Cine trebuie să fie vaccinați primii? Abordări diferite de la țară la țară.

În România, primii vaccinați sunt medicii, în Suedia, bătrânii, în Indonezia, populația activă. Ar fi putut fi altfel și, mai ales, cu ce ne-ar fi ajutat diferența de abordare?

Țările din lume au abordări diferite în ceea ce privește începutul campaniei de vaccinare anti-COVID19, motiv pentru care au și apărut discuțiile, totul pe fondul nemulțumirii populației că procesul este totuși prea lent: de ce sunt vaccinați unii înaintea altora? Ca de obicei însă, problema cea mai grea nu este cum începi o astfel de campanie, ci cum o continui și, mai ales, cum o termini. Iar aici deocamdată nimeni nu a descoperit soluția perfectă.​

În timp ce în UE discuțiile se poartă zilele acestea dacă medicii și asistentele medicale ar trebui vaccinați înaintea vârstnicilor și a persoanelor vulnerabile sau invers, o știre venită din Indonezia i-a făcut probabil pe mulți europeni să ridice o sprânceană. Această țară cu 270 de milioane de locuitori a decis să înceapă campania de vaccinare cu adulții sănătoși, cu vârsta între 18 și 59 de ani.

Cu alte cuvinte, indonezienii se grăbesc să atingă mult dorita imunitate de turmă în rândul forței de muncă active, cea care, de fapt, susține economia. O economie care în 2020 a intrat în recesiune pentru prima dată în ultimii 22 de ani.

În plus, spun autoritățile din Indonezia, vaccinul pe care-l folosesc, Sinovac Biotech din China, se bazează pe studii clinice făcute pe persoane cu vârsta între 18 și 59 de ani, deci "nu știm cum vor reacționa persoanele vârstnice". Explicația din urmă pare mai degrabă menită să închidă gurile celor care s-ar grăbi să-i acuze pe indonezieni de lipsă de umanitate.

În orice caz însă, acest exemplu nu poate fi ignorat pentru că reprezintă (și el) un răspuns la o întrebare pe care unii oameni, inevitabil, și-au pus-o: dacă virusul se răspândește mai rapid printre cetățenii activi din societate, de ce să nu începem vaccinarea cu ei și nu cu vârstnicii care oricum stau mai mult în casă, deci sunt mai puțin expuși pericolului?

Dincolo însă de aceste exemple, să le zicem exotice (aici poate ar merita menționat și cazul Chinei care a început vaccinarea "experimentală" încă din vară, cu lucrătorii publici, pe vremea când vaccinurile chinezești nu trecuseră încă de toate fazele de testare), chiar și în țările mai apropiate de noi există diferențe substanțiale de abordare.



În Israel, într-un exercițiu de imagine care în UE ar fi fost de neînchipuit, primul om care și-a făcut vaccinul a fost chiar premierul țării. Benjamin Netanyahu a explicat însă că dorește să dea un exemplu, să fie un model și pentru ceilalți cetățeni ai țării care ar putea fi nehotărâți. Israelul a ajuns acum cea mai vaccinată anti-COVID19 țară din lume, raportat la numărul de locuitori.

Sigur că pentru Netanyahu vaccinarea este și un prilej de strâns capital electoral, în condițiile în care țara sa se pregătește pentru a patra rundă de alegeri anticipate în ultimii doi ani. Tot sigur este și că sondajele arată că 44% din israelieni vor oricum să se vaccineze, nu au nevoie de exemplul premierului, iar alții se mai gândesc. În orice caz, antivacciniștii sunt nesemnificativi în Israel.

Una peste alta însă, premierul Israelului nu a fost acuzat că s-a băgat în fața altora.

Acest lucru s-a întâmplat însă în Polonia, unde zilele acestea se derulează un adevărat scandal după ce un spital a vaccinat mai multe celebrități, printre care și politicieni, cu scopul de a-i transforma în "ambasadori ai vaccinării". Asta în condițiile în care, în strategia aprobată de Guvern, primii care trebuie imunizați sunt medicii și personalul medical.

Cu alte cuvinte, polonezii nu prea au gustat povestea cu exemplul pe care trebuie să-l dea liderii de opinie, chiar dacă sondajele arată că 44% din populația țării nu vrea deloc să se vaccineze. Oare le-o fi schimbat percepția exemplul vedetelor care și-au făcut deja injecția? Nu știm, dar poate merita încercat.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, Comisia a dat niște recomandări clare la sfârșitul anului trecut referitoare la procesul de vaccinare. Ideea de bază ar fi ca primii pe listă să fie trecuți angajații din sistemul sanitar și cei din asistența socială, persoanele trecute de 60 de ani și cele vulnerabile din cauza bolilor suferite.

Chiar și așa abordările din Europa au diferit, de la țară la țară.

Criticați tot anul pentru că și-ar fi abandonat vârstnicii în ghearele virusului, prin strategia lor relaxată de combatere a pandemiei, suedezii au încercat acum să-și spele păcatele și au început campania de vaccinare cu persoanele din azilele de bătrâni și cu cele care primesc îngrijire la domiciliu, în special cu vârsta de peste 70 de ani. Personalul medical a trecut pe locul al doilea în topul priorităților din Suedia.

Germania s-a concentrat pe reducerea presiunii de pe secțiile de terapie intensivă și a dat prioritate persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire. Spania a dat prioritate, în mod egal, personalului medical și persoanelor vulnerabile, în timp ce francezii au început cu angajații din centrele de îngrijire, vârstnici și, apoi, personalul medical și cel de asistență socială.

Am mai putea da și exemplul Statelor Unite, unde CDC (Centers for Disease Control and Prevention) a recomandat ca primii vaccinați să fie personalul medical și rezidenții din centrele de îngrijire pe termen lung (azile de bătrâni, de exemplu). Prima persoană vaccinată din SUA a fost o asistentă dintr-o secție de terapie intensivă de la un spital din Queens, New York.

Ce se poate observa din aceste exemple este faptul că există o legătură strânsă între vulnerabilitățile semnalate în timpul pandemiei de fiecare țară în parte și începutul campaniei de vaccinare. Practic, s-a început la nivel simbolic cu salvarea acelor categorii sociale care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei.

"În ceea ce privește politica de sănătate publică, în România decizia de a începe vaccinarea cu personalul medical este normală"

Asistenta medicală Mihaela Anghel, prima persoană vaccinată anti-COVID în România. FOTO: RO-vaccinare

În România, prima categorie cu care s-a început vaccinarea a fost personalul medical. Practic, într-o țară în care s-a vorbit tot anul 2020 despre suferințele oamenilor din linia întâi în lupta cu pandemia, medicii și personalul medical au fost primii chemați să fie imunizați în fața bolii.

