duminică, 22 decembrie 2024
Am desfundat o bârdacă de pălincă.
SLA
CK
sâmbătă, 21 decembrie 2024
Banatul îi fruncea!
S-a semnat contractul de finanțare pentru cel mai spectaculos domeniu turistic care se construiește în Banat. Valoarea proiectului depășește 200 de milioane de lei
Proiectul de dezvoltare a Domeniului Turistic Semenic-Crivaia a primit finanțarea necesară pentru a transforma această regiune din Munții Banatului într-o stațiune modernă și atractivă, atât pentru sezonul rece, cât și pentru activitățile de vară.
Cu o valoare totală a investiției de 207 milioane de lei, dintre care 138 de milioane provin din fonduri guvernamentale, proiectul marchează un pas important în dezvoltarea turistică a județului Caraș-Severin.
Ioan Popa, primarul Reșiței, a declarat cu entuziasm: „Acolo unde urmașii STEG, UDR, au montat primul telescaun din România, care a funcționat ireproșabil între 1947-1987, destinul a rânduit ca astăzi firul acelei frumoase povești să fie reînnodat".
Acesta a semnat contractul de finanțare la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, mulțumind ministrului Radu Oprea pentru sprijinul oferit Banatului de Munte și colaboratorilor din Consiliul Județean Caraș-Severin, în special lui Silviu Hurduzeu. Popa a subliniat că acest proiect este rezultatul unui efort comun: „Îi mulțumesc pe această cale lui Silviu Hurduzeu, cel cu care am demarat acest proiect și cel care a susținut demersurile făcute de mine fără niciun fel de reținere, chiar dacă facem parte din partide politice diferite."
Proiectul presupune dezvoltarea unui domeniu schiabil pe o suprafață de 47 de hectare, incluzând pârtii moderne, telegondolă, tunuri de zăpadă și alte facilități pentru agrement. Pârtiile Franzdorf, Adolf Zangl și Helmuth Krubl sunt doar câteva dintre cele care vor oferi trasee spectaculoase și variate pentru iubitorii sporturilor de iarnă. În plus, vor fi construite un lac de acumulare, un parc nautic, o tiroliană și zone destinate hotelurilor și restaurantelor. Primăria Reșița este liderul proiectului, colaborând cu Primăria Văliug și Consiliul Județean Caraș-Severin.
În ceea ce privește partea de cofinanțare, Popa a explicat: „Pentru restul sumei necesare, aproximativ 30% din total, urmează să gândim o strategie. Noi suntem, practic, astăzi, trei entități publice. Există posibilitatea să luăm un credit sindicalizat. Ne mai lipsesc 10-12 milioane de euro. Oricare dintre aceste trei entități poate lua un credit. Va trebui să ne așezăm la masă și să găsim o soluție potrivită, mai ales că la finalizarea proiectului, domeniul va fi administrat de Skilift SRL, care este o firmă în care cele trei entități sunt asociate în părți egale. S-a deschis încă o oportunitate odată cu sosirea lui Alfred Simonis la președinția Consiliului Județean Timiș, care dorește să se alăture acestui proiect."
Realizarea proiectului este încredințată consorțiului DIMEX-2000 Company, Supersnow și ArchiCO, care a câștigat licitația. Termenul de execuție este de 41 de luni, incluzând proiectarea, asistența tehnică și lucrările propriu-zise. Dezvoltarea pârtiilor va oferi puncte de plecare și sosire la altitudini variate, astfel încât să fie disponibile trasee pentru toate nivelurile de dificultate. Pârtia Franzdorf, de exemplu, va începe la altitudinea de 1.391,96 m și va coborî până la 625,28 m, asigurând peisaje spectaculoase pentru vizitatori.
Ziare.com
vineri, 20 decembrie 2024
Marcel Ciolacu, game over. Urmează „noaptea cuţitelor lungi”
Adevărul.ro:
Ordonanţa „trenuleţ" şi decizia Agenţiei Fitch închid bilanţul epocii „Nicu şi Marcel". Lucrurile sunt mai grave decât le arată deficitul bugetar de 8,6% din PIB pe 2024. Ne explică un analist economic de primă mână, Radu Georgescu:
"Suntem la un centimetru de a ajunge în Junk. Când ajungi în Junk, oficial ești în insolvență", spune Radu Georgescu.
