Bravo, guvernului elvețian!

Elveția i-ar oferi imunitate lui Putin dacă vine la discuții de pace pentru Ucraina, anunță ministrul de Externe de la Berna

Elveţia i-ar acorda imunitate preşedintelui rus Vladimir Putin dacă acesta ar veni în ţară pentru discuţii privind pacea în Ucraina, în ciuda mandatului de arest emis de Curtea Penală Internaţională, a anunţat marţi guvernul de la Berna.

Vladimir Putin ar putea primi imunitate în Elveția FOTO AFP

Ministrul elveţian de Externe, Ignazio Cassis, a declarat într-o conferinţă de presă că, „în anumite circumstanţe", lui Putin i s-ar permite să păşească pe teritoriul Elveţiei, relatează agenția AFP, citată de site-ul Barren's.

Anul trecut, guvernul elveţian a stabilit „regulile privind acordarea imunităţii unei persoane aflate sub un mandat internaţional de arest. Dacă această persoană vine pentru o conferinţă de pace – nu dacă vine din motive private", a explicat Cassis.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a evocat posibilitatea organizării unui summit al păcii între Putin şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în Europa, „într-o ţară neutră, poate Elveţia".

„Eu susţin ideea Genevei", a spus Macron într-un interviu difuzat marţi mai devreme de postul de ştiri francez LCI.

Cassis a declarat că Elveţia este pe deplin pregătită să găzduiască o astfel de reuniune şi a subliniat experienţa îndelungată a ţării, militar neutre, în acest domeniu.

Totuşi, el a remarcat că Rusia s-a distanţat de Elveţia, după ce Berna a decis să se alinieze sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană, vecina sa, ca răspuns la invazia pe scară largă declanşată de Moscova în februarie 2022.

Cassis a precizat că şi-a „reiterat constant disponibilitatea" de a organiza asemenea întâlniri în discuţiile purtate în ultimele luni cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

„Mi s-a spus că, din moment ce Elveţia a adoptat sancţiunile europene, şi-au pierdut, în mod firesc, o parte din dorinţa de a face acest lucru în Elveţia", a adăugat el.

Cassis a menţionat precedentul Conferinţei Mondiale a Preşedinţilor de Parlamente, desfăşurată luna trecută timp de trei zile la Geneva, sub egida Uniunii Interparlamentare.

Elveţia a permis participarea Rusiei, iar Valentina Matvienko, preşedinta Consiliului Federaţiei (camera superioară a Parlamentului rus), a luat parte la reuniune, în pofida sancţiunilor internaţionale.

Berna a explicat atunci că a acţionat în conformitate cu legislaţia şi acordurile internaţionale.

Autorităţile elveţiene pot autoriza excepţii de la restricţiile de călătorie, „în special dacă persoana participă la o conferinţă internaţională", a declarat la acel moment un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe elveţian, citat de AFP.

Putin a vizitat ultima dată Geneva în iunie 2021, cu ocazia summitului cu preşedintele american de atunci, Joe Biden.

Cele mai recente negocieri bilaterale dintre Rusia şi Ucraina au avut loc la Istanbul. Turcia este privită de Moscova ca o gazdă mai prietenoasă, în ciuda apartenenţei sale la NATO.

Articol din  Adevărul.ro 

Descâlciți?

Escrocheria „summit-ului pentru pace” din Alaska a fost un dezastru

Donald Trump a promis triumfător în campania electorală că va încheia războiul din Ucraina în 24 de ore după ce va deveni Președinte. Au trecut aproape 7 luni de la instalarea sa la Casa Albă, iar războiul din Ucraina nu dă semne că se apropie de final.

Scopul lui Vladimir Putin în războiul din Ucraina rămâne neschimbat din 24 februarie 2022 până astăzi: demilitarizarea Ucrainei, respectiv anihilarea totală a oricărei puteri militare a Ucrainei și renunțarea la pretenția de a adera la NATO; denazificarea, respectiv înlăturarea de la putere a președintelui Zelenski și instituirea la Kyiv a unui regim pro-rus; anihilarea completă a statalității Ucrainei pe care o acuză în permanență că ar fi un stat artificial. Ucraina nu are dreptul să existe, iar ucrainenii sunt de fapt ruși care au uitat ce sunt datorită propagandei occidentale. De mai bine de trei ani, Putin nu a retractat niciun milimetru din această gândire. El este, la ora actuală, cel mai consecvent dintre toți liderii politici implicați în războiul din Ucraina. Toți ceilalți și-au schimbat opiniile, fiind mai îndepărtați sau mai apropiați de aceste idei.

Federația Rusă rămâne astfel cel mai activ proiect colonial care pare a nu avea niciun obstacol. Expansiunea Federației Ruse se bazează, în prezent, ca și în trecut, pe ideea ruskyi mir: oricine vorbește limba rusă, indiferent în ce țară s-ar afla, trebuie apărat de Moscova, inclusiv prin acțiuni concrete împotriva statului pe teritoriul căruia se află respectiva persoană. Este ca și cum Marea Britanie ar considera că toți vorbitorii de limbă engleză din, să spunem, România, ar fi supuși ai Coroanei. Ideea că unii folosesc limba rusă ca lingua franca, precum odinioară latina sau astăzi engleza, fără nicio consecință asupra apartenenței la Federația Rusă, este complet străină lui Vladimir Putin.

De cealaltă parte, Ucraina are toate atributele unui stat: a fost recunoscută în granițele ei, inclusiv Crimeea, de întreaga comunitate internațională, inclusiv Federația Rusă, cetățenii Ucrainei comunică în limba ucraineană, iar întregul teritoriu al Ucrainei beneficiază, cel puțin teoretic, de garanțiile de securitate oferite prin Memorandumul de la Budapesta din 1994.

