Se caută un primar pentru București. L-am găsit!

Delavrancea, primarul care a introdus duminica liberă în București și a înlocuit tramvaiele trase de cai cu cele electrice

Barbu Ștefănescu Delavrancea nu e doar numele la auzul căruia e foarte probabil să te pomenești întors în timp prin gimnaziu, la o oră de Română la care profesoara spune "Până ora viitoare, să citiți «Hagi Tudose»!".

Delavrancea a fost nu doar scriitor, ci și avocat, orator și, absolut deloc de neglijat, primar al Bucureștiului. Și încă unul care a rămas în istoria Capitalei pentru inovațiile și modul în care a influențat orașul.

A făcut duminica zi liberă pentru muncitori, a adus tramvaiele electrice, a înființat abatoare și a refăcut rețeaua de alimentare cu apă din Dâmbovița.

Delavrancea povestea la un moment dat cât de tare îl mâhnea în copilărie lipsa timpului petrecut cu tatăl său - care pleca la muncă înainte să se lumineze și se întorcea acasă pe întuneric:

"Mi-aduc și acum aminte (aș fi mulțumit dacă n-ar fi decât o amintire) cum mă agățam de scurteica lui lungă și îmblănită cu mârsă neagră și-l lingușeam și-l mângâiam pe obraji și pe pletele-i rotunjite ca să mă ia în căruță".

Rostul "Legii repaosului duminical" era explicit: "dreptul părinților de a-şi mângâia copiii, de a şi-i iubi şi de a şi-i creşte şi cunoașteˮ.

Citește, pe B365.ro, povestea primarului Barbu Ștefănescu Delavrancea, cel care a demarat procesul de pavare și modernizare a mai multor cartiere și drumuri din București.

    "    Focul pâlpâie în vatră. Mormanul de jeratic dogoreşte şi aruncă un polei cald şi rumen, pe peretele din faţă. Tavanul trosneşte şi zidurile asudă. Leana, cu picioarele goale până la genunchi, se părpăleşte în gura sobei. Bătrânul a ieşit din pătură şi-i e cald, şi îl ia cu fiori. Picioarele îi tremură. E lihnit. Îi cere inima o ciorbă, ca niciodată în viaţa lui.

        – Ce pui atâtea lemne? Prea multe lemne! Leano, n-auzi? Şi tot mi-e frig… Prea multe lemne!… Mi-e foame… O să dai foc casei!… Ah! pâinea nu mă mai satură… picioarele nu mă mai ţin!

        – Oi fi bolnav, răspunse Leana. Să chem pe cineva. Lângă spiţerie e un doftor…

        – Să nu calce nimeni în casa mea! strigă Hagiul. Cât scrie doftorul pe hârtie nu plăteşti cu viaţa toată! Sunt sănătos, voinic, mai bine ca oricând!…

        Dar, voind să umble, căzu pe pat, zicând: „Oh! da, niciodată n-am fost mai bine!”

        După trei zile de friguri Hagiul se sculă din pat, uscat şi galben, cu ochii duşi în fundul capului, cu părul lung şi ciufulit. Leana îl întrebă încetişor dacă n-ar vrea ceva.

        – Aş vrea, răspunse trist Hagiul, aş vrea o ciorbă de găină… cu niţică lămâie… lămâia e scumpă… câteva boabe de sare de lămâie… Şi, vezi, găina să nu fie prea mare… mică şi grea.

        Pe seară, Leana întinse în mijlocul patului un ştergar. Pe ştergar o strachină cu ciorbă caldă. Aburii se ridică din strachină. O aripă galbenă iese din zeama presărată cu steluţe de grăsime. Pe buzele străchinii, o lingură de cositor. Alături clondirul, cu două degete de vin, cu dop de hârtie. Hagiul privi cu lăcomie, se şterse pe frunte şi zise cu o nespusă părere de rău:

        – Ce poftă de copil!…

        Se văzu topind, el, cu mâna lui, bulgări de aur, turnându-i în strachină şi sorbindu-i cu lingura.

        Se apropie de pat. Începu să mănânce. Plescăi; îşi supse gropile din obraji; se încruntă; şi-acoperi ochii cu sprincenele; se răsti la Leana, aruncând lingura:

        – Una de lemn… asta e coclită!…

        Leana, râvnind la ciorbă şi înghiţind în sec, ieşi afară şi-i aduse una de lemn.

