Domnul doctor.

Deranjează când arăți urâțenia lumii?

Pentru pretinii americanilor, spaniolilor, belgienilor, olandezilor etc. 

Această postare o dedic unorara care trebuie să  belească ochii și asupra urațeniei, mizeriei, drogurilor, duplicitații lumii în care trăim. 

Nu mai ascundeți mizeria sub preș!  Aviz amatorilor!

În  afară  vopsit gardul, înăuntru leopardul!

Câteva exemple, extrase de pe Internet, multe văzute personal.

 Mahala in SUA

Spania:

Există mai multe cartiere spaniole unde este mai bine să fii extrem de precaut și să fii atent . Și adevărul este că există domenii în care criminalitatea , drogurile   și situația   marginală   sunt o constantă. Aceste cartiere sunt de obicei alcătuite din case abandonate sau semi-ruinate care sunt ulterior ocupate de familii cu resurse reduse și care tind să fie izolate de centrul orașelor.

Vă aducem aici   o listă cu cele mai periculoase 10 cartiere din Spania , cele pe care este mai bine să nu le vizitați sau cel puțin, dacă o faceți, știți unde ajungeți.

1. Cele 3.000 de case

Acest cartier sevillian este cunoscut tocmai pentru conflictul său. De la construirea sa, a fost considerată o zonă nesigură din cauza populației mari de mahalale   care o locuiește. Apartamentele nu au servicii de bază, întrucât, de exemplu, lucrătorii de la curățenie sau instalatorii de telefonie nu îndrăznesc să intre dacă   nu au protecție a poliției.

În cele 3.000 de case , vânzările de droguri , atacurile, împușcăturile între bande și   moartea oamenilor de toate vârstele sunt comune . Alte cartiere similare din capitala andaluziei sunt El Vacie, o așezare de mahalale, și Los Pajaritos.

2. Cabanyalul

Acest vechi cartier pescăresc situat în orașul Valencia a fost ocupat cu ani în urmă de grupuri de   oameni care se mutaseră din colibe.   În ultima vreme a sărit în mass-media pentru   ocuparea ilegală a locuințelor . În ciuda acestui fapt, evacuările sunt foarte puține din cauza dificultăților de obținere a hotărârilor judecătorești. 

Zona se întinde de la Calle San Pedro și reunește 56 de locuințe publice și 31 de locuințe private. În plus , traficul de droguri   şi prezenţa poliţiei care desfiinţează clanuri familiale dedicate acestei afaceri sunt frecvente .

3. Barranquillas

Acesta este un orăşel nedezvoltat din Vallecas, situat la sud-est de Madrid, foarte aproape de Valdemingómez. A fost cunoscută de mult timp drept   cea mai mare piață de droguri din Europa . Deși în ultimii ani mulți dependenți de droguri s-au mutat în alte locuri, cum ar fi Valdemingómez și împrejurimile Cañada Real. 

Munca poliției în acest cartier este întotdeauna foarte complicată . Casele sunt total izolate si chiar sunt unele care sunt sub pamant. Din acest motiv, raidurile nu se dovedesc a fi foarte eficiente, din moment ce locuitorii cartierului ascund drogul înainte de sosirea agenților.

Puțini îndrăznesc să se apropie de această zonă locuită preponderent de țigani. Și este că în Barranquillas indicele de pericol este foarte mare.

Trăim, muncim, ne bucuram de natură.

 

Pesticidele

După  cum știți  criminalul se întoarce  la locul faptei. Așa  și  eu mă  întorc cu gândul la prima profesie, cea mai iubită  din câte am avut.

Experimentez în  curtea noastră diverse rețete,  eu le numesc practice și uneori ma ard cu ele, la figurat dar și  la propriu.  Am hotărât de ceva timp să  renunț în totalitate la produsele de sinteză , adesea fac mai mult rău omului.

Anul acesta am distrus zeci de cuiburi de roșii și de castraveți folosind un îngrășământ biologic, credeam eu, dar care conținea NPK. Nu citisem cu atenție eticheta.

Ca tânăr  absolvent de facultate am lucrat în instalații chimice de producerea unor componente de sinteză  pentru pesticide.