„România are traiectoria economică a Greciei din 2010".
„Deficitul bugetar raportat la PIB nu are nicio relevanță economică". „Nicio țară nu poate să plătească cheltuielile din PIB, ci doar din taxele încasate."
România se confruntă cu o situație alarmantă, cheltuind lunar cu 25% mai mult decât taxele încasate. Chiar și incluzând toate investițiile statului, deficitul rămâne la un nivel periculos de 15%".
Cu excepţia lui Ciolacu, nici măcar şefii de frunte ai PSD nu mai fac bilanţuri pozitive. Nu au cum.
OUG „trenuleţ" ne arată unde suntem din punct de vedere fiscal-bugetar.
- Salariile și sporurile bugetarilor vor fi înghețate la nivelul lunii decembrie 2024.
- Nu se vor mai acorda vouchere de vacanță bugetarilor pe tot parcursul anului 2025.
- Nu se vor mai organiza concursuri pentru ocuparea posturilor publice.
- Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive care au ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială pentru bugetari va fi eșalonată.
- În 2025, instituțiile și autoritățile publice nu vor mai putea acorda indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă.
- Pensiile speciale pentru primari se amână pentru 2026.
OUG „trenuleţ" e mult mai lungă şi nici nu e clară forma finală. La presă a ajuns doar un draft.
Ciolacu nu a vrut să emită OUG „trenuleţ"
Astăzi, vineri, era ultima zi în care premierul Ciolacu putea să emită OUG „trenuleţ". Nu a vrut, să nu-şi lege numele de un act normativ care neagă tot ce a făcut în calitate de prim ministru. A lăsat pentru viitorul guvern această sarcină ingrată, dovadă a faptului că nu îşi mai doreşte să fie premier în viitorul guvern. Cum nici Grindeanu nu vrea să se înhame la curăţarea cioburilor oalelor sparte de Ciolacu, nu se ştie dacă PSD este capabil să propună viitorul premier. Se vorbeşte despre Marian Neacşu, vicepremier, o figură ştearsă, cu un trecut penal, pe care nu l-a văzut mai nimeni pe la tv-uri. Nici nu se ştie cum arată!
Anunţul de joi al lui Marcel Ciolacu, conform căruia PSD trece în opoziţie, trădează mai degrabă disperarea, faptul că nu vede o situaţie de ieșire din groapa în care el a împins România. Iar conform G4Media, a făcut anunţul după ce a aflat că PNL voia acelaşi lucru, să treacă în opoziţie şi să lase PSD de unul singur la guvernare.
Eşecul de a da un premier pentru viitorul guvern de la PSD reprezintă bomboana pe coliva epocii Ciolacu în fruntea PSD şi a guvernării României. Dacă instalarea noului guvern întârzie, şi intrăm în 2025 fără OUG „trenuleţ" şi fără bugetul de stat pe 2025, România poate intra în „Junk" şi toate împrumuturile externe încetează, la fel ca în 2010.
În această situaţie România devine insolvabilă, în faliment, după modelul Greciei şi Argentinei. Grecia a fost salvată în ultimul moment pentru că era în zona euro, şi foarte multe bănci germane şi franceze aveau expunere mare pe Grecia. Noi nu suntem în această situaţie, şi singura salvare ar veni de la FMI. Cu ce condiţii „groaznice", se sperie gândul.
Candidatul la preşedinţie
Tot scenariul trecerii la noua guvernare a îngheţat, pentru că alegerile prezidenţiale au fost amânate. Ce premier ar da drumul la OUG-uri de tip „trenuleţ", pentru a-şi pune în cap populaţia cu trei luni înaintea alegerilor prezidenţiale. Nu-i vorbă, după eşecul lui Ciolacu din turul întâi al alegerilor prezidenţiale din noiembrie, şi după eşecul de la alegerile parlamentare când PSD a obţinut cel mai mic scor din istoria sa, nici nu e clar ce candidat ar împinge în faţă PSD pentru alegerile prezidenţiale.