        Hagiul începu iarăşi a sorbi zgomotos. Se scutură şi scuipă de mai multe ori.

        – Ia ciorba d-aci! M-am săturat… Simţ pe gât o cocleală acră… sărată… un miros nesuferit… Ia-o… fugi cu ea… nu vezi?… îmi sorb viaţa!

        Leana luă strachina şi ieşi.

        Hagiul îşi trânti capul pe o pernă de paie. Trupul lui, o flacără. Ce friguri! Sub el se deschisese ca o mare fără fund. Şi se ducea adânc, adânc, tot mai adânc. Şi pe gât gustul aurului, sângelui viu al aurului! Nefericit părinte, gustase din carnea copiilor lui. Ciorba îi mirosise a aur!

        Când Leana intră în odaie, el se ridică în coate şi-i strigă:

        – Stinge focul… să dai cărbunii şi cenuşa înapoi!… Aruncă ciorba… şi să dai fulgii şi bucăţelele înapoi… Vreau banii pe jumătate, dacă nu toţi!

        Şi începu să plângă în hohote.

        – Ucigaş!… nebun!… nelegiuit!… în veci n-o să te saturi!

        Leana, înmărmurită, să uită la el. Tocmai atunci s-auzi miorlăind la uşă cotoiul, tovarăşul ei de foame şi de tremurat, singura fiinţă care o mângâie şi pe care o mângâie.

        Leana crăpă uşa. Hagiul se uită speriat şi, văzând cotoiul strecurându-se pe uşă, se răsti:

        – Să-i tai coada!… Să-i tai coada!… O coadă d-un stânjen!… până să intre, se răceşte odaia!… Să cheltuiesc eu pentru el?… Unde e toporul?… Am să i-o tai eu!

        Se ridică în picioare. Picioarele tremurară, se îndoiră, trosniră din încheieturi. Hagiul se curmă de mijloc; deschise ochii, mari şi roşii; căscă gura şi căzu pe spate.

        Leana, speriată, fugi afară, închinându-se.

        S-a înnoptat. Ea pândeşte la uşă. Tremură şi inima i se bate. Ar vrea să intre, şi spaima că e mort or nebun o îngheaţă. Vântul fluieră în straşina casei. Zăpada le-a troienit uşa pe dinafară. În tindă e frig şi întuneric.

        Pe la miezul nopţii se păru că în odaia Hagiului se târăşte cineva de-a buşilea. Ascultă. Auzi desluşit un sunet de bani.

        – El e. N-a murit, şopti Leana, banii îi prelungesc viaţa. Săracu nenea Hagiu!

        Liniştită puţin, dibui pe întuneric clanţa de la odăiţa ei, deschise uşa binişor şi se duse să se culce, tânguind încet pe nen-său Hagiu:

        – Săracu, ce bogat este!

        A doua zi, de dimineaţă, Leana, intrând în odaia Hagiului, îl găsi numai în cămaşă, în cămaşa sa petec de petec, trântit cu faţa în jos, pe aur, îngropat în galbeni, cu fruntea p-un purcoi de lire, cu ochii închişi.

        Cum îl văzu, începu să plângă.

        Dar, ca prin minune, trupul Hagiului se cutremură. Banii sunară d-a lungul, de la picioare până la frunte. Săltă capul; deschise ochii stinşi şi-i îndreptă, ca nişte sticle reci, asupra Leanei; bolborosi câteva cuvinte nedesluşite; muşcă în vânt cu gingiile albe şi izbuti să slomnească:

        – Nu te uita… închide ochii… ochii fură… închide ochii!…

        Căscă gura; limba i se mototoli în gât; capul îi căzu într-o parte; picioarele i se lungiră; mâinile i se înfipseră în bani… şi adormi de veci, cu ochii deschişi şi ţintă asupra Leanei.

        Când l-au scăldat, pe genunchi, pe piept şi pe frunte se vedeau rotocoale de bani. Şi i-au rupt pleoapele de sus, şi ochii lui spăimântaţi nu s-au închis.