Pe site-ul oficial al campaniei de vaccinare se menționează că în prima etapă vor fi vaccinate "persoanele incluse în categoria lucrătorilor din domeniile sănătății și social- sistem public și privat", iar în etapa a doua "populația cu grad de risc și lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale."

"În ceea ce privește politicile de sănătate, decizia de a începe vaccinarea cu personalul medical este normală. La noi, în prima jumătate a anului, coronavirusul a fost mai degrabă o infecție intraspitalicească, s-a răspândit în spitale în primul rând. În plus, România are o mare problemă și cu resursa medicală, care din păcate ne cam lipsește", spune expertul în politici de sănătate publică Vlad Mixich.

Există totuși discuții în România dacă decizia statului a fost cea mai potrivită. De ce sunt vaccinați prioritar și angajații DSP-urilor în condițiile în care ei nu sunt "în linia întâi în lupta cu virusul?"

"Angajații din DSP-uri sunt expuși, trebuie să facă anchete în teren. Plus că în această perioadă în care este extrem de multă nevoie de acești oameni, dacă se îmbolnăvește chiar și unul atunci vei avea o mare problemă", explică Vlad Mixich de ce era necesar ca și funcționarii din DSP-uri să intre printre primii la imunizare.

Între timp însă în România apar probleme la care nimeni nu s-a gândit până acum. Ce faci cu dozele rămase în centrele de vaccinare de la cadrele medicale care nu au vrut să se imunizeze?

Managerul spitalului de la Găești a propus să vaccineze orice doritor, argumentând că preferă această variantă decât să arunce dozele cu ser. Până la urmă nu ar fi nicio problemă în condițiile în care scopul final ar trebui să fie obținerea acelei imunități colective de 70% care ne-ar permite să declarăm încheiată pandemia.

Indiferent cu cine ar începe campania de vaccinare, mai important este însă cum o continui. Iar aici ajungem din nou la lipsa de încredere pe care o au oamenii în vaccinul anti-COVID19. Vlad Mixich este de părere însă că numărul celor care se opun hotărât vaccinului nu este atât de mare:

"Dacă te uiți pe studiile serioase, nu pe sondajele făcute de casele de sondare care au greșit de atâtea ori la alegeri, vei vedea că antivacciniștii nu reprezintă mai mult 10% din populație. Foarte mulți sunt însă cei nehotărăți, cei care evită, spun că așteaptă să se vaccineze alții înainte. Este normal să existe mulți nehotărâți, fiecare se teme de lucruri noi și pe care nu le înțelege", spune expertul în sănătate publică.

Or, din acest punct de vedere, campania de vaccinare din România ar putea fi ajutată cu unele exemple. Chiar dacă asta ar înseamnă ca niște vedete să sară peste rând?

"Cu nehotărâții trebuie să comunici rațional și cu argumente. Pe palierul comunicării, cred că ar fi util să se vaccineze la televizor și Arafat și Câțu, plus alte vedete din domenii diferite, nu numai politicieni. Când mă refer la politicieni mă gândesc la persoane cunoscute, nu să vaccinezi toți parlamentarii, ce s-a întâmplat în primăvară cu testarea lor prioritară a fost un derapaj. Cred că ar ajuta să fie pe lângă medici și 100 de vaccinați ca exemple pentru alții", mai spune Vlad Mixich.

Întrebările vor continua toată această perioadă, pentru că nimeni nu știe în acest moment ce se va întâmpla și, mai ales, când vom obține acea imunitate colectivă pe care ne-o dorim. Nici măcar statele care bat acum recordurile la imunizat-viteză nu sunt sigure cum și când vor învinge virusul. Pentru că în materie de răspândire a unei epidemii, anul 2020 ne-a învățat că nici matematica nu poate da un răspuns exact.

Vaccin-- mutații extrem de periculoase

Financial Times: Cele mai mari încercări ale pandemiei abia acum ne așteaptă (editorial)

În timp ce campaniile de vaccinare se derulează, noi restricții dure sunt inevitabile - scrie cotidianul Financial Times într-un editorial, citat de Rador.

Ceasul cel mai întunecat, se spune, este întotdeauna cel de dinainte de răsărit. Fix atunci când vaccinurile aduseseră speranța relaxării graduale a restricțiilor și a revenirii la un soi de normalitate în decurs de câteva luni, apariția a cel puțin două tulpini mai contagioase de coronavirus înseamnă că populația multor țări se va confrunta în schimb cu o carantină chiar și mai severă - cu toate daunele umane și economice pricinuite de ea. Presiunea asupra sistemelor medicale și decesele le-ar putea depăși pe cele din zilele cele mai negre ale primului val de acum nouă luni. Prima parte a acestui an pare că va arăta foarte diferit de ceea ce ne imaginam cu numai câteva săptămâni în urmă.

Oamenii de știință au știut dintotdeauna că virusul va suferi mutații. Lucrul la care nu se așteptau e ca mutațiile să fie atât de semnificative sau să aibă un impact atât de rapid și de apreciabil. Tulpina care face ravagii într-o mare parte a Regatului Unit - și semnalată deja în 25 de țări - conține uimitorul număr de 17 modificări ale codului genetic, care i-ar putea altera comportamentul. Acest fapt a ajutat-o să-și suplinească predecesoarele și să se răspândească rapid în Anglia chiar și în cursul carantinei naționale din noiembrie. O tulpină descoperită în Africa de Sud a suferit trei modificări relevante la proteina "țepilor", datorită cărora se răspândește și ea mult mai repede - și produce și o încărcătură virală mai mare la victime.

Deocamdată, noile variante nu par să provoace o rată mai mare a mortalității - deși, aritmetic, o rată mai mare de transmitere, necombătută, va duce la mai multe decese. Se consideră că niciuna dintre variantele noi nu este mai rezistentă la vaccinurile existente, chiar dacă cercetătorii sunt ceva mai îngrijorați de tulpina sud-africană. Creatorul vaccinului BioNTech/Pfizer a anunțat că vaccinul poate fi modificat în decurs de șase săptămâni pentru a lupta și cu tulpinile mutante. Dar chiar și o asemenea eventualitate ar provoca întârzieri cruciale.

Una dintre implicații este aceea că acum e nevoie de mult mai multă vigilență pe plan internațional pentru a se detecta rapid mutațiile. Spre deosebire de multe alte aspecte ale luptei cu virusul, Regatul Unit este aici lider, efectuând aproape jumătate din analizele genetice globale de până acum. Și Africa de Sud are o capacitate bună. Variante similare ar putea exista și în alte părți, accelerând deja ratele contagierii deși n-au fost încă identificate. Alte țări avansate precum Franța, SUA și Germania au avut o monitorizare mult mai slabă - dar și-ar putea mări capacitatea cu costuri relativ mici.