Ciolacu a adus PSD în situaţia imposibilă, nu propune nici un premier cu recunostere politică naţională şi nici un candidat la prezidenţiale. Aici este sfârşitul politic al lui Marcel Ciolacu. Urmează „noapte cuţitelor lungi", aşa cum ne-a obişnuit PSD în cazurile Năstase, Geoană, Ponta, Dancilă.
Problemă gravă este că România are nevoie de guvern în câteva zile, pentru a intra în anul 2025 cu situaţia fiscal-bugetară cât de cât ameliorată. Altfel, există riscul că România să intre în „Junk" dupa Anul Nou, şi să rămână fără bani de pensii şi salarii.
Cel care a adus România în această situaţie este Ciolacu. Creşterile de pensii şi salarii bugetare cu care se laudă, fără resurse bugetare clare şi predictibile, reprezintă o crimă socială. Amăgeşti milioane de oameni cu venituri fantasmagorice, după care le spui: nu mai avem bani pentru plata creşterilor de venituri. Ce vor zice cetăţenii, cu trei luni înaintea alegerilor prezidenţiale?
În concluzie, pentru Ciolacu game over. Rămâne ca PSD să-i decidă soartă pentru că a adus partidul într-o situaţie imposibilă.
Romania, curiozități
joi, 19 decembrie 2024
Parlamentul ales se reunește în prima ședință. Care este structura noului Legislativ
Parlamentarii se reunesc vineri, la ora 14.00, pentru prima şedinţă a noii legislaturi. Camera Deputaţilor şi Senatul au fost convocate de preşedintele Klaus Iohannis în şedinţe separate, în care lucrările vor fi conduse de parlamentarul cu cel mai mare număr de mandate exercitate.
Parlamentul nou ales se reunește vineri în prima ședință FOTO Arhivă
Senatorii şi deputaţii aleşi în urma scrutinului din 1 decembrie se reunesc vineri, de la ora 14.00, în prima şedinţă din legislatura 2024 - 2028. Camera Deputaţilor şi Senatul au fost convocate de preşedintele Klaus Iohannis în şedinţe separate, în care lucrările vor fi conduse de parlamentarul cu cel mai mare număr de mandate exercitate, potrivit News.ro.
Cele mai multe mandate de deputat aparţin PSD - 86. AUR este al doilea partid din Camera Deputaţilor, cu 63 de deputaţi, urmat de PNL - 49 de deputaţi, USR – 40 de deputaţi; SOS România – 28 de deputaţi; POT – 24 de deputaţi, UDMR – 22 de deputaţi.
Acestora li se adaugă 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale: Ioana Grosaru - Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT, Bogdan Alin Stoica - Asociaţia Liga Albanezilor din România, Ionel Stancu - Asociaţia Macedonenilor, Nicolae Păun - Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa", Silviu Feodor - Comunitatea Ruşilor Lipoveni, Silviu Vexler - Federaţia Comunităţilor Evreieşti, Ştefan Bouda - Forumul Cehilor, Ovidiu Ganţ - Forumul Democrat al Germanilor, Varujan Pambuccian - Uniunea Armenilor, Gheorghe Nacov - Uniunea Bulgară din Banat, Giureci-Slobodan Ghera - Uniunea Croaţilor, Iulius Marian Firczak - Uniunea Culturală a Rutenilor, Varol Amet - Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, Iusein Ibram - Uniunea Democrată Turcă, Adrian-Miroslav Merka - Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor, Dragoş-Gabriel Zisopol - Uniunea Elenă din România, Ghervazen Longher - Uniunea Polonezilor, Ognean Crîstici - Uniunea Sârbilor, Miroslav Nicolae Petreţchi - Uniunea Ucrainenilor.
Mandatele din noul Senat sunt împărâite astfel: PSD – 36 de mandate, AUR – 28, PNL – 22, USR – 19, SOS România – 12, UDMR – 10, POT – 7 senatori.
Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de deputatul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri 4 deputaţi ca secretari. Dacă mai mulţi deputaţi au acelaşi număr de mandate, cel mai în vârstă dintre aceştia va conduce. Aceeaşi regulă se aplică şi la Senat.
În prima şedinţă, Camera Deputaţilor alege o Comisie de validare formată din 30 de membri, care reflectă configuraţia politică rezultată din constituirea grupurilor parlamentare. La Senat, comisia de validare are 15 membri, iar componenţa acesteia este aprobată cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi.