        Leana l-a îngropat cu alai mare. Zece popi, arhiereu, oranist, colivă, steagul Bisericii Troiţa, flori, lumânări, zăbranice. Leana, privind, zicea:

        – Ce frumuseţe! Bine de el!

        La capul lui mergea Leana; după ea, câţiva bătrâni, cu ctitorul la mijloc.

        Unul din bătrâni întrebă pe ctitor:

        – Ce bani a lăsat?

        – Un milion, răspunse ctitorul!

        – Cât face un milion?

        – Un milion? De zece ori câte o sută de mii.

        – Săracu Hagiu!

        – Dacă ar vedea el cum se cheltuieşte cu înmormântarea lui…

        – Ar muri! răspunse unul din bătrâni.

        Şi oranistul, cletănându-şi ceaprazurile de fir, intră în curtea bisericii. Mai multe glasuri s-auziră în depărtare: „Veşnica lui pomenire, veşnica lui pomenire”…

Colegele de clasa.

Mihai Gotiu, despre culisele dosarului Rosia Montana: „Bazele afacerii Rosia Montana au fost puse sub umbrela unui fost director al SIE, Ioan Talpes. Sper ca in lunile urmatoare sa aflam cine si ce bani a luat din acele sute de milioane pe care compania pretinde ca le-ar fi investit”

Vânzătorii României :

Aktual24.ro:

Desi, dupa decizia favorabila pentru Romania luata in dosarul Rosia Montana, atat premierul Ciolacu, cat si echipele de propagandisti de la televiziuni tac, dintr-odata, malc, discutia nu se va opri aici. Pentru ca este limpede ca cineva a profitat de valul de spaima insuflat de declaratiile liderilor PSD-PNL, iar acum vrea sa musamalizeze cazul. Nu de aceeasi parere sunt si activistii care au militat pentru salvarea Rosiei Montana si care astazi isi vad eforturile recompensate. Unul dintre acestia este Mihai Gotiu, unul dintre cei mai cunoscuti activisti in cazul Rosia Montana, caruia i-am solicitat cateva puncte de vedere legate de dedesubturile acestui dosar controversat.

Domnul Gotiu, luptati de aproape un sfert de veac pentru salvarea Rosiei Montana. Ati avut vreodata teama ca Gabriel Resources ar putea castiga acest proces?

Pana acum o luna nu am avut o asemenea temere. Am inceput sa ma tem abia dupa ce am vazut declaratiile domnilor Ciolacu si Bolos, pentru ca ei aveau documentele pe masa – stiam ca este o procedura prin care Curtea anunta partile inainte, spre a le solicita acceptul de a face publica decizia sau doar o parte a ei. In acest context, nu mi-am putut imagina, desi am vazut munti de manipulari si dezinformari in cazul Rosia Montana, ca se poate minti cu atata nerusinare cand mai erau doar cateva zile sau ore pana la anuntarea unei decizii oficiale. Dar daca nu as fi crezut intr-o solutionare favorabila, probabil ca nu as fi dus pana la capat demersurile mele, mai ales cele din perioada in care am avut si o functie publica si in mod direct deciziile mele au influentat depunerea dosarului Rosia Montana la UNESCO si apoi aprobarea lui. Daca nu eram ferm convins ca includerea Rosiei Montane in patrimoniul UNESCO nu doar ca nu dauneaza litigiului, ci este in beneficiul Romaniei, nu as fi sustinut la sfarsitul anului 2019 ca redepunerea dosarului la UNESCO sa fie o conditie dintre cele patru puse de USR pentru sustinerea guvernului Orban. Iar cateva luni mai tarziu, cand guvernul Orban a incercat, prin intermediul ministrului de Finante de atunci, Florin Citu, sa blocheze respectarea promisiunii, din nou m-am implicat, apoi in 2021 cand s-a pus problema retragerii dosarului de la UNESCO iarasi le-am adus argumente colegilor mei din coalitia de guvernare ca includerea Rosiei Montane in acest patrimoniu avantajeaza Romania, nu o dezavantajeaza. Dar inca o data spun, a fost aceasta luna de stres in care m-am temut, pentru ca nu mi-am putut inchipui ca se poate ajunge atat de departe cu minciuna si cu manipularea, ca pot sa existe personaje capabile sa mearga atat de departe cu iresponsabilitatea. Fiindca a fost o dovada de totala iresponsabilitate sa vii si sa lansezi pe surse, apoi sa faci declaratii in spatiul public declaratii cum ca Romania ar urma sa plateasca miliarde de dolari.