A doua implicație este aceea că economiile care își permit ar trebui să se concentreze pe o strategie bidirecțională: imunizare cât mai rapidă și concomitent o carantină strictă. Cu cât vor fi vaccinați mai repede membrii vulnerabili ai societății, cu atât mai repede vor putea fi relaxate restricțiile. Însă și stadiile timpurii ale vaccinării reprezintă un moment mai periculos. Unii cercetători se tem că o populație parțial imunizată coroborată cu o rată mai rapidă de contagiere poate crea condițiile unei presiuni evolutive în sensul apariției unor tulpini rezistente la vaccin. Aici, decizia Regatului de a vaccina cu o primă doză cât mai mulți oameni, cu riscul de a întârzia administrarea celei de a doua doze - deși susținută de consilierii guvernului - a împărțit în două tabere oamenii de știință, iar pe plan internațional îl pune într-o poziție incertă.

Restricțiile mai dure anunțate în Anglia, Scoția și în multe părți ale Europei sunt corecte și inevitabile. Guvernele s-au străduit pe bună dreptate să găsească un echilibru între protejarea vieților și a sistemelor medicale și protejarea economiei. În orice caz, confruntați cu tulpini atât de contagioase, orice altceva în afară de o carantină strictă riscă să permită un bilanț intolerabil al deceselor și nu face altceva decât să amâne momentul în care vaccinurile vor înclina balanța și în care cursul afacerilor și al vieții va începe să revină la normal. O linie de finiș se prefigurează ispititoare la orizont. Însă atingerea ei va necesita noi și costisitoare teste de rezistență și de voință.

Vaccin

Norvegia. Două persoane au murit peste câteva zile după ce au fost vaccinate împotriva COVID-19

„Trebuie să verificăm dacă vaccinul este cauza acestor decese sau este o coincidenţă că (cele două persoane) au murit la scurt timp după vaccinare", a declarat Steinar Madsen, şeful Agenţiei medicamentelor din Norvegia.

Norvegia a început vaccinarea populaţiei la sfârşitul lunii decembrie cu vaccinul produs de Pfizer şi BioNTech.

Adevărul.ro

Vaccinați-vă care vreți! Eu, nu.

Medicul Monica Pop explică de ce nu se vaccinează: Nu e adevărat că au fost reacții adverse puține! E o CAMPANIE DE AMENINȚARE, MAI PUTIN DE VACCINARE. Arafat, Rafila și Craiu NU SUNT MEDICI INFECȚIONIȘTI

Medicul Monica Pop a declarat, la Antena 3, că nu s-a vaccinat împotriva coronavirusului pentru că are una "dintre marile contraindicații", și anume, a suferit în trecut un șoc anafilactic la un medicament citostatic. Dar, în același timp, medicul acuză modul în care autoritățile fac mai mult o campanie de amenințare, decât de vaccinare, și consideră că nu se spune adevărul atunci când se pretinde că vaccinul  a avut puține reacții adverse.

 

"Unde ați văzut dumneavoastră campanie de vaccinare? E o campanie de amenințare mai mult, decât de vaccinare, pentru că s-a spus permanent "vaccinați-vă!", imperativ și, mai mult decât atât, s-au impus metode punitive drastice pentru cei care nu se vor vaccina. Dar eu campanie de informare nu am văzut! Nu am văzut absolut deloc. Se spune că s-a publicat... eu nu am văzut nimic publicat despre prospectul respectiv și eu cred că fiecare om care dorește să se vaccineze și indiferent de ce poziție are față de vaccinare, trebuie să aibă prospectul în mână pe care să îl citească, după care să ia o hotărâre. Așa cum consideră de cuviință. Încă o dată vă spun. Nu informare, însă amenințare în permanență. Și nu cred că este normal. Mai mult decât atât, există o reclamă, dacă se poate spune așa, în care se spune că virusul ucide. Ori, acest lucru, nu este adevărat. Virusul poate ucide, e adevărat! Dar nu se poate spune că virusul ucide! Pentru că, în momentul în care ai spus așa ceva, sigur că orice om s-a infectat cade moral. Și zice "dacă tot mor, asta e situația". Adică el oricum va muri", a declarat Monica Pop la Antena 3. 

 

Aceasta a subliniat că vrea să afle mai multe despre acest vaccin, în condițiile în care nu este adevărat, așa cum susțin autoritățile, că reacțiile adverse au fost „puține".

"Eu nu m-am vaccinat pentru că nu s-a vaccinat nimeni din spitalele care nu sunt COVID. Nu s-a pus problema încă, pentru că nu suntem în linia întâi. Un aspect. Și al doilea, eu am una dintre marile contraindicații ale acestui vaccin, am avut șoc anafilactic. Am și povestit despre treaba asta de multe ori pentru că asta s-a întâmplat, la unul dintre medicamentele citostatice și asta este situația. Deci e una dintre indicațiile majore. Dar lăsând la o parte acest lucru, eu aș vrea să știu mai multe despre acest vaccin și ADEVĂRUL. Pentru că nu e adevărat că au fost reacții foarte puține. Au fost reacții și, spunându-le crește credibilitatea, eu așa cred. Pentru că, dacă se spune că nu e niciun fel de problemă, că nu se întâmplă absolut nimic, nu e ok. Nu există niciun fel de medicament de pe fața pământului, niciun act medical și absolut nimic fără riscuri. Și despre asta nu s-a vorbit. Nu se poate treaba asta, oamenii trebuie informați corect. Nu amenințări, panică și inducere în stări depresive, pentru că asta s-a întâmplat și se întâmplă în continuare. Vaccinurile, fără doar și poate, au salvat omenirea. Însă cuvântul sigur nu are ce să caute lângă un act medical, oricare ar fi acela. Pentru că siguranță nu există în medicină. Există procent de eficacitate, care poate fi foarte mare. S-ar putea ca vaccinul să fie foarte ok, e perfect posibil, dar trebuie să și aflăm și trebuie să și citim despre el. Și dacă cei care au întocmit prospectul au scris niștre lucruri corecte, care nu ne se spun, nu este un lucru normal și nici corect față de oamenii din țara aceasta", a concluzionat Monica Pop la Antena 3. 

 

 

"CAMPANIE DE AMENINȚARE, MAI PUTIN DE VACCINARE! DE CE NU SE SPUNE ALTFEL:
"POT FI, RAR SI EFECTE SECUNDARE MAI GRAVE DAR PUNETI IN BALANȚĂ BENEFICIILE CARE, PE TERMEN SCURT, SINT MAI MARI!" NU ASCUNDETI NIMIC! OAMENII VOR INFORMATIE SI EXPLICATII CORECTE, NU AMENINTARI SI OPRESIUNE!

