, specia a fost majoritar utilizată pentru tratamentul afecțiunilor din sfera ginecologică (precum lecuoree) și gastro-intestinală. Studiile cele mai recente au stabilit și efecte specifice ale plantei, precum efectul antioxidant, hipolipemiant, hepatoprotector, analgezic, antimicrobian, citotoxic, antihelmintic, bronholitic și hipotensiv.

Gastronomie

Datorită caracterului său aromatizant, pelinul negru este utilizat în diverse alimente, și este recunoscut în gastronomia tradițională a unor state (în special din zona europeană). De exemplu, în Germania specia a fost utilizată în diverse preparate tradiționale, pentru gustul său similar cu cel al mentei și amărui caracteristic, potrivit pentru preparatele pe bază de carne bogate în grăsimi (gâscă, miel, oaie). În acest scop sunt utilizate frunzele și mugurii florali. Este de obicei utilizată în timpul gătirii, sau poate fi adăugată și în salate. De asemenea, au fost dezvoltate și rețete bazate pe această plantă, precum jeleul, supa, sau băuturi (smoothie, gin). Mai recent, s-a observat că suplimentarea dietei cu Artemisia vulgaris aduce beneficii asupra microbiotei intestinale și imunității la animale.

Alte utilizări

Pe lângă aplicabilitatea terapeutică și gastronomică, pelinariță se regăsește și în unele formulări cosmetice din Europa, Asia și America de Nord.

Specia este considerată a fi și un substituent pentru cannabis și este administrată prin fumat; în acest caz, prezintă efecte toxice ușoare și un efect de relaxare puternică. În mod analog, în medicina tradițională chineză se recomanda inhalarea fumului produs în urma arderii plantei uscate de pelinariță. Specia poate produce alergii la nivelul aparatului respirator.

Racem

Un racem (sau racemă) este un tip de inflorescență simplă, nedeterminată, caracterizată prin următoarele trăsături:

Axă principală alungită: Florile sunt dispuse de-a lungul unei tulpini centrale (numită rahis) care continuă să crească pe măsură ce apar noi flori.

Flori pedicelate: Fiecare floare individuală are un peduncul propriu, scurt, numit pedicel.

Ordine de înflorire: Florile se deschid succesiv, de la bază către vârf (creștere acropetală). Astfel, florile mature se găsesc la baza inflorescenței, iar bobocii tineri sunt în partea superioară.

Un racem compus, care are o axă principală ramificată, poartă denumirea de panicul.

Exemple de plante care prezintă inflorescențe raceme:

Muștar (genul Brassica)

Ridiche (Raphanus sativus)

Lăcrămioară (Convallaria majalis)

Glicină (Wisteria)

Coacăz (Ribes)

Ieri noapte am dormit unsprezece ore. Noaptea asta sunt Huhurez. Las Se-pen-ul deoparte. Poate mai adorm. Se apropie zorii zilei. Minte-i încețoșată. Nici cuvintele nu se adună pe hârtia virtuală, cursiv.

O zi frumoasă!

Des médecins révèlent que manger une pomme chaque soir provoque…

On connaît tous le dicton : « Une pomme par jour éloigne le médecin.» 

Mais vous êtes-vous déjà demandé ce qui se passe lorsque vous mangez une pomme chaque soir avant de vous coucher ? Selon les nutritionnistes, intégrer cette simple habitude à votre routine du soir peut apporter de nombreux bienfaits surprenants et durables pour la santé. De l’amélioration du sommeil au soutien de la santé cardiaque, ce petit fruit rouge ou vert peut faire toute la différence.

1. Un meilleur sommeil

Manger une pomme le soir peut effectivement vous aider à vous endormir plus rapidement et à profiter d’un sommeil plus profond. Les pommes contiennent de la vitamine C, du potassium et des antioxydants naturels qui aident à détendre les muscles et à apaiser le système nerveux. Elles contiennent également une petite quantité de sucre naturel qui stabilise la glycémie pendant la nuit, évitant ainsi les chutes brutales qui pourraient vous réveiller.

De plus, les pommes sont riches en fibres, ce qui ralentit la digestion et procure une sensation de satiété tout au long de la nuit : fini les fringales nocturnes !

2. Un soutien pour la santé cardiaque

Les médecins recommandent souvent les pommes pour maintenir un cœur en bonne santé. Chaque pomme est riche en fibres solubles, notamment en pectine, qui contribue à réduire le taux de mauvais cholestérol (LDL). Cela diminue le risque d’infarctus et d’AVC.

Les antioxydants contenus dans les pommes, comme la quercétine et les flavonoïdes, protègent également les vaisseaux sanguins et améliorent la circulation. Manger une pomme avant de se coucher permet à votre corps de réparer et de régénérer votre système cardiovasculaire pendant votre sommeil.

Guvernul Trădării Naționale

Guvernul nu vrea să cumpere rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești, scoasă la vânzare din cauza sancțiunilor internaționale impuse împotriva Rusiei.  

Combinatul are o importanță strategică pentru piața internă de carburanți, dar guvernul susține că nu dispune de aproximativ 200 de milioane de euro pentru a încheia tranzacția. 

Este încă un act de trădare, prin care această coaliție a rușinii subminează economia națională, în cel mai sfidător chip cu putință. 

De ani de zile, România își distruge sistematic toate unitățile de producție a energiei și închide toate exploatările miniere care ar fi putut să asigure necesarul intern la niște tarife decente.

În schimb, astăzi plătim cel mai mare preț la energia electrică și vedem cum cresc sistematic prețurile la carburanți. 

România cheltuie în medie 10 miliarde de euro anual pentru înarmare și a contractat, în urmă cu doar câteva săptămâni, un credit de 17 miliarde de euro pentru înzestrarea armatei. 

Prin comparație, guvernul refuză să redobândească o rafinărie strategică pentru un preț care nu depășește 1% din banii alocați Apărării în acest an. 

Acestea nu sunt simple erori. Sunt decizii adoptate în cunoștință de cauză, cu efecte catastrofale pentru economia românească. 

În acest moment, orice complicitate cu acest regim antinațional este în egală măsură o formă de trădare.