Hoc erat in votis?

Era pe la sfârșitul deceniului nouă al secolului trecut.


Hălăduiam la volanul unei mașini a ambasadei pe drumuri, perfect asfaltate, din Alpi, către ținte precise, firme din portofoliu meu care faceau afaceri cu țara noastră.



Fiecare întâlnire cu oamenii de afaceri îmi prilejuia momente frumoase de cunoașterea caracterelor celor din fața mea. Toți parcă aveau o singură țintă, câștigul unor sume de bani cât mai mari din tranzacțiile cu produse românești.



Banii pentru mine nu aveau o valoare prea mare. Știam că totul se reduce, ca pentru majoritatea românilor, la un salariu fix, la doi trei ani mărit câte un pic, pe care România și-l permitea pentru acea perioadă.



Se strîngea cureaua pentru plătirea datoriilor externe. Și s-au plătit cu un efort supraomenesc din partea romanilor. Se vindea totul din țară, in special produse alimentare, ale industriei usoare, produse chimice, că de!-producea Romania din plin, produse metalurgice, autoturisme, tractoare, și câte și mai câte.  S-a dat și aurul țării din rezerva națională. M-am cutremurat la cantitățile plecate din țară.



Azi PIB-ul Romaniei e mult mai mare, valoric, dar produsele la export sunt câteva.



Se împrumută guvernanții in draci. Se consumă pe datorie. Balanta comercială a țării este mult negativă, an de an. Importurile sunt mari. 



Era prin 1987. Noi ăștia care înțelegeam câte ceva, ne întrebam: -ce va ajunge România după trecerea la economia de piață. Răspunsul nostru a fost: -piață de desfacere pentru produsele occidentale.



N-am greșit cu nimic.



Ramane întrebarea: cine va plăti datoria externa a țării, extrem de mare, peste 120 miliarde euro?




Vom ajunge ca țările latino-americane, Brazilia, Argentina, Chile, Peru, Bolivia, Mexic etc?





Datoria externă totală a României a crescut cu 6,33 mld. euro în primele opt luni ale anului, la 116,1 mld. euro, după ce componenta pe termen lung s-a majorat cu 11,8%. Datoria pe termen scurt a scăzut cu 6,8%


de: Cristina Bellu, miercuri 14 octombrie 2020, 13:02








Datoria externă totală a României a avansat cu 6,33 mld. euro în perioada ianuarie-august 2020, până la 116,1 mld. euro, evoluţie determinată în principal de majorarea cu 11,8% a datoriei externe pe termen lung, faţă de finalul lui 2019, în timp ce componenta pe termen scurt a înregistrat un nivel de 33 mld euro, minus 6,8%.


Din totalul datoriei externe, datoria publică are valoarea de 48,8 mld. euro, în creştere cu 9,4 mld. euro faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019, din care datoria publică directă este de 48,6 mld.


euro, în creştere cu 9,44 mld. euro, în timp ce datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 33 miliarde euro, în scădere cu 606 mil. euro faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2019, din care 235 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei), arată datele publicate miercuri de BNR.


“Creşterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 6,3 mld. euro şi respectiv de 3,3 mld. dolari (2.770 echivalent milioane euro), precum şi din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 606 milioane euro,  diminuate de variaţia preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică de circa -715 milioane euro”, transmit reprezentanţii BNR.


În perioada ianuarie – august 2020, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17% comparativ cu 19,3% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2020 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 4,5 luni la 31 decembrie 2019.


Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2020 a fost de 79,5%, comparativ cu 68,8% la 31 decembrie 2019.



Altă imagine:



Potrivit PSD, Guvernul Orban s-a împrumutat de bani cât pentru o sută de ani. Mai mult decât atât, social-democrații l-au numit pe ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, un șarlatan.






”Guvernul care s-a împrumutat pe o sută de ani! 85 de miliarde împrumutați de Cîțu în 11 luni. Cîțu este un șarlatan! Ministerul Finanțelor Publice a publicat abia acum, cu mare întârziere, cifrele privind datoria guvernamentală în PIB.”, își începe PSD mesajul.






Record istoric absolut






PSD a mai notat că ponderea datoriei în PIB făcută de ministrul Finanțelor a crescut de la 34,6% cât era în luna octombrie 2019, la 42,8% în luna august a acestui an.






”Record istoric absolut în România. Ponderea datoriei în PIB făcută de Cîțu a crescut de la 34,6% din PIB în octombrie 2019 la 42,8% din PIB în august 2020! Datoria guvernamentală a depășit 450 de miliarde de lei!






Plus 85 miliarde de lei în doar 11 luni la datorie, față de plus 79 miliarde lei în 2 ani și 10 luni de guvernare social democrată. În 11 luni cât în trei ani!”, mai arată social-democrații.






Viitorul este amentat






Social-democrații au notat în finalul mesajului că viitorul României este amanetat și că  trei generații de acum înainte vor plăti împrumuturile făcute de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.






”Viitorul este amanetat. Având în vedere viteza de împrumut de aproape 8 miliarde lei pe lună, trei generații de aici înainte vom plăti împrumuturile făcute de Cîțu și guvernarea PNL.

Unde sunt banii?”, a mai notat PSD.






Ultimul împrumut al Ministerului de Finanțe






Conform datelor transmise de BNR, Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat în data de 19 octombrie 342 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 131 de luni.






Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 300 de milioane de lei, iar băncile au subscris 409 milioane de lei, conform agerpres.ro






Trebuie menționat că marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 45 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.