FOTO Profimedia

Deosebirea fundamentală între Ucraina și Federația Rusă ține nu doar de apartenența la o comunitate de valori, ci și, într-un plan concret, de definirea teritoriului prin Constituție. Ucraina nu poate înstrăina părți din teritoriul său național. Federația Rusă a organizat în septembrie 2022 referendumuri falsificate în patru oblast-uri ucrainene: Donețk, Lugansk, Kherson și Zaporojie, prin care aceste regiuni au solicitat alipirea la Federația Rusă. Statele occidentale și Ucraina nu recunosc aceste referendumuri dar aliații Federației Ruse, precum Bekarus, Coreea de Nord, Nicaragua și Siria, le-au recunoscut. Mai mult, Vladimir Putin a insistat ca și Constituția Federației Ruse să fie modificată pentru a defini teritoriul statal ca înglobând și aceste patru regiuni. Prin aceste gesturi, Putin a făcut practic imposibilă orice discuție la masa tratativelor privind soarta acestor teritorii. Doar că acest calcul de la începutul războiului s-a dovedit a fi eronat. Federația Rusă nu a reușit să dețină nici jumătate din teritoriul Kherson sau Zaporojie, aproape 100% din teritoriul Lugansk și un procent variabil din teritoriul Donețk unde se dau în prezent cele mai aprige lupte.

În acest punct a apărut prima fractură logică în revendicările lui Putin: în cazul oblast-urilor Kherson și Zaporojie, un acord de pace poate să se refere la înghețarea frontului pe actualele aliniamente însă, în cazul Donețk și Lugansk, acestea ar trebui să revină în totalitate Federației Ruse.

Trebuie remarcat că negociatorii SUA nu au pus în evidențîă absolut deloc această fractură logică: ce urmărește Federația Rusă? Respectarea Constituției sale? Atunci de ce două regiuni nu trebuie să facă parte integral din Federația Rusă, ci doar celelalte două?

Putin și delegația sa au fost lăsați să își exprime această falsă logică la Anchorage. În schimb, Donald Trump i-a reproșat lui Zelenski că se împiedică în câteva „detalii" care țin de Constituția Ucrainei, în loc să agreeze la cesiuni de teritoriu în favoarea Federației Ruse. Donald Trump a aplicat astfel două raționamente diferite Federației Ruse și Ucrainei: de ce nu a reproșat și delegației ruse că invocă în mod complet ilogic Constituția Federației Ruse?!

FOTO EPA EFE

Dacă delegația americană ar fi dorit să ofere argumente împotriva logicii Federației Ruse după care teritoriile nu pot fi negociate, din moment ce sunt menționate în Constituția Federației Ruse, ar fi folosit argumentul precedentului Poloniei după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Polonia a semnat cu URSS pe data de 5 februarie 1946 un tratat de pace cu URSS prin care ceda teritoriile din răsărit (cel mai important fiind orașul Lviv). Mai mult, acel teritoriu cedat se afla complet sub controlul Armatei Roșii - ceea ce nu se îmtâmplă acum în Donețk. Stalin a folosit aceeași tehnică precum Putin în prezent: a modificat Constituția URSS pentru a preciza că Bialystok este capitala unui oblast al RSS Belarus. Cu toate acestea, Stalin a fost de acord ca Bialystok să fie returnat ulterior Poloniei. Prin urmare, pentru URSS și pentru Federația Rusă, Constituția nu este decât un petec de hârtie care poate fi contrapus Occidentului atunci când este vorba de interesele ruse dar care poate fi încălcat după bunul plac oricând. Stalin, ca și Putin, au speculat obsesia pentru legalitate tipic occidentală. Atunci când Ucraina invocă propria sa Constituție pentru a nu legitima rapturi teritoriale, aplică aceeași logică. Atunci cînd Federația Rusă invocă propria Constituție, o face doar de formă, selectiv, în funcție de context și de împrejurări.

Un negociator onest ar fi trebuit să ceară ambelor părți să se angajeze să ia în calcul modificarea propriei Constituție după încheierea negocierilor de pace, în funcție de rezultatul acestor negocieri. Donald Trump nu a fost un negociator onest: a cerut lui Zelenski să încalce Constituția Ucrainei dar nu și lui Putin să uite de falsele referendumuri de anexare.

O altă contradicție logică în poziția Federației Ruse se referă la termenii în care poate să fie realizată pacea în Ucraina. Există trei modalități prin care un război se încheie: încetare a focului, armistițiu, acord de pace. Un război de o asemenea amploare nu poate fi încheiat pur și simplu printr-un acord de pace, fără a trece prin primele două etape. Un acord de pace nu poate fi negociat câtă vreme ostilitățile militare încă mai au loc. Nimeni însă din delegația SUA prezentă la Anchorage nu i-a explicat lui Vladimir Putin acest aspect, pe care dealtfel Federația Rusă îl cunoaște foarte bine. Dimpotrivă, pare că Donald Trump și-a însușit logica lui Vladimir Putin: acord de pace, fără armistițiu sau încetare a focului. Pentru Trump, cuvîntul “pace" sună foarte bine - nu mai contează deloc contextul în care este folosit.

Ne amintim foarte bine cât de pervers a folosit URSS aceeași logică a încheierii conflictului doar prin eliminarea etapelor logice acord de încetare a focului - armistițiu - acord de pace atunci când, imediat după momentul 23 august 1944, România a solicitat un acord de încetare a focului. URSS a tergiversat încheierea oricărui act formal cu România până la data semnării armistițiului în data de 8 septembrie la Moscova. Ce s-a întâmplat în perioada 23 august - 8 septembrie 1944? URSS a arestat aproape întreaga armata română aflată pe front la data de 23 august și a trimis zeci de mii de militari în prizoneriat în Donbas. Din moment ce nu exista încă o stare de război între cele două țări, Stalin a amânat cât s-a putut semnarea unui armistițiu pentru a efectua ceea ce astăzi Putin numește “demilitarizare".  

Cam așa ar arăta un acord de pace care să excludă o încetare a focului: doar Federația Rusă să poată continua ostilitățile, să aresteze militarii ucraineni și să-i trimită în Siberia, iar Ucraina să nu întreprindă „acte ostile", din moment ce s-a angajat la „negocieri de pace". Exact acest obiectiv și l-a asumat și Donald Trump după întâlnirea cu Vladimir Putin, exact acesastă poziție a fost transmisă și liderilor europeni.