Intr-adevar, premierul Ciolacu si ministrul de Finante Bolos au dat numeroase semnale ca procesul va fi pierdut de catre statul roman cu mult inainte ca tribunalul international de la Washington sa ajunga la un verdict oficial. Pur si simplu cei doi s-au speriat de consecinte sau au facut jocul speculatorilor financiari, asa cum se vehiculeaza in ultimele zile?

Sincer, nici nu stiu ce este mai grav: ca au facut jocurile unor speculanti pe burse sau ca sunt niste analfabeti functionali care decid soarta Romaniei. Cert este ca declaratiile lor ar fi putut sa ne coste scump daca ar fi avut loc alte intampinari, iar procesul ar fi continuat. Domnii Ciolacu si Bolos, care se lauda ca ei ar fi obtinut victoria aceasta pentru Romania, nu stiu nici macar ca ultimele intampinari in acest proces au fost depuse undeva anul trecut, inainte ca ei sa apara in noua formula de guvernare, deci nu au nicio contributie la ele. Iar daca ar mai fi existat alte termene si posibilitatea depunerii de alte intampinari, declaratiile lor ar fi putut fi folosite impotriva Romaniei, la fel cum au fost folosite cele facute in trecut de Victor Ponta. Ceea ce sigur i-a speriat, nu doar pe Ciolacu si pe Bolos, ci si pe alte persoane care au avut responsabilitati in acest dosar, a fost faptul ca, daca se ajungea la o decizie monetara, s-ar fi ajuns si la acele sume pentru compania miniera. Si aici vorbim de peste 500 de milioane de dolari in 2015, inteleg ca intre timp s-a ajuns la aproape un miliard, pe care compania pretinde ca le-a investit in proiectul Rosia Montana. Pai atunci in dosar ar fi trebuit sa apara cine a primit acei bani, ce legatura aveau acei bani cu proiectul minier, cat a fost mita legala, cu ghilimele de rigoare, cat a fost spalare de bani si asa mai departe. Aceasta temere a lor este estompata, deoarece Curtea a respins pretentiile lui Gabriel Resources prin prisma faptului ca nu au facut un proiect legal si mai ales nu au obtinut licenta sociala, adica nu au reusit sa convinga cetatenii din Rosia Montana, din Apuseni si din Romania de beneficiile acestui proiect si deci nu s-a mai pronuntat asupra pretentiilor financiare. Deci practic aceasta parte, nemai existand in decizie, cel putin deocamdata Ciolacu, Bolos, Ponta si toti ceilalti pot rasufla usurati. Dar sper ca in lunile urmatoare sa aflam cine si ce bani a luat din acele sute de milioane pe care compania pretinde ca le-ar fi investit in proiectul Rosia Montana.

Cu atitudinea infantila cu care ne-a obisnuit, Victor Ponta a comentat decizia tribunalului, astfel: „Ma bucur mult ca romanii nu trebuie sa plateasca pentru greselile lui Ciolos si ale altor sorosisti! In rest – DEMISIA PONTA – ca asa da bine la foci!". Chiar este Ponta atat de nevinovat pe cat afirma?

Toti cetatenii isi amintesc de Ponta ca a fost mincinosul numarul unu al Romaniei, e suficient sa dam o cautare pe Google si gasim sute de referinte la Ponta-Pinocchio, inclusiv piese de hip-hop! Aceasta imagine a lui Ponta-Mincinosul nu a venit din neant, ci pe baza faptului ca s-a dovedit in mod repetat ca el a mintit – inclusiv plagiindu-si teza de doctorat. Pare incredibil ca inca mai exista institutii de presa care preiau declaratiile unui mincinos cu patalama. Aici nu mai vorbim de naivitate, ci de un comportament total iresponsabil si din nou, ca si in cazul lui Ciolacu si Bolos nu mi-e clar ca e vorba doar de iresponsabilitate si prostie maxima sau e mai mult decat atat, adica lucruri care ar fi trebuit sa duca in domeniul penalului.