Asa au ales decidentii si adeptii lor! Amenințări cu tot ce se poate mai rău pentru sceptici, INFORMATIE ZERO, stiri controversate, propuneri punitive rele, priviri urîte, exemple neavenite, ascunderea unor elemente importante, (se ocolesc deliberat informatiile din prospecte despre efectele mai grave, chiar daca nu sint frecvente), incercare de ingenunchere prin orice metode, bagarea pumnului in gură! La asta se pricep cel mai bine! Totul cu ură si amenințări! NU SE SPUN UNELE LUCRURI scrise in prospecte iar asta creaza suspiciune! Ascunderea este mai grava decit adevarul!
FACETI ÎN ASA FEL INCÎT OAMENII SA AIBĂ INCREDERE!!! SE POATE!"

 

 

 

"Dl Dr. Raed Arafat, medic in specialitatea anestezie si terapie intensivă!

Dl Dr. Nelu Tataru - medic chirurg

Dl Dr. Alexandru Rafila, microbiologie

Dl. Dr Mihai Craiu, medic pediatru

Dl. Dr. Gabriel Diaconu, psihiatru (?)

Etc, etc, etc!

Sint toti MEDICI! Ca SI NOI!

Medic infectionist nu este nici unul din ei! Ei au dreptul la opinie in altă specialitate si alți medici, nu? FUNCTII si diplome de management, chiar si master, avem mai toti dar se vede că NU SI ACELEASI DREPTURI! Desi avem aceeasi facultate grea de Medicină, in care se invată si epidemiologie si infectioase si virusoligie si microbio- si histologie, etc.

Un moderator foarte malitios, fara cultură medicală si care scoate din context deliberat, pentru a lovi, lucruri spuse cu totul altfel, si care pare total dezinformat, desi n-ar trebui si care, din razbunarile-i caracteristice, judecă cu spume si cu o privire urîtă si rea pe cei care îsi permit sa aibă o parere care nu corespunde cu a lui! Si, cu totală lipsa de delicatete (nici nu era de asteptat), dezinformează, cu rautate, la greu!!! Nu asta asteapta oamenii!

HALAL DREPTATE, HALAL CORECTITUDINE!!"

Hoc erat in votis?

Era pe la sfârșitul deceniului nouă al secolului trecut.


Hălăduiam la volanul unei mașini a ambasadei pe drumuri, perfect asfaltate, din Alpi, către ținte precise, firme din portofoliu meu care faceau afaceri cu țara noastră.



Fiecare întâlnire cu oamenii de afaceri îmi prilejuia momente frumoase de cunoașterea caracterelor celor din fața mea. Toți parcă aveau o singură țintă, câștigul unor sume de bani cât mai mari din tranzacțiile cu produse românești.



Banii pentru mine nu aveau o valoare prea mare. Știam că totul se reduce, ca pentru majoritatea românilor, la un salariu fix, la doi trei ani mărit câte un pic, pe care România și-l permitea pentru acea perioadă.



Se strîngea cureaua pentru plătirea datoriilor externe. Și s-au plătit cu un efort supraomenesc din partea romanilor. Se vindea totul din țară, in special produse alimentare, ale industriei usoare, produse chimice, că de!-producea Romania din plin, produse metalurgice, autoturisme, tractoare, și câte și mai câte.  S-a dat și aurul țării din rezerva națională. M-am cutremurat la cantitățile plecate din țară.



Azi PIB-ul Romaniei e mult mai mare, valoric, dar produsele la export sunt câteva.



Se împrumută guvernanții in draci. Se consumă pe datorie. Balanta comercială a țării este mult negativă, an de an. Importurile sunt mari. 



Era prin 1987. Noi ăștia care înțelegeam câte ceva, ne întrebam: -ce va ajunge România după trecerea la economia de piață. Răspunsul nostru a fost: -piață de desfacere pentru produsele occidentale.



N-am greșit cu nimic.



Ramane întrebarea: cine va plăti datoria externa a țării, extrem de mare, peste 120 miliarde euro?




Vom ajunge ca țările latino-americane, Brazilia, Argentina, Chile, Peru, Bolivia, Mexic etc?





Datoria externă totală a României a crescut cu 6,33 mld. euro în primele opt luni ale anului, la 116,1 mld. euro, după ce componenta pe termen lung s-a majorat cu 11,8%. Datoria pe termen scurt a scăzut cu 6,8%


de: Cristina Bellu, miercuri 14 octombrie 2020, 13:02








Datoria externă totală a României a avansat cu 6,33 mld. euro în perioada ianuarie-august 2020, până la 116,1 mld. euro, evoluţie determinată în principal de majorarea cu 11,8% a datoriei externe pe termen lung, faţă de finalul lui 2019, în timp ce componenta pe termen scurt a înregistrat un nivel de 33 mld euro, minus 6,8%.


Din totalul datoriei externe, datoria publică are valoarea de 48,8 mld. euro, în creştere cu 9,4 mld. euro faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019, din care datoria publică directă este de 48,6 mld.


euro, în creştere cu 9,44 mld. euro, în timp ce datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 33 miliarde euro, în scădere cu 606 mil. euro faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2019, din care 235 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei), arată datele publicate miercuri de BNR.


“Creşterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 6,3 mld. euro şi respectiv de 3,3 mld. dolari (2.770 echivalent milioane euro), precum şi din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 606 milioane euro,  diminuate de variaţia preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică de circa -715 milioane euro”, transmit reprezentanţii BNR.


În perioada ianuarie – august 2020, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17% comparativ cu 19,3% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2020 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 4,5 luni la 31 decembrie 2019.


Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2020 a fost de 79,5%, comparativ cu 68,8% la 31 decembrie 2019.



Altă imagine:



Potrivit PSD, Guvernul Orban s-a împrumutat de bani cât pentru o sută de ani. Mai mult decât atât, social-democrații l-au numit pe ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, un șarlatan.






”Guvernul care s-a împrumutat pe o sută de ani! 85 de miliarde împrumutați de Cîțu în 11 luni. Cîțu este un șarlatan! Ministerul Finanțelor Publice a publicat abia acum, cu mare întârziere, cifrele privind datoria guvernamentală în PIB.”, își începe PSD mesajul.






Record istoric absolut






PSD a mai notat că ponderea datoriei în PIB făcută de ministrul Finanțelor a crescut de la 34,6% cât era în luna octombrie 2019, la 42,8% în luna august a acestui an.






”Record istoric absolut în România. Ponderea datoriei în PIB făcută de Cîțu a crescut de la 34,6% din PIB în octombrie 2019 la 42,8% din PIB în august 2020! Datoria guvernamentală a depășit 450 de miliarde de lei!






Plus 85 miliarde de lei în doar 11 luni la datorie, față de plus 79 miliarde lei în 2 ani și 10 luni de guvernare social democrată. În 11 luni cât în trei ani!”, mai arată social-democrații.






Viitorul este amentat






Social-democrații au notat în finalul mesajului că viitorul României este amanetat și că  trei generații de acum înainte vor plăti împrumuturile făcute de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.