Comisia de validare, în maximum 4 zile de la constituire, întocmeşte un raport ce nominalizează deputaţii şi senatorii propuşi pentru validare, invalidare sau amânare. Propunerile de invalidare şi amânare trebuie motivate. Ulterior, fiecare Cameră se întruneşte separat pentru a dezbate raportul Comisiei de validare.
Parlamentul este legal constituit după validarea a două treimi din mandate şi depunerea jurământului de către deputaţi şi senatori. Camerele trebuie să finalizeze dezbaterea raportului Comisiei de validare în cel mult 5 zile de la constituirea acesteia.
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor:Jur credinţă patriei mele România;Jur să respect Constituţia şi legile ţării;Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;Aşa să mă ajute Dumnezeu. Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, care se înlocuieşte cu formula:Jur pe onoare şi conştiinţăşi aceasta prefaţează jurământul.
Jurământul scris se rosteşte solemn, se semnează de fiecare deputat sau senator şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui Camerei.Refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act.
După constituirea legală, Camera Deputaţilor şi Senatul îşi aleg preşedinţii şi membrii Birourilor Permanente. Biroul permanent al fiecărei Camere include preşedintele, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele este şi liderul Biroului permanent, iar apartenenţa politică a membrilor reflectă configuraţia politică rezultată din alegeri.
Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pentru întreaga legislatură, prin vot secret. Fiecare grup parlamentar poate propune un singur candidat, iar câştigător este declarat cel care obţine votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Dacă acest cvorum nu este atins, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi cu cele mai multe voturi.
La Senat, preşedintele este ales în mod similar, prin vot secret, iar candidaturile sunt ordonate descrescător în funcţie de mărimea grupurilor parlamentare. În cazul unui nou tur de scrutin, participă primii doi candidaţi cu cele mai multe voturi sau cei aflaţi la egalitate. Preşedintele Senatului este ales pentru întreaga legislatură.
Funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor în ambele Camere sunt distribuite pe baza configuraţiei politice şi negociate între grupurile parlamentare. Propunerile pentru aceste funcţii sunt anunţate în plen şi supuse votului majorităţii membrilor fiecărei Camere. La Camera Deputaţilor, aceste funcţii se aleg la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
Birourile Permanente ale ambelor Camere trebuie să respecte proporţia politică rezultată din alegeri, iar toate funcţiile sunt validate prin vot secret. O comisie specială, compusă din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, se ocupă de întocmirea procesului-verbal al votului.
Soluții de stoparea războiului de lângă noi.
Patru moduri în care războiul din Ucraina s-ar putea desfășura după revenirea lui Trump la putere
Pe măsură ce războiul dintre Rusia și Ucraina se apropie de al patrulea an, atenția se îndreaptă asupra președintelui ales Donald Trump și a modului în care revenirea sa la putere ar putea afecta conflictul.
Războiul din Ucraina se apropie de al patrulea an/ FOTO: Profimedia
Trump reprezintă un semn de întrebare îngrijorător pentru Ucraina, care, în ultimele săptămâni de după alegerile sale, a mizat pe diplomația personală pentru a-și susține cauza. Ca și candidat, Trump a numit războiul „un eșec" și a promis că îl va încheia în 24 de ore, fără a explica însă cum va face acest lucru.
Statele Unite au furnizat majoritatea asistenței internaționale de securitate pentru Ucraina de când Rusia a lansat invazia sa la scară largă în februarie 2022, angajând până acum mai mult de 60 de miliarde de dolari. Reducerea drastică a acestei asistențe sau eliminarea ei ar putea permite Rusiei să obțină avansul decisiv pe care nu l-a reușit până acum.
În timp ce Kievul și Moscova se grăbesc să își asigure cea mai bună poziție înainte de orice schimbări pe care administrația lui Trump le-ar putea aduce, Business Insider a analizat patru scenarii despre cum s-ar putea desfășura războiul.
Posibilitatea unei opriri temporare a luptelor a căpătat o atenție deosebită odată cu realegerea lui Trump.