Apropo:

"Prin definiţie, pesticidele sunt substanţe utilizate pentru a proteja culturile şi recoltele împotriva dăunătorilor, pentru curăţarea şi deparazitarea încăperilor, a materialelor şi a vehiculelor utilizate pentru creşterea şi întreţinerea animalelor domestice, pentru colectarea şi transportul, stocarea sau transformarea produselor de origine animală sau vegetală sau, în fine, combaterea substanţelor sau organismelor care exercită o acţiune fiziologică negativă asupra creşterii animalelor, a vegetalelor sau asupra solului. 

Numele oficial utilizat pentru aceste produse este cel de produse agrofarmaceutice, însă în mod curent se mai foloseşte şi denumirea de produse fitosantiare. În toxicologie sau în alte domenii se mai poate întâlni şi terminologia de produse antiparazitare.  Omul modern este dependent în nenumărate domenii ale vieţii sale de utilizarea acestor produse pe care le priveşte uneori cu neîncredere. Purecii, păduchii, ţânţarii, gândacii sunt oaspeţi nepoftiţi şi nedoriţi în locuinţele noastre, legumele şi fructele le dorim cât mai frumoase şi neatinse de atacul vreunui parazit, florile din parcuri sau din glastre trebuie să fie cât mai frumoase şi rezistente, lanu rile de cereale cât mai mănoase, copacii trebuie să fie roditori şi cu vegetaţie bogată etc. Acestea sunt exemple pe care le-ar putea da oricine referitoare la domeniile de utilizare a acestor substanţe în viaţa de zi cu zi. Însă dincolo de acestea, principalul domeniu de întrebuinţare a pesticidelor rămâne agricultura. Rapoartele UNICEF avansează cifre de până la 15 milioane de copii sub 5 ani ce mor anual din cauza efectelor combinate ale malnutriţiei şi infecţiilor. Pe de altă parte, dacă ritmul global de creştere a producţiei agricole este de circa 2,8-2,9%, el este inegal repartizat, ajungând până la 3,8-4% în ţările dezvoltate şi de doar 1,9-2,0% în Africa. În prezent, această creştere este obţinută în proporţie de 75% prin ameliorarea randamentelor şi numai în mică măsură prin crearea de noi suprafeţe cultivabile, existând din acest punct de vedere o diferenţă între ţările cu o dezvoltare industrială şi agricolă înaintată şi ţările din lumea a treia. Țările dezvoltate au tendinţa de a-şi micşora suprafaţa cultivabilă totală1 odată cu creşterea agricolă, în timp ce ţările puţin dezoltate încearcă să-şi mărească sursele agricole de hrană în special prin cultivarea de noi suprafeţe."

Multe din ierbicide s-au interzis la utilizare. S-a constatat o toxicitate crescută  pentru om.

Vin cu un singur exemplu:

Trageți voi concluziile!

Cum salvați roșiile de mană – 5 rețete cu care puteți salva legumele

Cum salvați roșiile de mană – 5 rețete cu care puteți salva legumele

O rețetă de castraveți covăsâți.

De-a lungul vieții am jonglat cu informația  tehnică, politică,  economică,  militară  etc.Un chimist sau un bucătar înțelege bine ce vreau să spun.  Nicio rețetă nu este fixă.  Lucram în cercetarea chimică, să  tot fie vreo patruzeci și  ceva de ani în  urmă. Tocmai luasem concursul de cercetător la marele institut român ICECHIM. După aceea primeam primul meu proiect de cercetare, eu fiind coordonatorul tuturor lucrarilor. Trebuia să  descopăr un component chimic adăugat de un furnizor vest-european într-un  ulei de motor, cumpărat  de Automobile Dacia cu valută forte la prețuri mari. După  câteva luni am descoperit inculpatul folosind metode fizico-chimice, multe învățate în facultate dar multe altele descoperite în laboratorul chimic unde lucram. Am redus cu multe milioane dolari efortul valutar al uzinei de automobile. Vremuri, taică!

De atunci am învățat că toate rețetele, inclusiv cele de bucătărie, pot fi modificate cu puțină dare de știință. Orice se verifică mai întâi și apoi se livrează  beneficiarului produsul finit.

Va propun o rețetă de castraveți murați, ar zice sudiștii, eu le spun covăsâți, 

cum le spun ardelenii.