Multi compara dosarul Rosia Montana cu alte „tepe" de miliarde din istoria postdecembrista, precum Bancorex, Rompetrol sau Bechtel, sustinand ca si aici ar fi fost implicati oamenii fostei Securitati comuniste. Cum comentati aceste ipoteze?

In investigatiile pe care le-am inceput inca din anul 2002 am aratat ca bazele afacerii Rosia Montana au fost puse sub umbrela unui fost director al SIE, Ioan Talpes, pentru ca era total improbabil ca fara o implicare a serviciilor de informatii externe sa se poata face conexiunea cu Frank Timis, care activa la data respectiva in retelele romanesti de traficanti de droguri din Australia, create, potrivit lui Pacepa, de Securitatea comunista sub Ceausescu pentru a forma, pe de o parte, imaginea unui Occident decadent, iar pe de alta pentru a obtine fondurile necesare spionajului romanesc. De acolo a fost racolat Frank Timis, care a fost pus in legatura cu Ovidiu Tender, care la Timisoara era destul de legat de Securitate, si cu fiul lui Stephen B. Roman, om de afaceri din Canada, venit in Romania in perioada comunista si cu care Ceausescu a discutat atat despre centrala de la Cernavoda, cat si despre exploatarea aurului din Apuseni. Acest lucru a fost recunoscut chiar de Stephen B. Roman Jr intr-un interviu acordat presei din Canada. Si acum sa ne gandim rational, dincolo de orice teorii ale conspiratiei: cine avea capacitatea sa-l ia pe acest Frank Timis din Australia si sa-l puna in legatura cu Ovidiu Tender din Romania si cu Stephen B. Roman Jr din Canada pentru a porni afacerea de la Rosia Montana? Asa s-a nascut aceasta afacere, iar dupa ce grupul a fost restructurat, la inceputul anilor 2000, ea a fost preluata de alti miliardari din intreaga lume – personaje extrem de controversate, in frunte cu Beny Steinmetz, care are o condamnare definitiva in Romania in dosarul Baneasa. Stim ce conexiuni a avut Steinmetz in politica romaneasca, el are si o condamnare in Elvetia, legata tot de modul in care a pus mana pe cel mai mare zacamant de fier din lume, deci sunt niste conexiuni destul de extins si la nivel foarte inalt.

Cazul Rosia Montana ii va costa electoral pe liderii PSD sau pur si simplu electoratul pesedist este total imun la asemenea situatii si va vota acest partid indiferent de ce va face el?

Evident ca ii va costa electoral, dar nu stiu in ce masura vor capitaliza aceasta dezamagire altii – USR, Dacian Ciolos sau poate chiar AUR, caci un vot de sanctiune se poate duce in orice directie. Totusi nu are cum sa nu fie sanctionat politic, intrucat asta s-a intamplat si cu fostul USL. Sa spunem foarte clar ca unul dintre momentele in care s-a rupt USL a fost acea lege a minelor dusa in Parlament de Victor Ponta si care a starnit opozitia nu doar a miscarii civine din strada, ci si a unei parti din PNL. Nu in ultimul rand, sa ne amintim ca Victor Ponta a pierdut presedintia Romaniei, diferenta fiind facuta de oamenii care s-au implicat in rezistenta civica impotriva proiectului de la Rosia Montana. Eu m-am intalnit cu multi oameni din diaspora si am vazut cum aceste grupuri au actionat in 2014, formand o retea care a militat si impotriva taierilor ilegale de paduri si a exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica. La primul tur al prezidentialelor din 2014, primii care au semnalat blocajul de la vot au fost membrii gruparii civice Salvati Rosia Montana de la Paris si de aici s-a propagat mesajul peste tot in al doilea tur. Deci Victor Ponta are motive sa fie suparat, fiindca diferenta s-a facut atunci exact pe dezamagirea legata de Rosia Montana. Sunt suficiente motive asadar sa cred ca si acest „USL 2" va fi afectat electoral de decizia in cazul Rosia Montana, dar ramane sa vedem in ce masura – daca vor fi 5-10% sau chiar multe procente. Cu siguranta ca daca s-ar fi mers mai departe cu acel referendum propus de Ciolacu, USL 2 ar fi avut toate sansele sa piarda toate alegerile din acest an.