Trump, care a promis să pună capăt războiului rapid la revenirea sa în funcție, a postat pe Truth Social pe 8 decembrie, cerând o încetare imediată a focului și începerea negocierilor.
„Zelenski și Ucraina ar dori să facă un acord și să oprească nebunia", a spus el, adăugând: „Acesta poate deveni mult mai mare și mult mai rău. Îl cunosc bine pe Vladimir. Acesta este momentul lui să acționeze."
În noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a respins mult timp ideea de a ceda teritorii pentru a pune capăt războiului, a sugerat că un astfel de acord ar putea fi realizat dacă părțile neocupate ale Ucrainei ar veni „sub umbrela NATO."
„Dacă vrem să oprim faza fierbinte a războiului, ar trebui să luăm sub umbrela NATO teritoriile Ucrainei pe care le avem sub control", a spus Zelensky, adăugând că Ucraina ar putea „să recupereze diplomatically cealaltă parte din teritoriu."
John Lough, cercetător asociat la programul Rusia și Eurasia al Chatham House, a declarat pentru Business Insider că Ucraina pare să se îndepărteze de „poziția maximă" de a recupera tot teritoriu ocupat, dar ar dori „garantii de securitate credibile din partea Occidentului."
Totuși, cu națiunile occidentale reticente să provoace Rusia prin angajamente legale față de Ucraina, cel mai probabil rezultat ar fi ca războiul să fie „înghețat" acolo unde se află acum, a adăugat el, subliniind că un „acord" este prea ambițios în acest stadiu.
Mulți analiști consideră că orice acord de pace ar fi fragil. Rusia a confiscat Crimeea prin forță în 2014, înainte de a lansa o invazie mai amplă în 2022. Mai mult, Putin a spus în repetate rânduri că independența Ucrainei este una „ficțională", iar mulți observatori se tem că o pauză de câțiva ani ar permite Rusiei să-și antreneze mai mulți soldați și să stocheze mai multe arme pentru o ofensivă ulterioară.
Mark Cancian, consilier la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a declarat pentru BI că orice acord de pace intermediat de Trump ar presupune probabil o formă de concesiune teritorială.
„Este greu de imaginat că ar fi stabil", a spus Cancian. „E ușor de imaginat un alt război în câțiva ani."
O altă posibilitate este ca Rusia să refuze să facă compromisuri și luptele să continue. De exemplu, cercetătorii de la Institutul pentru Studiul Războiului au argumentat în mod repetat că liderii ruși cred că câștigă pe câmpul de luptă și nu sunt probabil să caute negocieri serioase cât timp acest lucru continuă.
În acest scenariu, Ucraina ar necesita niveluri semnificative de ajutor continuu din partea Occidentului, ceea ce ar putea fi o problemă pentru Kiev. Atât Trump, cât și vicepreședintele ales, JD Vance, au fost deschiși sceptici cu privire la sprijinul SUA pentru Ucraina sub administrația Biden.
De asemenea, ar pune o presiune suplimentară asupra resurselor umane și economiei Ucrainei, care se confruntă deja cu „vânturi contrare" tot mai puternice, după cum a spus Fondul Monetar Internațional într-o actualizare din septembrie.
În timp ce Rusia se confruntă și cu propriile probleme economice — Banca Centrală a Rusiei a ridicat rata de dobândă la 21% în octombrie pentru a combate inflația ridicată — unii analiști spun că Moscova ar putea rezista ani de zile înainte de a trebui să facă față cheltuielilor excesive.
„Pentru Ucraina, un război lung este pur și simplu dezastruos", a scris James Nixey, directorul programului Rusia și Eurasia al Chatham House, în februarie. „Țara nu poate recruta nici pe departe numărul de soldați pe care Rusia îl poate pune în serviciu. De asemenea, pune o valoare mai mare pe viața umană decât adversarul său, ceea ce înseamnă că inevitabil va suferi mai mult din cauza unui război de uzură prelungit."
Totuși, un război lung ar putea să întindă resursele militare ale Rusiei. Moscova pierde vehicule blindate într-un ritm care ar putea deveni nesustenabil și ar putea avea nevoie de o nouă rundă de mobilizare pentru a înlocui pierderile de trupe.
Putin a dorit o victorie rapidă pe câmpul de luptă când trupele sale au lansat invazia completă.