- cca 10 castraveți  proaspeți;

- busuioc, cimbru, tarhon, uscate; plantele verzi produc o fermentație ce tulbură puternic compoziția lichidului;

- 7-8 căței de usturoi tocați mărunt.

- 700-800 g. apă filtrată; este bună și cea din fântâna proprie. Nu trebuie să  conțină clor;

- 15 - 20 g sare de bucătărie  neiodată;

- 3-4 bucăți dintr-un ardei iute, dacă vă place. 

Într-un borcan de 1,5 l se pune un strat mic din plantele uscate, ardeiul iute și jumătate din usturoi. Castraveții  spălați cărora li s-au îndepărtat vârful  și  cotorul sunt așezați ca soldații în borcan.  Deasupra lor se mai presară iar ierburi uscate și  usturoiul rămas.  Se dizolvă sarea în apa puțin încălzită  și se adaugă în borcan. 

Atenție!:

 capacul borcanului nu se închide ermetic ca la murarea castraveților, pregătiți  de gospodari și  gospodine prin luna octombrie.

Borcanul se pune undeva în bucătărie. În cca 3 zile se covăsesc castraveți. Două  săptămâni  ii puteți consuma fără  probleme. Se țin la frigider pentru  încetinirea fermentației. Am să  revin cu tipul de fermentație.  Se pare că  nu este lactică.

Poftă  bună!

Smochinul

Despre smochine se știe că sunt fructe delicioase, însă un smochin în curte poate ajuta mai mult. Despre acest copac se spune că poate alunga boala și sărăcia, în special datorită numeroaselor beneficii pe care le are pentru sănătate.

Un smochin în curte vă scapă de vizita la famacie

Astfel, frunzele, lăstarii, fructele și chiar și sucul lăptos pot fi utilizate în prepararea ceaiurilor, unguentelor sau decocturilor care devin remedii naturale puternice.

Dacă aveți probleme cu circulația, puteți să folosiți o infuzie obținută din frunze de smochin. Folosiți 20-30 de frunze de smochin la un litru de apă clocotită și consumați maxim două căni de infuzie pe zi, timp de 5-6 zile.

Frunzele se pot consuma și pentru a reduce simptomele ulcerului, mestecând 2-3 frunze dimineața, pe stomacul gol.

Cu lăstarii în creștere puteți să preparați un decoct care luptă contra constipației. Folosiți 50-60 de lăstari la un litru de apă. Acest decoct este și un tratament natural care se folosește extern în tratarea furunculelor, a abceselor, stomatitelor și gingivitelor.

De asemenea, sucul lăptos este eficient împotriva negilor și bătăturilor, folosindu-se dimineața și seara pe zonele afectate.

Cultivarea smochinului

Atunci când toți factorii de mediu sunt bifați, smochinul nu este un arbore greu de întreținut. În primul rând, smochinul se autopolenizează, fiindcă toate florile sunt de sex feminin. De asemenea, smochinul intră pe rod din al doilea an de la plantare, însă începe să aibă o producție mare din anul al patrulea.

În cazul în care este plantat într-o zonă cu climă caldă, smochinul poate rodi de două ori pe an, prima dată primăvara târziu și a doua oară toamna.

Smochinii se plantează pe locuri însorite, ferite de curenții de aer, având mare nevoie de temperaturi blânde pentru o recoltă bogată.

O altă caracteristică benefică a acestei specii este longevitatea. Un smochin poate să trăiască până la 80 de ani atunci când este întreținut corespunzător. Prin tăierile aferente, smochinul poate crește sub formă de tufă, pe spalier sau pe pom de trunchi.

Are nevoie de soluri calcaroase și sărace, așa că puteți să puneți câteva pietre în groapă, pe lângă rădăcinile acestuia.

Smochinii se plantează pe locuri însorite, ferite de curenții de aer, având mare nevoie de temperaturi blânde pentru o recoltă bogată.

O altă caracteristică benefică a acestei specii este longevitatea. Un smochin poate să trăiască până la 80 de ani atunci când este întreținut corespunzător. Prin tăierile aferente, smochinul poate crește sub formă de tufă, pe spalier sau pe pom de trunchi.

Are nevoie de soluri calcaroase și sărace, așa că puteți să puneți câteva pietre în groapă, pe lângă rădăcinile acestuia.