Donald Trump set to host Viktor Orban at Mar-A-Lago” pe YouTube. Ascultați, priviți!

"Fostul președinte american Donald Trump va opri ajutoarele către Ucraina dacă va fi reales pentru un nou mandat la Casa Albă, a declarat premierul ungar Viktor Orban, după o întâlnire cu acesta în Statele Unite, relatează Reuters.

Orban, care s-a întâlnit cu Trump vineri în Florida, a făcut declarația într-un interviu difuzat duminică noaptea.

"El nu va da un bănuț pentru războiul ucraineano-rusesc și, prin urmare, războiul va înceta", a declarat Viktor Orban pentru televiziunea publică din Ungaria.

Premierul ungar a spus că războiul se va încheia după oprirea asistenței americane întrucât "este evident că Ucraina nu poate sta pe propriile picioare".

"Dacă americanii nu dau bani și arme, la fel ca europenii, atunci acest război se va încheia. Iar dacă americanii nu dau bani atunci europenii nu pot finanța acest război pe cont propriu, iar el se va încheia", a subliniat el.

Viktor Orban a declarat că modul în care se va încheia oficial războiul, dacă printr-un armistițiu sau un tratat de pace, este o "problemă separată", dar că întâi trebuie obținută încheierea ostilităților și că "el (Trump) are mijloacele de a face asta".

Deși echipa de campanie a fostului președinte nu a menționat Ucraina în comunicatul publicat după întrevedere, acesta notează că acesta și Viktor Orban au discutat despre "o gamă largă de probleme care afectează Ungaria şi Statele Unite, inclusiv despre importanţa primordială a unor frontiere puternice şi sigure pentru a proteja suveranitatea fiecărei naţiuni".

h2: Relații apropiate între conservatorii americani și Viktor Orban

Orban, admirat de mulţi conservatori din Statele Unite pentru politicile sale dure în materie de imigraţie, pentru schemele sale de sprijinire a familiei şi pentru poziţia sa vocală privind suveranitatea naţională, a declarat într-un videoclip pe pagina sa de Facebook că sub preşedinţia lui Trump 2017-2021 a existat pace în Orientul Mijlociu şi, de asemenea, în Ucraina.

Anul trecut Conferinţa Politică a Acţiunii Conservatoare (CPAC) din Statele Unite a fost organizată la Budapesta, Trump vorbind atunci într-un mesaj video despre "lupta istorică" împotriva globaliștilor, marxiștilor și comuniștilor.

Viktor Orban în schimb a declarat la CPAC că doar o revenire a lui Donald Trump la putere în SUA poate salva lumea în faţa "virusului ideologiei woke răspândit de liberalii occidentali" şi care "atacă naţiunile".

Înainte de întâlnirea avută vinerea trecută în Statele Unite cu Donald Trump premierul ungar le-a transmis ambasadorilor țării sale că "hegemonia occidentală" a luat sfârșit și că Ungaria trebuie să își întărească alianțele cu "țările suverane".

Ultimul pachet de asistență militară propus de Casa Albă pentru Ucraina rămâne blocat în Camera Reprezentanților de la Washington, unde speakerul republican Mike Johnson refuză să organizeze măcar un vot asupra sa.

Orban a criticat de-a lungul celor peste doi ani trecuți de la începerea războiului din Ucraina sancţiunile UE împotriva Rusiei şi a întârziat recent timp de o lună și jumătate adoptarea de către UE a ultimului pachet multianual în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Kiev."

La țară

Orbán a dezvăluit planul secret avut de Trump în Ucraina: 'E greu să nu îi dai dreptate!'

Premierul maghiar, Viktor Orbán, susține că Donald Trump are „planuri destul de detaliate” pentru a pune capăt războiului de lângă țara noastră și nu va oferi „un ban” pentru a lupta împotriva agresiunii ruse în Ucraina. Vă reamintim că Viktor Orban a avut o întâlnire cu Donald Trump, pe 8 martie.

Potrivit lui Orbán, Trump are „planuri destul de detaliate” cu privire la modul de a pune capăt războiului ruso-ucrainean, iar planurile sale se aliniază intereselor Ungariei.