FOTO EPA EFE

Pentru Federația Rusă, terminologia nu este deloc indiferentă. Motivul pentru care refuză cu obstinație termenul „armistițiu" este acela că Moscova nu recunoaște oficial faptul că se află în stare de război cu Ucraina, ci doar în mijlocul unei „operațiuni militare speciale". „Armistițiu" ar însemna recunoașterea unei stări de beligeranță între Federația Rusă și Ucraina, ceea ce Putin evită cu orice preț. A se remarca faptul că Putin nu folosește niciodată în public termenul “armistițiu", în timp ce Trump nu pare a înțelege diferența între încetare a focului, armistițiu și acord de pace, folosind haotic cele trei expresii, câteodată chiar și simultan.

Delegația rusă a acordat un rol deosebit detaliilor care marchează deținerea puterii la nivel simbolic și a inițiativei în negocieri. Alegerea Alaska nu a fost întâmplătoare - un teritoriu care s-a aflat în posesia Imperiului Ţarist. Opțiunea Alaska nu a fost impusă de Putin ci, culmea, a fost propusă de partea americană, foarte puțin familiarizată se pare cu moștenirea rusă a acestei regiuni care persistă și în prezent. Putin s-a oprit la Magadan pentru a celebra colaborarea sovieto - americană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a pus flori la mormintele militarilor sovietici înmormântați în Alaska, a vorbit despre moștenirea rusă în Alaska la nivel de denumiri de localități păstrate din timpul apartenenței la Imperiul Ţarist, a omagiat contribuția Ortodoxiei ruse la viața spituală din Alaska - aspecte dealltfel incontestabile. Mai mult, Putin a insistat pe aspectele de istorie, a venit la convorbiri cu delegația SUA blindat de hărți, documente, etc. - probabil pentru a dovedi că Donbas și Malorusia sunt vechi teritorii rusești încă dinainte de era noastră.

Mai mult, purtătorul său de cuvânt, Dimitri Peskov, nu a ratat ocazia să transmită presei că președintele rus a studiat tot drumul până în Alaska hărți și documente. De cealaltă parte, delegația americană nu a inclus nicio o persoană care să cunoască evoluția conflictului ruso - ucrainean.

FOTO AFP

Mai mult, nimeni din delegația SUA nu părea să fie la curent cu ce au discutat SUA cu Federația Rusă înaintea izbucnirii războiului din Ucraina. Dacă în delegația rusă s-au aflat persoane precum Lavrov care de mai bine de două decenii participă la reuniuni la vârf cu oficialii americani, în delegația SUA cel mai „experimentat" interlocutor a fost....Witkoff care a luat contact cu această problematică cu doar câteva luni mai înainte. Este o lecție și pentru România: întotdeauna trebuie să ai într-o delegație la un asemenea nivel un diplomat experimentat care să mai fi participat la discuții cu interlocutorii pe care îi ai în față. Din delegația SUA a lipsit un militar care să poată verifica în timp real afirmațiile delegației ruse privind realitatea de pe front. Reforma administrației la Washington a dus la această situație deplorabilă. Să vedem la ce va duce reforma administrației la București.

O altă fractură logică a discuțiilor de la Anchorage privește soarta exploatărilor de metale rare din Ucraina. Ne aducem aminte că Trump i-a reproșat lui Zelenski că nu are la el „cărți", nu are ce oferi la schimb Federației Ruse. Pentru a se arăta „îngăduitor", Trump a oferit și soluția: Ucraina să ofere SUA o participare masivă la exploatarea metalelor rare. Acestea se află, în marea lor majoritate, în Donbas - în partea ocupată de Federația Rusă dar și în partea ocupată legitim de Ucraina. Care este proporția între potențialul celor două părți din Donbas, este greu de estimat - este nevoie de prospecțini geologice care deocamdată sunt doar în stadiul de proiect.

Dacă SUA este interesată de explotarea metalelor rare în Donbas, de ce agrează ca întregul Donbas să revină Federației Ruse?! Este de-a dreptul absurd să te bați pentru un obiectiv, ca mai apoi să cedezi tot ce ai obținut unui stat terț. Nu ar fi la fel de absurd dacă delegația SUA ar fi agreat cu cea a Federației Ruse ca exploatarea metalelor rare să se facă în comun, la fel ca și în Arctica: SUA oferă tehnologia de exploatare și realizează harta geologică a zăcămintelor, Federația Rusă pune la dispoziție teritoriul Donbas și obține o cotă din profit. Dacă așa stau lucrurile, de ce Trump a tăcut la conferința de presă? De ce nu a precizat cum vede soarta acordului semnat cu Ucraina legat de exploatarea metalelor rare? În realitate, pe Trump nu îl interesează cine va deține aceste zăcăminte, atâta vreme cât țara care le deține face un „deal"cu el personal.

FOTO AFP

În fine, ultima fractură logică și totodată cel mai mare eșec al „summit-ului penttrru pace" de la Anchorage se referă la garanțiile de securitate care trebuie acordate Ucrainei. Această problemă nu pornește de la zero, așa cum încearcă să o prezinte deopotrivă Putin și Trump, ci are o istorie complicată care a impus cu timpul anumite standarde ce nu pot fi ignorate în prezent. În primul rând, Ucraina beneficiază în continuare de garanțiile de securitate oferite de Memorandumul de la Budapesta de către SUA, Marea Britanie și Franța. În al doilea rând, oricât ar părea de paradoxal, Ucraina beneficiază de garanțiile de securitate, chiar și mimimale, oferite de acordurile de la Minsk. Federația Rusă a denunțat aceste acorduri în contextul începutului invaziei Ucrainei. Totuși, aceste acorduri au beneficiat de garanți, Franța și Germania care au fost co-mediatori, alături de Ucraina și Federația Rusă. Însă aspectul total ignorat la Anchorage și în general în discuția actuală legată de garanțiile de securitate acordate Ucrainei este că Ucraina a semnat în perioada februarie - iulie 2024 acorduri de securitate bilaterale cu: Marea Britanie, Franța, Germania, Danemarca, Italia, Canada, Olanda, Letonia, Spania, Belgia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Japonia, SUA, Islanda, Luxemburg, Polonia, Estonia, Lituania, Finlanda și România. România a semnat un acord bilateral de securitate cu Ucraina în data de 11 iulie 2024, cu durata de 10 ani.