Fertilizările se pot face în mai multe rânduri, o dată la începutul primăverii, o dată la finalul primăverii și a treia oară înainte de începutul lunii august. După această dată lemnul are nevoie să se întărească pentru iarnă, așa că nu se mai efectuează fertilizări.

În perioada iernii, smochinul trebuie protejat. Se adună toate ramurile, se leagă cu grijă pentru a nu le răni, se acoperă cu un sac sau o pânză specială (nu folosiți plastic), apoi se acoperă cu coceni de porumb, iar la bază se pune un strat de paie.

*Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.

sursa text: internet, Secretele.com

foto: A.M. din curtea noastră

Construirea rapid a unei antene TV în standard Dvb T

Am mai scris despre modalitatea de a capta pe televizor semnale TV. Una dintre ele este prin standardul Dbv T. Am distribuit un articol în grupul meu de pe Facebook, Cărți  în  format digital. Știri din actualitatea cotidiana.

Azi propun ca în circa un sfert de oră  să  construiți  o antenă  TV,standardul Dvb T.

Materiale:

- 50 cm cablu TV;

-  mufă  cuplaj televizor;

- un cablu cu mini (micro) Usb la un capăt iar la celălalt capăt USB normal;

- o sursa de alimentare telefon cu ieșire de 5V, 1A sau 2 A. Nu contează.

Cablului TV  i se pune la un capăt mufă pentru cuplaj la televizor.  Cablului sursei i se îndepărtează mini Usb-ul iar cele doua fire ale acestuia se cuplează la cablul  T V, unul la masa, celălalt la firul central. USB-ul normal se pune la sursa de alimentare telefone.

 Gata antena! 

Spor, la recepție canalelor TV!

Dacă  televizorul nu are tuner Dvb T, se achiziționează  unul

de pe Emag. În acest caz antena construită se cuplează la tuner și tunerul prin cablul SCART sau HDMI la televizor. Tunerul este ieftin.

Se vor prinde 10 canale, cele ale TVR.

Tuner Wiwa Dvb T

Antena construită 

Unii au înghițit broscoiul. O furtună într-un pahar cu apă.

Pădurea de tei de lângă noi

Locuim pe malul Ialomiței în  apropierea pădurii  Scroviștea. De câteva zile la ceasurile dimineții aromele florilor de tei ne inundă  casa. În apropiere este o pădure de tei. Raiul pe pământ. În curte vin roiuri de fluturi, semn că atmosfera este curată. Vrăbiile ciripesc în  părul popesc de lângă casă.  Ce să  vrei mai mult de la viață! Curtea este plină de pomi, arbori și arbuști. Parcă  o aud pe nepoata noastră,  Carissa: Voi locuiți în  pădure, bunicule? Iubim ierburile,  pădurea, animalele, păsările cerului, insectele, fluturii... Am adus pădurea  în  curtea noastră. 

S-ar putea să vrei să ştii despre tei că…

În România cresc trei tipuri de tei, clasificaţi după forma, culoarea şi dimensiunile frunzelor şi florilor. Sunt tei care înfloresc la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie; aceştia au frunzele în formă de inimă, iar pe dosul frunzelor au un soi de puf format din perişori gălbui – Tilia Cordata. Un alt soi de tei se numeşte Tilia Platyphillos şi înfloreşte de regulă în a doua jumătate a lunii iunie; acesta are frunzele mai mari. Al treilea şi cel mai încet tip de tei se numeşte Tilia Argentea, denumire primită datorită frunzelor şi florilor albicioase; teiul argintiu înfloreşte în iulie.

Teiul, leac pentru spirit şi trup

Locuind în apropierea Codrilor Vlăsiei, faci aromaterapie cu arome naturale şi în mod gratuit, căci natura se ocupă de acest lucru prin florile sale, dar şi prin adierile de vânt care plimbă parfumul teilor înfloriţi până la tine acasă!

Desigur, parfumul florilor de tei nu este singura modalitate de terapie, ci se folosesc şi florile ca atare. Acestea sunt leacuri naturiste pentru insomnii, pentru tratarea anxietăţii, a febrei, a tusei, a bronşitei şi a diferitelor dureri.

Florile de tei se folosesc uscate, în pernuțe umplute cu ele, pentru tratarea insomniilor, iar pentru tratarea diferitelor afecţiuni se folosesc ca pulbere, ca tinctură sau în infuzii.