„Are o viziune foarte clară, cu care este greu să îi dai dreptate. El spune următoarele: în primul rând, nu va da nici un ban pentru războiul ruso-ucrainean. De aceea războiul se va termina, pentru că este evident că Ucraina nu poate sta pe picioarele ei. Dacă americanii nu dau bani și arme împreună cu europenii, războiul se va termina. Și dacă americanii nu dau bani, atunci europenii nu vor putea finanța singuri acest război. Şi atunci războiul se va sfârşi”, a spus Orbán într-un interviu acordat canalului TV M1, după cum a relatat Magyar Nemzet.

Problema este, a adăugat Orbán, că SUA nu vor să finanțeze securitatea Europei

„Dacă europenilor le este frică de ruși sau vor să aibă un nivel ridicat de securitate în general, trebuie să plătească pentru asta. Fie construind propria lor armată și propriile lor echipamente, fie dacă îi folosesc pe americani pentru asta, plătind pentru americanii un preț, prețul securității. Deci Trump vorbește direct și clar", a spus premierul ungar.

Orbán a mai menționat că Trump a fost „primul președinte din multă vreme care nu a început un război în timpul mandatului său”.

„Deci știm deja despre el, știm deja de la președinție, că este un om al păcii. Și nu își ascunde acum părerile: a precizat că scopul său este să aducă pacea în războiul ruso-ucrainean. Vrem o încetare a focului cât mai curând posibil. Vrem un sfârşit timpuriu al acestui război, care se apropie încet de sfârşit. Nu văd pe nimeni altcineva care să aibă mai multă hotărâre şi putere să facă asta decât Donald Trump", a spus Orbán. 

Știri pe surse

Papa Francisc spune că Ucraina ar trebui să aibă „curajul steagului alb“ şi să negocieze: „Să nu vă fie rușine“. Adevărul.ro

Papa Francisc a afirmat, într-un interviu acordat televiziunii elveţiene RSI, că Ucraina ar trebui să aibă curajul 'steagului alb', care este 'un cuvânt curajos', şi de a negocia pentru a pune capăt războiului cu Rusia 'înainte ca lucrurile să se înrăutăţească', transmit Reuters, EFE şi AFP.

Papa Francisc FOTO Arhiva

În interviu, înregistrat luna trecută, papa a fost întrebat despre poziţia sa cu privire la dezbaterea între cei care spun că Ucraina ar trebui să renunţe întrucât nu a putut respinge forţele ruse, şi cei care afirmă că aceasta ar legitima acţiunile părţii mai puternice. Intervievatorul a fost folosit expresia 'steagul albul' în întrebare.

'Este o interpretare, este adevărat', a răspuns papa Francisc, potrivit unei transcrieri şi a unui video parţial publicate sâmbătă în avans, transmite Agerpres.

Interviul integral urmează să fie difuzat pe 20 martie în cadrul unei noi emisiuni culturale.

'Dar cred că cel mai puternic este cel care se uită la situaţie, se gândeşte la oameni şi are curajul steagului alb şi negociază', a afirmat papa, adăugând că negocierile ar trebui să aibă loc cu ajutorul puterilor internaţionale.

'Cuvântul a negocia este un cuvânt curajos. Când vezi că eşti învins, când lucrurile nu merg bine, trebuie să ai curajul să negociezi', a continuat papa.

Se crede că este pentru prima dată când papa Francisc a folosit termeni precum 'steag alb' sau 'înfrânt' în legătură cu războiul din Ucraina, deşi a mai vorbit în trecut despre necesitatea negocierilor.

Într-un comunicat după publicarea interviului, purtătorul de cuvânt a Vaticanului, Matteo Bruni, a clarificat că suveranul pontif a preluat termenul 'steagul alb' de la intervievatorul său şi l-a folosit pentru 'a indica o oprire a ostilităţilor (şi) un armistiţiu obţinute cu curajul negocierilor'.

'Poţi simţi ruşine', a spus papa cu referire la negociere, 'dar cu câţi morţi se va încheia (războiul)? (Ar trebui) negociat la timp, găsită o ţară care poate fi mediator', a adăugat el, menţionând Turcia printre ţările care s-au oferit.