Astfel, Ucraina are semnate acorduri de securitate cu majoritatea statelor membre NATO. Evident, existența acestor acorduri nu înseamnă automat și garanții de securitate dar Donald Trump a părut să fi uitat total că SUA a semnat în iunie 2024 un acord de securitate cu Ucraina, din moment ce, înainte, în timpul și ulterior summit-ului de la Anchorage, a vorbit despre necesitatea ca...europenii să ofere garanții de securitate Ucrainei. Prin urmare, acordul încheiat cu Ucraina de Administrația Biden mai este obligatoriu pentru Administrația Trump sau a fost denunțat, însă doar la nivel de discurs politic?

Ucraina are așadar garanții de securitate. Modeste, este drept dar discuția despre aceste garanții nu pornește de la zero, așa cum ne transmit Trump și Putin. Ucraina are nevoie de garanții de securitate mai extinse decît în prezent care să preîntâmpine orice eventuală nouă agresiune rusă. Nu există deocamdată ceva intermediar între actualele garanții de securitate și apartenența la NATO. Aceasta este dealtfel marea vulnerabilitate din prezent a statelor europene care sprijină Ucraina: nu au definit nici până acum concret ce pot oferi Ucrainei ca garanții de securitate. Un aspect remarcat dealtfel frecvent - a se vedea și cea mai recentă intervenție în acest sens a lui Bernard Henri - Lévy din Le Point. Potrivit surselor prezente la discuțiile de la Anchorage, Federația Rusă a fost de acord ca Ucraina să beneficieze de garanții de securitate dar nu să și adere la NATO. Liderii europeni sunt însă blocați în ideea construirii unui aranjament de securitate pe care Ucraina să îl considere satisfăcător pentru interesele sale legitime. Singurul lider european care a enunțat o idee coerentă în acest sens a fost Georgia Meloni care a afirmat că Ucraina trebuie să se bucure de protecția statelor membre NATO ca și cînd ar fi un membru al Alianței, fără ca însă să fie. Ulterior, mai mulți lideri europeni au preluat ideea doamnei Meloni dar mai degrabă au repetat-o mecanic, fără a merge mai departe. Pot exista astfel de garanții?

Georgia Meloni FOTO AFP

Răspunsul este afirmativ, dealtfel există un stat care, fără să fie membru NATO, se bucură de protecția unor state membre NATO de fiecare dată când este agresat. Exemplul Israelului arată că pot fi extinse garanții de securitate și fără ca ele să fie formalizate. Astfel se explică paradoxul uriaș al ultimilor ani: Israelul a fost apărat de SUA, Marea Britanie și Franța, fără să facă parte dintr-un aranjament de securitate colectivă, în timp ce Ucraina, cu acorduri de securitate semnate cu majoritatea statelor NATO, a fost bombardată în continuu de Federația Rusă, fără ca vreun stat dintre cele cu care are astfel de acorduri să intervină.

Cel mai mare dezastru de la Anchorage a constat nu în umilirea unui partener fidel SUA precum Ucraina, ci în faptul că Vladmir Putin a fost lăsat să vorbească în conferința de presă despre vechea lui obsesie a „cauzelor profunde ale războiului din Ucraina". Acest limbaj este tradus prin extinderea NATO în eEuropa de Est după sfârșitul Războiului Rece și în prezența trupelor NATO sau SUA în aceste țări. Donald Trump a părut să aprobe această logică a „cauzelor profunde", nu a sancționat în niciun fel această exprimare, fiind prezent când Putin făcea aceste afirmații. Ne amintim că delegațiile rusă și americană au discutat îndelung în perioada decembrie 2021 - ianuarie 2022 aceste „cauze profunde", invocate de Federația Rusă. Atunci acest argument a fost respins la modul cel mai categoric. Donald Trump manifestă o ciudată amnezie față de felul în care SUA au argumentat atunci extinderea NATO. Din acest motiv, țările din Europa de Est au toate motivele să fie îngrijorate. Dacă Federația Rusă va propune într-un acord de pace, cu care Administrația Trump va agrea, că trebuie eliminate „cauzele profunde"? Dacă Federația Rusă va continua războiul din Ucraina până când vor fi eliminate toate “cauzele profunde"? Ce părere au despre acest aspect cei care conduc la ora actuală România?

Prea multe erori flagrante din partea delegației SUA s-au produs simultan la Anchorage. Dacă se mai adaugă la toate acestea și partea de protocol la cote maxime care a putut fi remarcată la nivel planetar, summit-ul de la Anchorage a fost un eșec de proporții. Nu doar pentru SUA dar mai ales pentru Ucraina și pentru Europa în general. Donald Trump obișnuia să afirme în timpul campaniei electorale că cea mai mare umilință a SUA după Pearl Harbour a fost retragerea din Afganistan din august 2021, sub auspiciile președintelui Biden. După încheierea acestei escrocherii globale intitulată „summit pentru pace", putem afirma fără nicio rezervă că pentru SUA cel mai mare dezastru după Pearl Harbour a fost Anchorage. Pentru actuala generație de americani, Anchorage este echivalentul Pearl Harbour sau al războiului din Vietnam - o dramă care va avea urmări de la o generație la alta.

Anne Applebaum a avut dreptate în articolul publicat în The Atlantic: mai întâi trebuie ajutată Ucraina să se impună în fața Federașiei Ruse, apoi va veni în mod natural și pacea, nu artificial, impusă cu forța unilateral. O pace de durată și nu simulacrul de pace care s-a discutat la Anchorage.

Citind Lista lui Putin, îmi este imposibil să cred că se va sfârși războiul.

Condițiile propuse de Rusia

Jurnaliștii Reuters au făcut un inventar al potențialelor pretenții ridicate de Putin, pe baza informațiilor obținute din surse credibile.

Astfel, două surse, care au cerut anonimatul pentru a discuta subiecte sensibile, au precizat că informațiile lor despre propunerile lui Putin se bazează în mare parte pe discuții între lideri din Europa, SUA și Ucraina și că tabloul nu este complet.