”Viitorul este amanetat. Având în vedere viteza de împrumut de aproape 8 miliarde lei pe lună, trei generații de aici înainte vom plăti împrumuturile făcute de Cîțu și guvernarea PNL.

Unde sunt banii?”, a mai notat PSD.






Ultimul împrumut al Ministerului de Finanțe






Conform datelor transmise de BNR, Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat în data de 19 octombrie 342 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 131 de luni.






Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 300 de milioane de lei, iar băncile au subscris 409 milioane de lei, conform agerpres.ro






Trebuie menționat că marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 45 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.

Super!

Moldova a intrat sub zodia americană. O fi de bine pentru România?

Preşedintele Maia Sandu are un nou consilier

Anterior, a lucrat la Transparency International Defense and Security şi la Chatham House în cadrul Programului Rusia şi Eurasia. Expertiza sa include tranziţii democratice şi consolidarea instituţiilor în Europa Centrală şi de Est şi în statele post-comuniste, integrarea europeană, buna guvernare, statul de drept, politica anticorupţie. Noua consilieră este doctor în ştiinţe politice la Universitatea Rutgers, New Jersey.

Din Cabinetul preşedintelui mai fac parte alţi şapte consilieri. Este vorba despre Olesea Stamate – consilier în domeniul justiţiei, Veaceslav Negruţa – consilier în domeniul economic, Ala Nemerenco – consilier în domeniul sănătăţii, Liliana Nicolaescu-Onofrei – consilier în domeniul educaţiei şi cercetării, Angela Braşoveanu Erizanu – consilier în domeniul culturii, Sergiu Tofilat – consilier în domeniul energetic şi Elena Druţă – consilier pentru relaţiile cu diaspora.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Adevărul.ro 

Descreieratul ăsta trebuie internat in spitalul de boli psihice

Poliția Capitalei, verificări din oficiu privind discuțiile lui Cumpănașu cu elevi, pe contul său de TikTok - surse

Poliția Capitalei face verificări în cazul discuțiilor lui Alexandru Cumpănașu de pe contul său de TikTok, urmărit de aproximativ 500.000 de elevi, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare.

Poliția Capitalei face verificări din oficiu privind discuțiile lui Alexandru Cumpănașu cu elevi, pe contul său de TikTok, după ce mai multe persoane au sesizat că postările și interacțiunea lui Cumpănașu cu elevii sunt mai mult decât deplasate.

Cumpănașu îi prezintă pe profesorii ca adversari ai elevilor și îi indeamnă pe elevi la nesupunere. Un exemplu concret este cel al indemnului de a nu mai face exercitii fizice la ora de sport fiindcă "înregistrările pot fi puse pe anumite site-uri", aluzie la pedofilie.

"Vreau și eu să văd dacă vreun profesor va avea tupeul - tupeul! - să încalce legea, să-ți pună note și să te condamne că nu ți-ai făcut tema de vacanță", îi spune, de pildă, Alexandru Cumpănașu, pe un ton revoltat, unui fan care se plângea că s-a săturat să facă teme de vacanță.

Anterior, deputatul PNL Pavel Popescu l-a criticat dur pe Alexandru Cumpănașu pentru contul și postările sale de pe TikTok, care influențează peste 500.000 de elevi, zilnic: "Un descreierat care instigă la ură, abandon școlar și care în mod indirect le face avansuri elevelor minore în discuțiile publice cu ele, în văzul nostru, al tuturor".

Pavel Popescu spune că soluția este "suspendarea contului descreieratului numit Alexandru Cumpănașu. Și legislație pentru social media. Asta dacă găsim cu cine să o facem".

Reacția lui Cumpănașu a fost una plină de violență și jigniri. "Un escroc, un nemernic, un jeg care este deputat, are funcție publică, vorbește public, cere public Parchetului, Poliției, instituțiilor statului să ne închidă conturile, să-mi închidă mie conturile!", acuză Cumpănașu într-un live pe Facebook.

Alexandru Cumpănaşu a fost pus sub acuzare de DNA, la finalul anului 2019, tocmai pentru furnizare de date false într-un proiect cu fonduri europene derulat de SNSPA.

Pe YouTube si pe alte retele de socializare au fost incarcate videoclipuri de catre tineri revoltati in care Cumpanasu face referire la "dotarile sale de la natura". Totul a pornit dupa ce Cumpanasu a dansat intr-un live, iar tinerii au remarcat ca acesta avea blugii prea stramti. Ei au facut glume despre faptul ca utilizeaza produse pentru imbunatatirea performantelor sexuale, potrivit Aktual24.

Referință:

Alexandru Cumpănașu, pus sub acuzare de DNA pentru fraudă / Reacția lui Cumpănașu: "Subiectul este ridicol, nu am mințit, greșeala e a SNSPA"

Ministrul de Interne nu rupe tradiția întâlnirilor cu controversatul Alexandru Cumpănașu: Mi-a dat o idee foarte bună, "care" am îmbrățișat-o

Orban, despre întâlnirea Vela-Cumpănașu: Sunt convins că s-au întâlnit întâmplător și că aceste întâlniri întâmplătoare vor fi foarte rare

Americanii au primit un pumn în bot , de la UE.

Financial Times: Europa i-a înmânat Chinei o victorie strategică (editorial)

Pentru UE nu era momentul potrivit pentru a accepta un tratat de investiții cu Beijingul - scrie cotidianul The Financial Times într-un editorial semnat de Gideon Rachman, citează Rador.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, afirmă că vrea să conducă o "Comisie geopolitică". Dar dna Von der Leyen a încheiat 2020 prin lansarea unui mesaj geopolitic cu adevărat groaznic - atunci când Comisia ei a aprobat un tratat de investiții UE-China.

Anul trecut China a zdrobit libertatea Hong Kongului, și-a intensificat oprimarea în Xinjiang, a ucis soldați indieni, a amenințat Taiwanul și a sancționat Australia. Dar, prin semnarea unui acord cu China, UE a transmis că nu-i pasă de nimic din toate acestea. Iată cum s-a exprimat Janka Oertel, directoarea programului pentru Asia al grupului de reflecție European Council on Foreign Relations: "Aceasta e o enormă victorie diplomatică pentru China".

Este totodată și un formidabil șut în dinți administrat lui Joe Biden. Președintele ales al SUA a subliniat că, după Donald Trump, intenționează să lucreze la un nou început cu Europa. Administrația Biden va dori să colaboreze cu celelalte democrații în special în chestiunile legate de China. Jake Sullivan, consilier de securitate națională al dlui Biden, a transmis o pledoarie de ultim minut europenilor pentru a amâna semnarea acordului - măcar până când vor fi avut ocazia să-l discute cu noua administrație. A fost ignorat.