'Să nu vă fie ruşine să negociaţi, înainte ca lucrurile să se înrăutăţească', a spus papa, care a făcut numeroase apeluri la pace în 'Ucraina martirizată' şi a trimis anul trecut un emisar de pace, pe cardinalul italian Matteo Zuppi, să se întâlnească cu autorităţile la Kiev, Moscova şi Washington.

Întrebat dacă este dispus să medieze, papa a răspuns: 'Sunt aici'.

Într-un alt segment al interviului, vorbind despre războiul dintre Israel şi Hamas, papa Francisc a afirmat că 'negocierea nu este niciodată o capitulare'.

Club cultural

https://photos.app.goo.gl/dmsiYygkHEU2r3hz6

Felicitări, doamna avocat!

Ea a câștigat pentru România procesul Roșia Montană

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montană! Totul a fost posibil cu ajutorul unui avocat specializat pe arbitraj internaţional și al echipei sale.

România a obținut o victorie decisivă vineri, 8 martie, la Washington, în dosarul Roșia Montană. Statul român nu va fi obligat să plătească nicio despăgubire, iar România va recupera peste 1,4 milioane de dolari cheltuieli de judecată de la Gabriel Resources. Avocata care a asigurat succesul în acest proces pentru statul român este recunoscuta prof.univ. dr. Crenguța Leaua, cu o carieră excepțională în domeniul arbitrajului internațional.

Decizia finală și executorie a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a venit după aproape nouă ani de procese. România a fost reprezentată în mod competent în această bătălie legală de Casa de Avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP și de firma elvețiană LALIVE SA.

Crenguța Leaua, lidera echipei de avocați care a adus victoria României în acest proces măreț cu Gabriel Resources, este o profesionistă de marcă, specializată în arbitrajul internațional.

Absolventă a trei facultăți, respectiv Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (1996), Universitatea Ecologică București (1994) și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (1997), Crenguța Leaua este avocat din 1996. În 2008 a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea din București.

Cu o vastă experiență ca arbitru în peste 130 de dosare, majoritatea la Curtea Internațională de Arbitraj ICC Paris și Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, dar și în arbitraje ad-hoc sub regulile UNCITRAL, Leaua este membră a listelor de arbitri a numeroase centre de arbitraj, printre care cele de pe lângă camerele de comerț și industrie din România, Bulgaria, Slovenia, Polonia, Moldova, Centrul de Arbitraj și Mediere din cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (WIPO), Centrul de Arbitraj Internațional din cadrul Camerei Federale pentru Economie din Austria (VIAC), precum și centrele de arbitraj din Beijing (CIETAC), Shanghai și Kuala Lumpur.

Anterior, Crenguța Leaua a fost vicepreședinte al Curții Internaționale de Arbitraj – ICC Paris (2015-2018), membră a Curții (2012-2015) și este în continuare membră a Comisiei de Arbitraj a ICC. De asemenea, a deținut funcția de vicepreședinte al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (2008-2012).

În plus, Crenguța Leaua a câștigat, împreună cu echipa sa, nu mai puțin de cinci procese majore pentru România la Curțile de Arbitraj Internaționale, în valoare totală de peste trei miliarde de dolari. Aceste procese includ dosarul Rompetrol de la ICSID – cu un litigiu de 139 milioane dolari; dosarul Awdi de la ICSID (litigiu de 447 milioane euro); dosarul Micula 2, (litigiu de 2 miliarde de euro); dosarul acțiunii în anulare Micula 2 de la ICSID și dosarul Fin.CO.Ge.Ro. de la Curtea de Arbitraj de la Londra, cu un litigiu de 362 milioane de dolari.

Amintiri. Praga.

Prima imagine tronează în una din camerele noastre. Are un parfum aparte. Schița a fost cumpărată de la locul faptei, Praga, o capitală europeană ce ne-a lăsat multe amintiri, vizitată de noi cu peste zece ani în urmă.

Câteva date din enciclopedia Wikipedia:

Praga (în cehă Praha) este capitala Republicii Cehe. Orașul este situat pe râul Vltava, în Boemia Centrală, și are aproape 1,67 milioane de locuitori, fără a fi luați în calcul și cei aproximativ 300.000 de navetiști, care lucrează în oraș, dar nu locuiesc aici.