La aproape trei ani distanță, acest obiectiv a fost complet desființat, dar Moscova ar putea totuși să revendice victoria — ceea ce ar însemna probabil ocuparea unei părți mai mari din Ucraina și înlăturarea lui Zelenski pentru a-l înlocui cu un lider supus.
Cancian a spus că, în cel mai rău caz, liniile de front ale Kievului ar putea ceda din cauza lipsei de resurse sau a unei schimbări în sprijinul internațional.
Într-un astfel de caz, Ucraina ar fi probabil forțată să cedeze teritorii mari, cu „tot ce este la est de" Dnipro având probabil să cadă sub controlul Rusiei prin anexare sau supraveghere efectivă, a adăugat el.
Forțele rusești au avansat în estul Ucrainei în ultimele luni, punând presiune asupra apărării ucrainene și agravând lipsa de soldați de la Kiev.
În timp ce Rusia continuă să sufere pierderi mari, a reușit să aplice mult mai multe trupe și să adauge recruți suplimentari din Coreea de Nord pentru a susține ofensiva.
Moscova pare, de asemenea, hotărâtă să evite distragerile și să își păstreze concentrarea asupra evenimentelor din Ucraina, oferind un ajutor minim aliatului său Bashar al-Assad, în ciuda bazelor militare importante ale Rusiei din Siria.
În plus, Kievul se confruntă acum cu o mare incertitudine în fața revenirii lui Trump la putere.
Într-un interviu recent cu Time Magazine, președintele ales a spus că dorește „să ajungă la un acord" mai degrabă decât să abandoneze Ucraina, dar a adăugat că este total în dezacord cu decizia lui Biden din noiembrie de a permite utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA pentru a lovi Rusia, lucru pe care Kievul și-l dorea de mult timp.
„Nu sunt de acord cu trimiterea de rachete sute de mile în Rusia", a spus Trump. „De ce facem asta? Doar escaladăm acest război și îl facem mai rău."
Ucrainenii aveau speranța că vor câștiga războiul după câteva succese notabile, cum ar fi eliberarea Harkovului în 2022, a spus jurnalista ucraineană Svitlana Morenets.
În timp ce puterea lui Putin pare stabilă, conflictul a expus unele dintre cele mai mari fisuri ale țării, cum ar fi rebeliunea armată a mercenarilor Wagner și protestele împotriva mobilizării, de la venirea sa la putere.
Guvernul Rusiei este „autoritativ și controlează mass-media, dar este totuși sensibil la opinia publică", a spus Cancian, adăugând că probabil că a amânat o nouă rundă de mobilizare pentru a nu „provoca opoziția internă", în ciuda necesității de trupe.
Washingtonul a subliniat, de asemenea, implicarea Coreei de Nord în război ca semn al „disperării" și „slăbiciunii" Kremlinului.
Dar, având în vedere scopul lui Trump de a obține un sfârșit rapid al luptelor, câștigurile continue ale Rusiei în est și resursele și moralul în scădere ale Kievului, o victorie deplină a Ucrainei pare deocamdată imposibilă.
Seth Jones, președintele Departamentului de Apărare și Securitate de la CSIS, a spus anterior pentru BI că, atâta timp cât Putin rămâne la putere, ar fi extrem de improbabil ca forțele Rusiei să se retragă complet. Totuși, o înfrângere a Rusiei ar putea amenința controlul lui Putin asupra puterii.
Adevărul.ro
Au înebunit câinii!
Potrivit măsurilor prevăzute în legea austerității, la 1 august accizele se vor majora cu 10% la carburanți, ceea ce va aduce scumpiri la po...

-
Aur, aur, aur! Barca de 8 plus 1 aduce al treilea succes al României la Jocurile Olimpice, după 20 de ani După 4 medalii la Jocurile Olimpic...
-
România strigă hoții la Paris: Sabrina Voinea, declarații disperate, cu lacrimi în ochi Gimnasta Sabrina Maneca-Voinea a declarat că se simt...
-
⚠️ Nu, domnule Bolojan, nu suntem proștii nimănui. Nici ai dumneavoastră. Am urmărit cu atenție conferința dumneavoastră de pres...