Oficialii UE au venit cu mai multe justificări pentru decizia lor. Ei afirmă că multe dintre concesiile obținute de UE de la China i-au fost deja acordate Americii, în cadrul acordului SUA-China așa-zis "de fază unu". (Între ele se numără deschiderea anumitor sectoare pentru mai multe industrii și modificări ale condițiilor privind întreprinderile în comun.) Oficialii UE arată că SUA n-au cerut permisiunea europenilor pentru a-și încheia acordul cu China. Ei justifică decizia UE prezentând-o drept probă a "autonomiei strategice".

Argumentele acestea aduse de UE par pragmatice. În realitate, ele sunt naive. E naiv să crezi că China va respecta acordul semnat de ea. E naiv să ignori implicațiile geopolitice ale încheierii unui acord oarecare cu China în acest moment. Și tot naiv e să crezi că întunecarea climatului politic la Beijing nu va afecta vreodată viața la Bruxelles ori Berlin.

UE afirmă că acest acord va "disciplina comportamentul" companiilor de stat ale Chinei, care vor fi de acum obligate "să acționeze pe baza considerentelor comerciale". Dar China și-a asumat angajamente extrem de similare și atunci când a aderat la Organizația Mondială a Comerțului, în 2001. Promisiunile de a limita subvențiile de stat făcute în urmă cu 20 de ani sunt oferite acum din nou, pe post de concesii proaspete. Promisiunea Chinei de "a lucra în direcția" implementării convențiilor internaționale privind standardele de muncă e ridicol de șubredă. După cum sublinia și Shi Yinhong, un cunoscut universitar chinez: "În privința muncii, e imposibil ca China să accepte. Vă puteți imagina o Chină cu sindicate libere?"

De-a lungul anului trecut China și-a demonstrat în mod repetat disponibilitatea de a-și ignora angajamentele asumate prin tratate. Noua ei lege a securității naționale violează un acord cu Regatul Unit care garanta autonomia Hong Kongului. China a impus totodată taxe vamale unor mărfuri australiene - o violare a acordului de liber schimb China-Australia.

Momentul semnării acordului este excelent pentru Beijing, întrucât îi servește echipei Biden un fapt împlinit. Reinhard Bütikofer, președintele delegației Parlamentului European pentru China, a declarat: "I-am permis Chinei să deschidă o falie enormă între SUA și Europa."

Pentru acordul UE-China a făcut presiuni puternice cancelarul german Angela Merkel, fiind finalizat fix la sfârșitul președinției germane a UE. Dna Merkel e considerată o mare apărătoare a valorilor liberale. Însă abordarea ei în privința Chinei e determinată în principal de considerente comerciale. Ea știe că industria germană auto a avut câțiva ani grei, iar China e cea mai mare piață a ei.

Hotărârea cu care dna Merkel a presat pentru încheierea acordului ar putea fi și o manifestare a scepticismului ei în privința viitorului Americii. Într-un discurs din 2017 ea a afirmat că UE nu se mai poate baza pe SUA. Iar alegerea dlui Biden nu i-a schimbat probabil acest punct de vedere. Mulți alți europeni cred și ei că SUA sunt în pragul unui nou război rece cu China - și n-ar prea vrea să ia parte la el.

Unele dintre aceste argumente sunt destul de rezonabile. E dificil să privești actualele evenimente de la Washington și să fii perfect încrezător în privința stabilității Americii ori a alianței atlantice. Și dorința Europei de a evita o confruntare militară în Pacific este rațională.

Dar a te baza pe garanțiile americane de securitate în Europa și a submina concomitent politica americană de securitate în Pacific nu pare a fi o politică înțeleaptă sau sustenabilă pe termen lung.

Europenii își fură totodată singuri căciula dacă cred că pot închide ochii la natura tot mai autoritară și mai agresivă a Chinei lui Xi Jinping. În ultimii 70 de ani europenii au avut de profitat de pe urma faptului că țara cea mai puternică a lumii e o democrație liberală. Dacă o țară autoritară precum China va disloca America din poziția de putere mondială dominantă, consecințele vor fi resimțite de democrațiile din întreaga lume.

Chiar și în actuala ordine geopolitică, China și-a demonstrat în repetate rânduri disponibilitatea de a-și folosi puterea economică pe post de armă strategică. Prin aprofundarea dependenței lor economice față de China - fără a-și coordona politica cu celelalte democrații - statele europene și-au agravat vulnerabilitatea la presiunile venite de la Beijing. Pentru o "Comisie geopolitică", e o decizie de o remarcabilă miopie.

Cum ajunge să fie jumulit bugetul de stat al României. Hoția prin legi strâmbe.

​Business report : Unde este Jack Ma? Joburile următorului deceniu. ANPC intră pe tăcute în service-uri. Prelungirea suspendării ratelor nu e automată De ce e bine că nu s-a redus TVA la locuintele sub 140.000 euro

Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Un lucru bun că nu s-a redus TVA. Apartamentele de până în 140.000 euro nu îşi meritau banii ● Preda, CPBR: Prelungirea suspendării ratelor nu e automată. Solicitările vor fi făcute în circa 3 săptămâni ● Românii pot accesa credite cu dobânzi mai mici ● Primele de 20.000 euro pentru producătorii agricoli care vând produse primare, amânate până în 2022 ● Unde este Jack Ma? Miliardarul chinez ar fi dispărut la scurt timp după ce autorităţile de la Beijing au pus ochii pe companiile sale ● Șoferii români, protejați fără să știe. ANPC intră pe tăcute în service-uri pe baza unei liste a Euroins ● Joburile care vor fi la mare căutare în următorul deceniu ● TAXE 2021: Listă cu principalele noutăți la care trebuie să fie atenți antreprenorii ● ​Efectul Brexit asupra comerțului exterior românesc ● Vista Bank achizitioneaza Credit Agricole Romania ● Ce şi-au propus americanii să facă în 2021.

Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Un lucru bun că nu s-a redus TVA. Apartamentele de până în 140.000 euro nu îşi meritau banii. Desigur, toti dezvoltatorii care au de vanzare unitati cu suprafete mai mari ma injura instantaneu. Eu le dau o replica simpla: daca erati in piata cu preturile apartamentelor respective le vindeati de mult si nu stateati la mana Guvernului. Intre timp, alegerile s-au terminat. Ati aflat tarziu! Pentru cumparatorii care au dat un avans si li se pare ca au pierdut ceva am alt raspuns. Mai aveti putina rabdare ca va roaga dezvoltatorii sa le luati si cu TVA normal. Nu au alti clienti mai buni! Iar daca mai conteaza opinia mea, ca broker cu peste 25 de ani de experienta si ca investitor in domeniu, aflati ca nu ma astept nici in anul 2022 sa se reduca TVA, pentru ca bugetul tarii va fi pe butuci si orice suma promisa in campania electorala de fostul premier trece la rubrica "altii au promis".Asa ca, dragi investitori, dezvoltatori sau end-useri, nimeni nu pierde nimic, scrie Ziarul Financiar.