Trump i-a informat pe Zelenski și pe liderii europeni despre discuțiile de la summit sâmbătă dimineață.

Nu era clar dacă propunerile lui Putin reprezintă doar un punct de plecare pentru negocieri sau mai degrabă o ofertă finală care nu lasă loc de discuții.

Pământ pentru pace

La prima vedere, cel puțin unele dintre cereri ar fi foarte dificil de acceptat pentru conducerea Ucrainei.

Oferta lui Putin excludea un armistițiu până la încheierea unui acord cuprinzător, respingând astfel o cerere-cheie a lui Zelenski, a cărui țară este lovită zilnic de drone și rachete rusești.

Potrivit surselor, în cadrul acordului propus de Rusia, Kievul ar trebui să se retragă complet din regiunile estice Donețk și Lugansk, în schimbul unei promisiuni rusești de înghețare a liniilor frontului în sud, în regiunile Herson și Zaporojie.

Ucraina a respins deja categoric orice retragere din teritorii precum regiunea Donețk, unde trupele sale sunt bine poziționate și pe care Kievul o consideră esențială pentru apărarea teritoriului.

Ce ar oferi Rusia la schimb.

Rusia ar fi dispusă să returneze mici suprafețe de teren ocupat în regiunile Sumî și Harkov, au spus sursele.

Rusia controlează "buzunare" din aceste două regiuni totalizând aproximativ 440 km², potrivit proiectului ucrainean de cartografiere a frontului Deep State. Prin comparație, Ucraina controlează circa 6.600 km² din Donbas, care cuprinde regiunile Donețk și Luhansk și pe care Rusia le revendică.

Recunoașterea Crimeei și ridicarea sancțiunilor

Deși americanii nu au formulat clar acest aspect, sursele au spus că știu că liderul rus caută – cel puțin – recunoașterea formală a suveranității Rusiei asupra Crimeei, anexată de Moscova în 2014.

Nu era clar dacă acest lucru ar presupune recunoaștere din partea guvernului SUA sau, de exemplu, a tuturor puterilor occidentale și a Ucrainei. Kievul și aliații săi europeni resping ferm o asemenea recunoaștere.

Potrivit acelorași surse, Putin s-ar aștepta și la ridicarea cel puțin parțială a sancțiunilor impuse Rusiei. Totuși, nu se știe dacă ar fi vorba atât de sancțiunile americane, cât și de cele europene.

Trump a declarat vineri că nu are nevoie să ia imediat în calcul tarife vamale de retorsiune împotriva țărilor precum China care cumpără petrol rusesc - supus unei game largi de sancțiuni occidentale –, dar că ar putea fi nevoit „în două sau trei săptămâni”.

Neutralitatea Ucrainei și garanțiile de securitate

Ucraina ar fi, de asemenea, exclusă de la aderarea la NATO, deși Putin părea deschis ca țara să primească un anumit tip de garanții de securitate, au spus sursele.

Totuși, acestea au adăugat că nu era clar ce ar însemna în practică. Lideri europeni au declarat că Trump a discutat despre garanții de securitate pentru Ucraina în convorbirile de sâmbătă și a adus în discuție ideea unei garanții de tip „Articolul 5” în afara NATO.

NATO consideră că orice atac împotriva unuia dintre cei 32 de membri ai săi este un atac împotriva tuturor, conform articolului 5.

Limba rusă și Biserica Ortodoxă

Rusia ar mai cere statut oficial pentru limba rusă în anumite părți sau chiar pe tot teritoriul Ucrainei, precum și dreptul Bisericii Ortodoxe Ruse de a opera liber, au adăugat sursele.

Serviciul de securitate al Ucrainei acuză Biserica legată de Moscova că sprijină războiul Rusiei împotriva Ucrainei prin propagandă pro-rusă și găzduirea de spioni - acuzații negate de Biserică, care susține că și-a rupt legăturile canonice cu Moscova.

Ucraina a adoptat o lege care interzice organizațiile religioase legate de Rusia, printre care și această Biserică. Totuși, legea nu a fost încă pusă în aplicare.

G.P.

Seară bună, dragi conaționali!

Probleme în DC dar și în alte zone ale USA

Trei state trimit Garda Națională la Washington, la cererea lui Trump. Protestele din capitală escaladează

Administrația Trump a mobilizat sute de militari ai Gărzii Naționale din Virginia de Vest, Carolina de Sud și Ohio pentru a întări controlul federal asupra capitalei, în ciuda opoziției oficialilor locali și a protestelor din stradă. 

Trei state republicane trimit Garda Națională la Washington FOTO: X

Virginia de Vest a anunțat că va trimite între 300 și 400 de militari, Carolina de Sud 200, iar Ohio încă 150 în zilele următoare. Biroul guvernatorului Virginiei de Vest, Patrick Morrisey, a transmis că această desfășurare este „o dovadă de angajament pentru siguranța publică și cooperarea regională" și că statul va furniza „aproximativ 300-400 de oameni calificați, conform ordinului primit".

Un purtător de cuvânt al guvernatorului, Drew Galang, a precizat că ordinul a venit vineri seara și că desfășurarea este în curs de organizare. La rândul său, un oficial al Casei Albe a declarat pentru Reuters că trupele sunt chemate pentru a „proteja bunurile federale, a crea un mediu sigur pentru forțele de ordine, atunci când este necesar, și a oferi o prezență vizibilă care să descurajeze infracțiunile".

Măsura vine după ce Donald Trump a preluat temporar controlul poliției din Washington, invocând o „urgență" legată de criminalitate și lipsa de adăpost. Totuși, datele poliției DC arată că infracționalitatea violentă era la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani în momentul revenirii lui Trump la Casa Albă, în ianuarie, și a continuat să scadă cu încă 26%.

Weekendul trecut, Trump a ordonat evacuarea persoanelor fără adăpost, amenințând cu relocarea forțată. Autoritățile locale au desființat una dintre tabere, spunând că pot acționa „mai uman" decât forțele federale. În paralel, o decizie a Departamentului de Justiție de a o înlocui pe șefa poliției din Washington, Pamela Smith, cu directorul DEA, Terry Cole, a fost blocată în instanță, judecătoarea Ana Reyes stabilind că Smith trebuie să rămână în funcție.