Preda, CPBR: Prelungirea suspendării ratelor nu e automată. Solicitările vor fi făcute după apariţia a două acte normative, în circa 3 săptămâni. Debitorii care se vor încadra în criteriile stabilite de lege vor putea depune cererile de prelungire a suspendării ratelor la credite după maximum 3 săptămâni de la publicarea OUG care reglementează această posibilitate (31 ianuarie 2020). După cum explică Bogdan Preda, Secretar General CPBR, până la depunerea cererilor de prelungire trebuie să fie aprobate normele metodologice şi noile convenţii de garantare. Deşi OUG privind prelungirea suspendării ratelor a fost publicată în Monitorul Oficial la 31 decembrie 2020, încă două acte normative trebuie emise de Guvern şi de Ministerul de Finanţe pentru ca debitorii care se califică pentru prelungirea perioadei de suspendare a ratelor la credite să poată depune cererile la fiecare bancă în parte. Asta, deoarece suspendarea ratelor nu se prelungeşte automat, ci doar pentru cei care îndeplinesc anumite criterii. Astfel, Bogdan Preda, Secretar General, Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), ne-a declarat că: “Trebuie înţeles că suspendările de la plată nu vor putea fi acordate imediat, chiar dacă Ordonanța a fost adoptată, ci doar după apariţia Hotărârii de Guvern şi a modificării modelului convenţiei de garantare, care se aprobă prin ordin al MFP în termen de 15 zile de la publicarea Ordonaţei." Chiar dacă Preda nu o spune explicit, termenul pe care clienţii îl mai au de aşteptat este de maximum 15 zile, iar pentru că atunci când vorbim de acte normative este vorba de 15 zile lucrătoare, clienţii mai au de aşteptat circa trei săptămâni începând din data de 31 decembrie. Mai exact, aceştia vor putea să înceapă depunerea cererilor de prelungire începând din 20-21 ianuarie 2021. Băncile vor avea însă de aşteptat şi paradigm BNR, conform căreia ratele suspendate la plată în acest an alese de bănci vor fi scutite de la provizionare, notează economica.net

Românii pot accesa credite cu dobânzi mai mici. Cât va dura această tendință. Vesti bune pentru românii interesați de accesarea unui împrumut bancar la început de an. IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor, înregistrează o scădere relevantă față de trimestrul trecut și se situează la 1,88%. Anterior, valoarea indicelui a fost de 2,17%. Mai mult, valoarea actuala a IRCC este mai mică decat valoarea ROBOR la 3 luni – 2,01% – si asistam la o premieră pe piața interbancară. Potrivit economiștilor, creditele noi vor înregistra costuri tot mai mici, în următoarele 6 luni. Noua valoare a indicelui va fi valabila pentru creditele noi în lei cu dobânda variabilă, acordate de bănci pe parcursul trimestrului I din acest an (lunile ianuarie-martie 2021). IRCC, care a fost introdus prin OUG 19/2019 care modifică celebra OUG 114/2018, se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul anterior, în acest caz trimestrul I din 2021, scrie bankingnews.ro

Primele de 20.000 euro pentru producătorii agricoli care vând produse primare, amânate până în 2022. Acordarea primelor de comercializare de până la 20.000 euro pentru producătorii agricoli a fost amânată de Guvern pentru 1 ianuarie 2022, printr-o OUG oficializată la finalul anului trecut. Schema de ajutor viza sume anuale cuprinse între 10.000 şi 20.000 euro, în perioada 2021-2023, iar primele puteau fi acordate atât de persoanelor fizice, cât şi de firmelor şi întreprinderile individuale ori familiale. Legea 236/2020 trebuia să se aplice în perioada 1 ianuarie 2021 - 31 decembrie 2023, însă OUG nr. 225/2020 a amânat data de începere pentru 1 ianuarie 2022. Legea prevede acordarea, la cerere, a unei prime la comercializarea produselor agricole primare, produselor pescăreşti şi de acvacultură atât pentru persoanele fizice (inclusiv cele autorizate și titularii de întreprinderi individuale și familiale) și juridice din România, care îndeplinesc câteva condiții (cumulativ), scrie avocatnet.ro.

Unde este Jack Ma? Miliardarul chinez ar fi dispărut la scurt timp după ce autorităţile de la Beijing au pus ochii pe companiile sale. Cofondatorul Alibaba Jack Ma n-ar mai fi fost văzut de peste două luni, creându-se astfel un val de controverse în urma listării eşuate a grupului Ant, cel mai mare fintech din lume, notează Business Insider. Omul de afaceri chinez nu a mai fost văzut în public din luna noiembrie a anului trecut, iar zvonurile au început să circule în condiţiile în care Ma nu a reuşit să apară în ultimului episod al show-ului său de talente, "Africa’s Business Heroes", care le oferă antreprenorilor africani şansa de a câştiga 1,5 milioane de dolari. Ulterior, miliardarul în vârstă de 56 de ani a fost înlocuit de Lucy Peng, un executiv în cadrul Alibaba, pentru a face parte din juriu şi conform unui purtător de cuvânt al companiei, Ma nu şi-a putut duce la capăt îndatoririle din cauza unui program tot mai încărcat, transmite Business Magazin.

Șoferii români, protejați fără să știe. ANPC intră pe tăcute în service-uri pe baza unei liste a Euroins, cea mai reclamată firmă de asigurare. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a desfășurat acțiuni de control la unități service căutând nereguli în privința prețurilor pentru reparațiile pe baza poliței RCA. Acțiunea, desfășurată discret, a pornit, spun sursele Economica.net, de la un demers al Euroins, cea mai reclamată firmă de asigurare din România și al doilea cel mai mare vânzător de RCA. Inspectorii instituției de stat au acționat inclusiv în baza unei liste de service-uri pusă la dispoziție de Euroins și aflată și în posesia Economica.net. ANPC nu a dorit să dea niciun detaliu privind acțiunile sale, rezultatele și baza legală a măsurilor, în ciuda insistențelor noastre, care s-au întins pe aproximativ 60 de zile și în ciuda faptului că vizați sunt, în final, 6,5 milioane de oameni și firme care cumpără RCA anual și cel puțin 500.000 de șoferi implicați în accidente acoperite de RCA în fiecare an, scrie economica.net.