Intervenția lui Trump a stârnit proteste în capitală. Zeci de persoane au mărșăluit sâmbătă din Dupont Circle până la Casa Albă, scandând împotriva „ocupației militare" și afișând bannere cu mesaje precum „Nu unei preluări fasciste a DC".

Rețeaua Chamberlain, un grup de veterani, a criticat dur mobilizarea: „De la inundații la furtuni de iarnă, ne bazăm pe Garda Națională în situații de criză. Ei ar trebui să fie acasă, pregătiți să răspundă - nu într-o misiune politică de poliție", a transmis organizația pe X.

Cei aproximativ 800 de membri ai Gărzii Naționale deja activi în Washington, sub controlul lui Trump, au fost folosiți la sarcini logistice și administrative, dar și pentru „înfrumusețarea zonelor", potrivit Wall Street Journal. Oficialii au precizat că aceștia nu poartă arme, însă „armele sunt disponibile la nevoie și vor rămâne în depozit".

Casa Albă a anunțat că trupele patrulează pe jos și cu vehicule în jurul National Mall și Union Station, fără a face arestări deocamdată. Totuși, un oficial american a spus că un ordin oficial pentru a permite militarilor să poarte arme este pregătit, vizând în special polițiștii militari.

Donald Trump a sugerat că ar putea extinde aceste măsuri și în alte orașe conduse de democrați. În San Francisco, un judecător federal urmează să decidă dacă Trump a încălcat legea când a trimis Garda Națională la Los Angeles, în iunie, fără acordul guvernatorului Californiei, Gavin Newsom.

În mod normal, Garda Națională este mobilizată doar la cererea guvernatorilor statelor. Garda Națională din Districtul Columbia, însă, se află direct sub comanda președintelui.

Ferește-mă Doamne de UNGURII de tip fascist! Mărturie pentru conaționali.

Am copilărit printre unguri în perioada 1957-1965 când părinții s-au aciuat într-o comună ardelenească de frica Securității care urma să-i bage la închisoare din cauza refuzului neînscrierii lor în CAP, o formă de spoliere a țăranilor în perioada comunistă.

Tocmai își făcuseră o casă, aveau animale, păsări și apăruserem și noi, cei doi copii.

Această perioadă am numit-o "Fuga părinților în Ardeal"

Am prieteni unguri dar amintirile îmi dau fiori și acum despre perioada Revoluției din Ungaria care adusese la paroxism ura maghiarilor din țara noastră împotriva românilor.

Am fost maltratat și batjocorit de cetele de copii maghiari, de multe ori partenerii noștri de joacă. Cred, era în prin anul 1960.

Mă întreb de multe ori: Oare, chiar românii sunt proști de își vând pământurile maghiarilor din Ungaria?

Citiți și băgați la cap:

"

Ungurii ne-au huiduit imnul, ne-au huiduit și steagul. Fanii maghiari nu s-au putut abține

România a pierdut partida cu Ungaria din Grupa B a precalificărilor Cupei Mondiale de baschet din 2027, 66-86, și va ocupa cel mai probabil locul 2 în clasament, urmând să joace în următoarea rundă, a calificărilor.

Partida disputată în arena Tiszaliget City Sports Hall din Szolnok ne-a lăsat un gust amar nu numai din cauza rezultatului, ci și al comportamentului suporterilor gazdelor, care au huiduit imnul național al României. După ce „Deșteaptă-te, române!" a început să se audă în boxe, o parte a fanilor din tribune au dat drumul la huiduieli și fluierături. Treptat, gestul lor a fost preluat de aproape toți spectatorii, mai ales când pe ecranul din arenă a fost afișat drapelul țării noastre. Baschetbaliștii români nu s-au lăsat intimidați, ba chiar au cântat și mai cu patos imnul.

Ungaria și-a luat revanșa în fața României, după înfrângerea 64-76 de la Oradea. Foto FIBA

Sportivii noștri nu au reușit însă să răspundă la fel și pe teren, pe parcursul partidei. Tricolorii au menținut în primele două sfertui echilibrul, pentru ca în a doua jumătate a meciului să se prăbușeacă. S-a încheiat 86-66, scor la care România se menține pe primul loc în grupă, însă probabil va fi devansată de Ungaria, care mai are un meci de disputat. Oricum ar fi, baschetbaliștii noștri sunt calificați în faza următoare a preliminariilor pentru Cupa Mondială 2027."

A venit toamna!

Noi albim. Toamnă după toamnă. Sgârciurile dintre oase scârție. Mersul piticului pe sub meri a devenit un chin. Merele s-au chircit și ele ca și fețele noastre.

Anii se simt în mersul legănat. Orice răsărit are un apus! În livada nucilor nu mai este ordinea nemțească de altădată. Ciulinii, măceșii, arboretul pădurii, salcâmii acaparează totul. Este frumos și așa! 

Uneori mă uit pe Google Earth la casa bunicilor, veche de douăsute de ani. Poposesc virtual în fața porților. Pe aici fugeam la Țața Angelina și Moș Andrei când cireșul era deja în pârguit. Urcam în cireș și nu coboram până nu omorai puricii pe burtă. 

Știri de-a lungul timpului, pentru cei cu creierul " spălat"

Nu știu de ce vă agitați aiurea cu întâlnirea dintre Trump și Putin. Eu m-am informat toată viața numai din surse oficiale și vă pot explica foarte clar adevărul.

 Conform experților, rușii au pierdut războiul în două săptămâni. Apoi Vladimir Putin a făcut un cancer și era pe moarte în 5 ianuarie 2023 (sursa: G4 Media și Lumea Bună).

 În tot acest timp, nevasta lui Zelenski lupta pe front (sursa: Pro-TV, Twitter și Lumea Bună). 