Joburile care vor fi la mare căutare în următorul deceniu. 2020 va rămâne un an de care ne vom aminti mereu în istorie, va fi mereu etichetat ca fiind anul pandemiei de COVID-19, când viețile noastre aproape că s-au schimbat peste noapte. Viața personală s-a restrâns considerabil, în timp ce munca, pentru mulți dintre noi, s-a mutat acasă, asistată de tehnologia care ne-a permis să comunicăm și să muncim în continuare. Nu a mai existat nicio astfel de criză care să ne împingă atât de mult către utilizarea tehnologiilor, la muncă, la școală sau în relațiile cu apropiații. Seturile de abilități încep să se schimbe simultan cu vremurile pe care le trăim și asta pentru că joburile viitorului ne bat la ușă. Un lucru cert e că piața muncii este și va fi într-o continuă schimbare, iar indiferent de ce joburi ale viitorului se prefigurează, acestea vor fi puternic digitalizate și axate pe tehnologie. "În momentul de față, chiar dacă ai o meserie din spectrul umanist, cum ar fi psihoterapia, situația actuală a pandemiei de COVID-19 te împinge ca profesionist să fii nevoit să te adaptezi în a oferi acest tip de servicii prin intermediul tehnologiilor care ne sunt cunoscute astăzi. De exemplu poți face psihoterapie în online, există deja și se aplică și la noi, în țară, terapia prin Realitate-Virtuală (VR)", a declarat Bianca Dinea, coordonatorul departamentului de cercetare din cadrul asociației educaționale Școala de Valori pentru wall-street.ro

TAXE 2021: Listă cu principalele noutăți la care trebuie să fie atenți antreprenorii .Anul 2021 a venit cu o serie de prevederi fiscale la care trebuie să fie atenți antreprenorii români. Iată o listă de modificări privind taxe și impozite:
1. Restaurantele, pensiunile, hotelurile plătitoare de impozit specific beneficiază de scutire de la acesta pe o perioadă de 90 de zile începând cu data de 1 ianuarie 2021 (OUG 226/2020). Pentru aplicarea acestei prevederi, contribuabilii calculează în mod corespunzător impozitul specific stabilit potrivit Legii nr. 170/2016 aferent anului 2021, prin împărțirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice și înmulțirea valorii rezultate cu diferența dintre numărul de 365 de zile calendaristice și numărul de 90 de zile calendaristice.
2. Se suspendă până pe 31 martie 2021 sancționionarea firmelor care nu-și conectează casele de marcat la serverele ANAF (OUG 226/2020).

3. Se prelugește până la data de 31 decembrie 2021 termenul până la care trebuie să se doteze cu aparate de marcat electronice firmele ce livrează bunuri sau servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede ((OUG 226/2020), scrie StartupCafe.ro.

​Efectul Brexit asupra comerțului exterior românesc. Marea Britanie a constituit în ultimii ani cel mai important partener al României în comerțul exterior cu care am reușit să obținem un excedent semnificativ. Părăsirea blocului comunitar de către economia insulară și instituirea unor bariere în schimburile de mărfuri, fie ele și netarifare ( la negocieri s-a consemnat în final acordarea de taxe vamale zero), vor afecta soldul comercial al țării noastre. În anul 2019, pentru care există certificate datele definitive, Marea Britanie a fost al cincilea partener al României la export (pondere 3,7% din total), după Germania (22,4%), Italia (11,3%), Franța (6,9%) și Ungaria (4,8%), dar înaintea Poloniei, Bulgariei (câte 3,5%), Turciei (3,2%), Cehiei și Olandei ( câte 3,1%), scrie cursdeguvernare.ro.

Vista Bank achizitioneaza Credit Agricole Romania. Tranzactia trebuie aprobata de BNR si Consiliul Concurentei. Vista Bank anunta incheierea unui acord pentru achizitionarea a 100% din actiunile Credit Agricole Romania, achizitia fiind estimata a se finaliza pe parcursul primului semestru al acestui an, dupa obtinerea aprobarii din partea Bancii Nationale a Romaniei si a Consiliul Concurentei. Potrivit unui comunicat al bancii remis luni, dupa finalizarea achizitiei, Vista Bank va detine active totale de peste 1,2 miliarde euro, credite de 750 milioane euro, depozite de 1,1 miliarde euro si peste 105 milioane euro capital CET1. "Achizitia Credit Agricole Romania reprezinta un moment important pentru Vista Bank si este in conformitate cu strategia noastra de a ne creste si consolida in continuare pozitia pe piata. Ne concentram pe sustinerea economiei romanesti, prin generarea de valoare pentru toate partile interesate, clienti, angajati, actionari. Dorim sa le multumim reprezentantilor Credit Agricole pentru cooperarea si profesionalismul lor in aceasta tranzactie", a declarat Stavros Lekkakos, presedinte al Consiliului de Administratie Vista Bank, potrivit ziare.com.

După ce în cinci ani cheltuielile cu salariile bugetare s-au dublat, în 2021, guvernul oprește creșterile. Cea mai importantă decizie luată de guvernul Cîțu este, fără îndoială, cea de păstrare a salariilor bugetare și a pensiilor de serviciu (cu excepția celor ale magistraților) la nivelul anului 2020. Este o hotărâre, în același timp, curajoasă și utilă la nivel macroeconomic. De ce? Pentru că dincolo de orice interpretare politică privind aplicarea unor așa-numite măsuri de austeritate, înghețarea salariilor din fonduri publice este o modalitate de a reduce, în anul 2021, deficitul bugetar în comparație cu cel de anul trecut. Apare tot mai des afirmația referitoare la nevoia de consolidare bugetară. Acest termen se traduce prin obligativitatea ca anul acesta deficitul bugetar să fie mai mic decât cel de anul trecut, care se se va încheia aproape de nivelul de 9% din PIB. scrie rfi.ro.

Ce şi-au propus americanii să facă în 2021. În ceea ce priveşte România, lucrurile par simple: la vremuri noi, tot noi şi ale noastre năravuri vechi. Aşadar, iată că am trecut şi într-un nou an, care pentru mulţi dintre noi pare să fie un fel de izbăvire. Aşa ne place nouă să sperăm, să căutăm ceea ce e de bine în viitor şi să lăsăm în trecut toate relele din lume. Şi cum bilanţurile pentru 2020 nu prea par să ne facă plăcere, nu ne rămâne altceva de făcut decât să întocmim planuri pentru anul curent. Sigur, o parte din dorinţe au fost deja etalate şi puse pe lungile liste adresate în decembrie lui Moş Crăciun. Rămâne acum partea de transpunere în realitate. Adică partea aceea mai grea: *teoria ca teoria, dar practica ne omoară*, spune o zicală românească. Răsfoind presa internaţională am descoperit un infografic care ne arată ce îşi propun americanii să facă în noul an. Şi o să împărtăşesc cu Dvs., aceste lucruri, încercând să descopăr ce relevanţă ar putea avea ele pentru români. Nu de alta, dar poate vă vin idei şi vă adaptaţi din mers *foaia de parcurs* pentru acest 2021 despre care sper să nu amintim, la un moment dat, ca despre *pomul lăudat la care nu e bine să te duci cu sacul*. Nu de alta dar săracul an nou nu are nicio vină că noi i-am trecut pragul cu aceleaşi năravuri şi apucături dăunătoare şi cu aceeaşi lipsă de responsabilitate, scrie FinEco24News.