Când a văzut așa ceva, Putin s-a ascuns în buncăr în 5 aprilie 2023. Acolo nu mai citea internetul și suferea de paranoia grav de tot. Se pișa pe el, scria ”CCCP” cu căcat pe hartă. Era nebun de legat, ce să mai... (sursa Digi24, Hotnews, Lumea Bună).

 Pe urmă a murit de cancer în 3 martie 2022 și a fost înlocuit de o sosie (sursa Pro-TV și Lumea Bună).

 Sosia n-a stat cuminte și l-a mai făcut președinte încă o dată pe Donald Trump, care era sluga lui Putin ăla originalu', cancerosu' cum ar veni. (surse: Mîndruță, Striblea, Lumea Bună...).

 Ca să iasă președinte, Trump a trebuit să-și însceneze o tentativă de asasinat (sursa: Presa Quality și fanii Kamalei Harris). 

Au plătit un prost ca să-l împuște milimetric în ureche, de la 120 de metri distanță. A fost făcătură ca să se excite supremațiștii albi la poza aia cu pumnul ridicat și steagul pe fundal (sursa MSNBC, CNN, Lumea Bună).

Pe urmă a murit și sosia lui Putin. Tot cancer, primit de la FSB. Știa prea multe! (sursa: o proastă de pe-aici care n-a mai încăput în redacția Cartoon Network, dar primește like-uri cu nemiluita).

 Sosia sosiei ne-a făcut nouă ingerințe cu alegerile din România. Cu Potra și cu moșu ăla de 100 de ani care voia să ne scoată cu plosca din NATO (sursa: Toată Presa. Bă, dar toată, nu așa!).

 Apoi sosia lui Trump ne-a scos din programul de vize ca să nu ajungem acolo la el, pentru că ne dădeam seama că nu corespunde cu originalu'. El, cu Rubio și cu sluga ailaltă a lui Putin, doamna Tulsi Gabbard, au vrut să ne pedepsească pentru că nu l-am lăsat pe Georgescu să ne facă apa inteligentă și s-o dea pe gratis la ruși. 

Că și Georgescu era tot al lor, cum ar veni (surse: Toată Presa. Bă, dar toată!).

 Fusese infiltrat aici ca să-l convingă pe Ciolacu să-i ignore pe rezerviști, să-și pișe electoratul în gură cu tupeu porcesc și să mânărească voturile împreună cu PNL. Care PNL finanțase campania lui Georgescu din naivitate, deci nu făcea jocurile Rusiei pentru că n-avea cum. Adică Georgescu a profitat de buna credință a liberalilor și de inima încovrigată a lui Ciolacu, tocmai ca să salte pe Căpitanu și Legiunea la putere în România (aceleași surse).

Inițial rușii n-au reușit să o compromită pe Lenuța Lasconi. Toată lumea o lăuda și-o spăla mai ceva ca pe Sfânta Născătoare de Progresiști, deși noi tot întrebam așa discret: Bă, nu-i cam proastă? Dar ea, săraca, nu era proastă. Eram noi extremiști. Ne certa Presa Quality și lumea bună... văleu, mamă! Adică ni se părea nouă că-i proastă pentru că era în alegerile greșite. Ea era deșteaptă (surse: Toată lumea. Bă, dar toată lumea!). 

Abia în alegerile corecte a devenit ea proastă, Nicușor deștept și noi tot extremiști (surse: aceeași lume).

 Abia atunci cică au convins-o kaghebiștii pe Lenuța să joace jocurile Rusiei, să se facă de tot căcatul și să piardă alegerile de proastă ce era. A luat ultimele procente găsite sub scaun la cinematograf. Era pericol mare cu Rusia dacă câștiga Lenuța, că aia săraca nici nu știa unde e NATO pe hartă (aceleași surse).

 Ca să combatem jocurile Rusiei, toate sursele, societatea civilă și BNR ne-au spus clar cu cine trebuie să votăm. Era logic. Dacă votam greșit riscam să ne scoată Georgică din UE, ne făcea euro 5 lei, ne tăia salariile, ne creștea TVA-ul și pierdeam banii din PNRR.

În ultima clipă ne-a salvat Nicușor (sursa: BEC). Ăsta micu, după ce a câștigat alegerile, ne-a spus că puteam vota cu cine voiam noi pentru că oricum nu ne scotea Georgică din UE și tot ieșea cum trebuie. Pe urmă l-a durut fix în cașchetă că s-a mărit TVA, s-au tăiat salariile și am pierdut majoritatea banilor din PNRR oricum. Euro a scăzut pe creștere, scădere pozitivă sau cum se numește... Cum am dat-o, a ieșit același căcat. Nu mai contează. E și păcat să ne certăm între noi.

 Acuma întâlnirea oficială dintre Trump și Putin e de jucărie. Conform experților, unu-i mort, celălalt prost și amândoi sunt nebuni. Așadar nu se poate rezolva nimic. O să rămână cum a căzut, adică tot pe noi. Noi dăm bani la ucraineni, ucrainenii se duc să moară de cât s-a plătit și asta e! Suntem în grafic. Norocul nostru este că avem cel mai bun prim ministru din istoria României (sursa: Pro-TV etc.).

Multe lucruri nu-s de discutat. Cele două sosii ale lui Trump și Putin, care amândouă sunt plătite de mortu' original - Putin v1.0 - s-au întâlnit acuma în Aiahuasca mai mult ca să discute despre ăia un milion de morți Covid din România. (sursa: Digi24, Daniel David, Lumea Bună și toți specialiștii în virusomanie de la vremea respectivă, care insistau că vom stivui cadavrele pe bulevard dacă strănută mamaie pe legătura de pătrunjel). 

Bine că am interzis săracii la pizzerie și babele cu zarzavaturi din piață, dar am păstrat mall-urile deschise. Dacă mai scădea mult profitul la grupurile financiare, ni-l punea Macron președinte direct pe Caramitru ca să știm o treabă. O dădeam din desen animat în manga de-alea japoneze pentru tulburați sexual. Ne-a trecut glonțul pe lângă ureche.

Mă rog... important este să nu facem jocurile Rusiei. Citiți numai din surse oficiale și veți afla exact ce se întâmplă! Io vă spun: eram la ghenă fără experți! Eram TER-MI-NAȚI fără surse oficiale. Dacă nu mâncau ăștia absolut tot căcatul din România, trebuia să mergem cu rățușca gonflabilă la muncă. Pluteam pe mareea de căcat pe sub balcoanele de la etajul trei. Mulți nu știu să înoate... era complicat. 

Stați degeaba cu ochii beliți în știri. Și dacă sunteți informați și dacă nu sunteți informați, e fix același căcat. Ba e mai bine să nu fiți informați pentru că măcar aveți șansa să treceți un minim control neurologic, fără să vă suspecteze doctorul că ați făcut atac vascular. Pur și simplu nu poți fi atât de prostan încât să te iei după presă, fără o patologie severă în spate.

Dan Pavel

Minunile din curtea noastră: plantele medicinale și cele aromatice.

Plantele medicinale cresc la voia întâmplării prin curtea noastră. Cele aromatice, câtorva, le-am dedicat un spațiu din grădina de legume.

Azi am pus la uscat sub polată cimbrul. Soția l-a spălat cu atenție, l-a lăsat la zvântat, l-a făcut buchet și la atârnat într-un cui sub podina pătulului, transformat de noi în depozit de diverse. Odată aici se depozitau știuleții de porumb depănușați. Vremuri de demult! În livada de nuci sub niște salcâmi zglobii, eu am încercat să-i distrug, cresc smocuri, smocuri de urzică

Maria Treben ne spune:

Poate aplicați și voi sfaturile acestei măicuțe nemțoaice!

Xxx

În medicină, „hematopoietic” se referă la tot ce are legătură cu formarea sângelui, adică cu hematopoieza. Acest proces implică producerea de celule sanguine (globule roșii, globule albe, și trombocite) în măduva osoasă. Termenul provine din grecescul "haima" (sânge) și "poiesis" (formare

Seară bună!

Un fost șef SIE îl critică pe Nicușor Dan pentru absența de la Ziua Marinei: „Un șef de stat nu poate fi «alături de români în altă parte»”

Cine DRACU ne-a pus analfabetul ăsta în fruntea țării!

Fostul șef al Serviciului de Informații Externe (SIE), Silviu Predoiu, a criticat absența președintelui Nicușor Dan de la ceremoniile de Ziua Marinei, acuzându-l că transmite „un semnal periculos" prin lipsa sa de la un eveniment cu o importanță strategică.

Silviu Predoiu se alătură mai multor oficiali care au criticat absența lui N. Dan. FOTO: Mediafax

„În vremuri tulburi, libertatea și siguranța unei națiuni depind, într-o mare măsură, de oamenii care servesc sub drapel – de curajul lor, de pregătirea lor, de convingerea că țara merită apărată. Așa cum spunea recent vicepreședintele SUA, pacea și prosperitatea cetățenilor se sprijină pe umerii celor în uniformă. Astăzi, când lumea se întoarce tot mai mult la logica de hard power, forța militară este cea care dă greutate cuvintelor unui lider și credibilitate politicii externe a statului său.

Când un președinte, în plin context tensionat la Marea Neagră, lipsește de la manifestările dedicate Zilei Marinei – o sărbătoare cu semnificație istorică și strategică pentru România – transmite un semnal periculos: că își tratează cu superficialitate atât rolul de Comandant al Forțelor Armate, cât și obligația de a fi acolo unde națiunea își strânge rândurile în jurul uniformei militare", a afirmat fostul șef al SIE.

„Nu există „concediu" pentru un președinte. Funcția nu are buton de pauză. Un șef de stat nu poate fi „alături de români în altă parte" atunci când simbolul forței navale românești se sărbătorește în portul Constanța, în fața marinarilor pe care, în teorie, îi conduce. Prezența nu este un gest de curtoazie, ci o datorie de onoare", a scris Predoiu pe Facebook.

El a subliniat că prezența președintelui la astfel de ceremonii nu este „un gest de curtoazie, ci o datorie de onoare", iar absența afectează nu doar imaginea liderului de la Cotroceni, ci și prestigiul instituției prezidențiale.

„Un stat care își subminează singur simbolurile de autoritate devine mai slab și mai vulnerabil – exact când lumea fierbe și când regiunea Mării Negre este o zonă de confruntare strategică. Un președinte absent de pe puntea propriei nave își pierde nu doar autoritatea, ci și dreptul de a o comanda", a concluzionat Silviu Predoiu.

Șeful statului și-a justificat alegerea prin semnificația religioasă a zilei, spunând că venea acolo încă din copilărie:„E o sărbătoare religioasă, foarte mare, toată lumea vine la biserică. Aici, la mănăstire, veneam cu părinții, copilărind aici. Am ales să vin aici. (...) Nu am vrut să fac anunț ca să vină presa după mine; dimpotrivă, am vrut să fiu cât mai aproape de comunitate și, inclusiv, am stat la slujbă pentru a participa personal, intim", a declarat Nicușor Dan, pentru Antena 3 CNN.

Nicușor Dan a fost reprezentat de consilierul prezidențial Cristian Diaconescu. În schimb, la ceremonii au participat premierul Ilie Bolojan și ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, care a precizat că Nicușor Dan „este în concediu și va fi alături de români în altă parte".

În mod tradițional, Ziua Marinei era marcată prin participarea președintelui României la ceremoniile militare desfășurate pe faleza Comandamentului Flotei din Constanța.

Cum puteți capta atenția mai multor vizitatori pe blogurile personale

În urmă cu peste zece ani am lansat primul blog personal. Abordam o multitudine de subiecte. Aveam zilnic mii de vizitatori. Nu e mult dar eu eram mulțumit. A urmat al doilea, apoi al treilea blog, ultimul deschis în urmă cu peste șase ani. Nu am urmărit monetizare, niciodată.

Iată de unde provin vizitatorii mei, 9-15.08.2025:

Mai zilele trecute primele trei țări în ordine erau: România, SUA, Rusia.

 Să auzim de bine!

 Vine noaptea Cuțitelor Lungi, întâlnirea Trump- Putin ( ora 22.30, ora României) din Alaska.

 Cum se va recrea Noua Ordine Mondială?